18,899 matches
-
funcționale. Mediile externe de stocare a datelor sunt reprezentate de una sau două unități de disc flexibil de 5¼" sau 8" ce totalizează o capacitate de memorare de 512/1024 kB (dublă față, densitate simplă). Imprimanta opțională este matricială, putând tipări 132 coloane cu o viteză de 150 car/s. Sistemul de operare (CP/M monoutilizator, monotask) permite implementarea limbajelor BASIC, PASCAL, COBOL etc. Calculatorul consta din modulul ce conținea monitorul TV (afișaj monocrom verde pe fundal negru) conectat prin cabluri
CUB () [Corola-website/Science/308925_a_310254]
-
și cuprinde relatarea experiențelor trăite în timpul epidemiei de holeră de la Neapole. O parte din aceste relatări au fost publicate inițial în ziarul "Stockholms Dagblad". Cartea a fost publicată, în anul 1885, în limba suedeză, în traducerea autorului. "Vagaries" a fost tipărită la Londra în 1898. O a doua ediție a apărut în 1908, cu titlul "Memories and Vagaries". În 1930, a apărut o nouă ediție, având adăugată o prefață și cu mici diferențe în alegerea și ordonarea povestirilor. Unele traduceri în
Axel Munthe () [Corola-website/Science/308943_a_310272]
-
lângă prag. Cheia de boltă de pe grinda-meșter a naosului este decorată cu un cerc în torsadă. Bolta semicilindrică a altarului își păstrează structura originală, cu suprafețe plane către pereți și un timpan la est. Biserica are însemnate cărți de cult tipărite la Iași în 1643, 1758, sau la Blaj în 1753, 1771, 1775. În 1798, cu prilejul unor reparații, pereții au fost pictați și evenimentul înscris pe iconostas.
Biserica de lemn din Ileanda () [Corola-website/Science/309786_a_311115]
-
donarea de către credincioși a diