18,636 matches
-
spiritul de sacrificiu, spiritul de dreptate, încrederea în sine bazată pe conștiința valorii proprii, entuziasm și originalitate în creație. Dintre determinațiile menționate, o importanță deosebită, prin implicațiile lor filosofico-antropologice, au libertatea și responsabilitatea. Fiind legată de om, de locul și rostul lui în lume, această problemă a fost pusă în filosofie încă de la începuturile ei. Libertatea presupune, ca un prim și fundamental moment al ei, cunoașterea cât mai profundă a lumii exterioare, naturale și socio-culturale, dar și a lumii subiective, proprii
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
umană de a făuri, diversifica și îmbunătăți lumea. P. dela Mirandola afirma: ” ai putea să decazi în ființe inferioare și brute sau ai putea să te înalți în lumea superioară a celor divine, după singura hotărâre a spiritului tău”. Recunoscând rostul plăcerii, a bucuriei în viața morală, gânditorii Renașterii apără perspectiva epicureană, viziune în care omul este văzut în adevărata sa natură. Umanismul renașterii nu are un caracter antireligios sau anticreștin, sunt menținute în discursul filosofic probleme legate de Dumnezeu, providență
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
și o naștere a fandasiei”) este în esență romantică, acordând primat spontaneității (simțirii, „fandasiei”) față de compunerea rațională. M. intuiește și înrudirea dintre poezie și muzică. Chiar dacă nu sunt originale, asemenea idei sunt singulare în epocă. Erotica din primul său volum, Rost de poezii adecă stihuri (1820), îl apropie pe M., prin accentele neoanacreontice și sentimentalismul lăutăresc, de Conachi și de poeții Văcărești. Poeziile exaltă un hedonism împrumutat din At. Christopoulos, lipsindu-le însă nota de senzualitate grațioasă caracteristică liricii acestuia, chiar dacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
prin care, cu ecouri din lirica occidentală, M. deschidea drumul meditației. Tot el, prin Caracteruri, după I. Budai-Deleanu și înainte de Gr. Alexandrescu, a consolidat satira. Scrierile sale schițează drumul urmat de întreaga lirică românească în secolul al XIX-lea. SCRIERI: Rost de poezii adecă stihuri, București, 1820; ed. 2, București, 1822; Caracteruri, București, 1825; Plângerea și tânguirea Valahiei asupra nemulțemirii streinilor ce au derăpănat-o, Buda, 1825; Poezii, București, 1837; Scrieri, îngr. și pref. Rodica Rotaru, București, 1972. Repere bibliografice: Iorga, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
că deși își dădea seama cât de greu este ca cineva să înțeleagă cu adevărat scrierea lui, Wittgenstein nu a socotit 124 GÂNDITORUL SINGURATIC totuși că această posibilitate poate fi exclusă. Căci altfel publicarea lucrării nu ar fi avut nici un rost. Comentatori ai Tractatus-ului au atras și ei atenția asupra unor greutăți pe care le va întâmpina cititorul. Astfel, succesiunea paragrafelor nu este una demonstrativă, așa cum poate să sugereze numerotarea lor8. Înaintarea nu este, prin urmare, una liniară. Erik Stenius observa
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ele recunoscute?“, Wittgenstein a trecut la întrebarea „Cum sunt posibile expresii care descriu realitatea?“, expresii pe care le numește propoziții cu sens sau, simplu, propoziții. Enunțurile ontologice, plasate la începutul cărții, sunt subordonate răspunsului dat în Tractatus la această întrebare. Rostul lor este de „a arăta“ cum sunt posibile propozițiile, adică expresiile pe care autorul le numește „imagini“ ale stărilor de lucruri. Granițele limbajului „se arată“ atât prin adevărurile logice, cât și prin propoziții, dar despre aceste granițe nu se poate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pasiune în munca mea de clarificare.“63a Într-adevăr, Wittgenstein „preia“ idei ale lui Hertz și Boltzmann atunci când caracterizează știința drept un limbaj care descrie prin producerea de „imagini“. A susține, în momentul în care a fost scris Tractatus-ul, că rostul legilor și teoriilor științifice este să ofere o descriere sistematică a faptelor, că aceste teorii nu dezvăluie o realitate ascunsă în spatele fenomenelor, însemna a-i urma pe Hertz și pe Boltzmann, a folosi pentru propria clarificare o mișcare a gândirii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care trebuie să facă de prisos orice astfel de activitate [Ă] Dacă ea ar fi adevărată, atunci întreaga filozofie ar deveni, în cel mai bun caz, o știință auxiliară a lexicografiei și, în cel mai rău caz, o joacă fără rost.“19 Ca și Karl Popper de altfel, Russell a crezut că scrierile mai târzii ale lui Wittgenstein ar fi luate prea în serios dacă ar fi studiate, discutate și criticate. Decizia de a le ignora exprimă și convingerea că între
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de un efort personal și intens de gândire. Totodată, a crezut că numai acele mișcări ale gândirii care pot fi transmise prin semnalarea unor diferențe, pe care le numea „gramaticale“, în folosirea expresiilor limbajului comun răspund modului cum vedea el rostul filozofiei. O contribuție în filozofie nu dezvăluie ceva ascuns privirii omului obișnuit - o realitate situată dincolo de lumea accesibilă experienței, condiții de posibilitate ale cunoașterii în genere, consecințe generale ce pot fi desprinse din progresele cunoașterii, o imagine despre lume ca
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nu obosea să tot repete că nu vorbește și nu scrie pentru specialiștii în filozofie. Singurul țel al cercetărilor filozofice este să contribuie la ameliorarea modului în care gândim, ajutându-ne să „vedem mai bine“ lucruri din cele mai obișnuite. Rostul lor este să ofere un spor de „înțelegere“. Și tocmai în aceasta rezidă însemnătatea lor excepțională. Buna întemeiere și utilitatea unei „descoperiri filozofice“, a unei doctrine sau ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 255 a unei analize întreprinse cu instrumente
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
început să citească“ despre un copil care nu știa să citească. Prezența sau absența unor senzații caracteristice cititului pot să fie, dimpotrivă, indicii înșelătoare. Faptul că există „o serie continuă de treceri“ între cazul în care cineva spune pe de rost ceea ce trebuie să citească și cazul în care citește fiecare cuvânt, fără să cunoască pe de rost textul sau să ghicească din context, ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 277 este concludent în acest sens. Și de asemenea faptul că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cititului pot să fie, dimpotrivă, indicii înșelătoare. Faptul că există „o serie continuă de treceri“ între cazul în care cineva spune pe de rost ceea ce trebuie să citească și cazul în care citește fiecare cuvânt, fără să cunoască pe de rost textul sau să ghicească din context, ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 277 este concludent în acest sens. Și de asemenea faptul că, în diferite împrejurări, folosim diferite criterii pentru a stabili dacă cineva citește sau nu. Că expresia „a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Chicago and London, 1995, p. 141. 68 În ultimii ani ai vieții, Wittgenstein îi spunea unui interlocutor că aceia dintre studenții lui asupra cărora a avut „o influență bună“ nu se îndeletnicesc profesional cu filozofia. Unul este medic, alții matematicieni. Rostul îndeletnicirii cu filozofia este de a ne clarifica gândirea pregătindu-ne astfel pentru alte activități. (Vezi O. K. Bouwsma, „Wittgenstein: Conversations 1949-1951“, în Portraits of Wittgenstein, vol. IV, p. 105.) ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 315 WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Ce fierbe-n voi, ca lava în vulcan. A voastră pizmă, ură și mânie Vă șubrezesc puterea an de an. V-au tulburat dezastrele ce-au fost, Pe solul vostru de granit și fier Dar, niciodată n-ați gândit cu rost Că, lovitura vi s-a dat din cer De-aici, de la Zamolxe, cei puternic, Vă dau un sfat și un avertisment Nu confundați un neam cu un nemernic Și o virtute cu-n stabiliment.” Pentru americanii deveniți între timp „americâini
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
pentru România, Traian Băsescu devenea ridicol. Când se făceau acele fotografii de grup, fie cu șefei de state din Uniunea Europeană, fie cu conducători a organismului continental, președintele României prezenta o imagine grotescă, fie înghesuindu-se între aceștia, fie râzând fără rost și lucindu-i chelia, ca un far călăuzitor. O mare pacoste pe capul acestui personaj, care conduce destinele unei țări este pronunția și exprimare în limba oficială a Uniunii Europene. În Antichitate, cei care n-aveau dar oratoric și doreau
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
are încredere în fiica sa deoarece știe ce-i poate capul. Acum, că este și în luna de miere, după o nuntă așa de fastuoasă la care au participat toți bogătașii țării, alături de interlopi, obedienți față de președintele jucător, n-are rost s-o mai deranjeze cu problemele care îl frământă Domnul Traian Băsescu alias Popeye Marinarul nutrește gânduri de răzbunare încă de atunci, când a mers Ponta la Bruxelles și nu dumnealui. Probabil, că președintele suspendat nu cunoaște o veche zicală
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
nu l-ați urmat niciodată până acum, cu siguranță ați văzut pe cineva din anturajul dumneavoastră urmându-l la un moment dat. Este vorba despre un regim care presupune numărarea caloriilor consumate pe parcursul unei zile. Pentru aceasta trebuie să faceți rost de o listă care prezintă caloriile fiecărui element. După cum probabil v-ați dat seama, nu este vorba doar despre numărarea caloriilor. Este de preferat să reduceți, în același timp, aportul caloric zilnic. Dacă în momentul de față consumați aproximativ 3
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
și fără implicații. Privisem atunci desenul cu fluturi al draperiei, întrebându-mă dacă nu cumva erau cei care până atunci locuiseră în stomacul meu și, dintr-o dată, se hotărâseră să-și găsească un alt domiciliu... mai sigur și mai cu rost. În Sicilia se spune că ... noi donne siamo destinate ad una vita di sacrifici per colpa di Eva e di un'altra donna siciliana 24. Adică avem probleme nu numai din cauza consoartei lui Adam, ci și din vina unei doamne
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ceea ce eu reușeam, fără să vreau, să-l fac să vadă. Chiar mi-a spus odată, cu ciudă, că se miră că pot să scot din el toate lucrurile rele, ceea ce m-a făcut să mă întreb serios care era rostul acelei relații, nu de alta, dar, la iveală ar fi trebuit să iasă ce era bine și frumos și nu altceva. Depășeam momentul strâmbându-mă la el și sugerându-i că ar fi trebuit să-mi mulțumească pentru că funcționam ca
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
nuanțele gustative, la cafea, la ciocolată, la vin. M-a învățat să mă uit cum rămân mărgele de aer pe pahar, până și cum trebuie alese paharele m-a învățat, că nu-mi imaginasem că dimensiunea lor ar avea vreun rost. Pe cele foarte mari, prima dată le-am văzut de un Paște, într-un sat din Alpi, lângă Bergamo, pline cu vin roșu, în timp ce pe masă, pe piatra încinsă, sfârâia o bucată de carne de cal. M-am uitat cu
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ce poate duce, ar proteja Catania de furia vulcanului. Tare mi-ar fi trebuit și mie o amuletă pentru izbucnirile lui Andrei, era ceva ciudat în felul în care se comporta, cel mai tare mă scoteau din sărite criticile fără rost pe care mi le făcea, nu atât pentru că erau critici, ci pentru că, astfel, aveam tot timpul în preajmă un frate sau un tată. Nu mai aluneca cu pantofii pe gresie că se zgârie, stai pe dreapta ca să treacă ceilalți, asta
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
cum ar trebui să fie. descoperi în oameni și lași să fie dezvăluit ceea ce ei țin bine ascuns și asta determină, uneori, reacții nedorite din partea lor. În schimb, învățasem că nu e important să fug, iar de uitat nu avea rost. E vineri, zi considerată norocoasă în Sicilia, care știe să își ducă poveștile mai departe. Pe nisip se rostogolește o portocală roșie. Și gândurile mele odată cu ea. Il buon giorno comincia dal mattino 75... În aceeași colecție (selectiv): Abigél, Magda
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
sau tehnologiilor sociale care devin sub-sisteme În cadrul sistemului social și care sunt integrate conform unei logici Înțelese (luate) ca atare de către toți actorii sociali. Această logică (pe care de exemplu un muncitor o apelează și o re-asertează atunci când Își Înțelege rostul de a lucra Într-o organizație) fundamentează legitimitatea organizării susținută de un principiu superior (al Rațiunii sau al Naturii umane sau o altă „mare narațiune”). Schimbarea instituțională presupune chestionarea logicii (a convingerilor instituționale) și reconstruirea acesteia pornind de la premise noi
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
intereselor (sau revendicărilor) exprimate În respectiva organizație, a puterii asociate acestora dar și a legitimității lor În termenii unor valori În sine sau a unor funcții sociale, exprimate În discursul public sub forma unor concepții sociale generale cu privire la natura și rostul organizației. Aceasta Înseamnă decelarea structurilor de relații agent - principal instituite În acea formă de organizare. Perspectiva economică prezentată În capitolul anterior, enunța relația agent - principal Într-o anumită direcție și Încerca apoi să identifice instituțiile cele mai eficiente În corelarea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
general În discursul public (inclusiv academic) actual În domeniul managementului corporațiilor. Vom prezenta, În continuare, evoluția socială a noțiunii de responsabilitate socială a corporațiilor care ajunge să fundamenteze un nou tip de management și noi „constrângeri instituționale” cu privire la natura și rostul organizațiilor ( În cazul de față a corporațiilor de afaceri) și ale subsistemelor lor de relații În cadrul sistemului social mai larg. Modelul clasic de responsabilitate a corporațiilor aparține lui A. Smith. Punctul de plecare este celebrul concept al „mâinii invizibile” care
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]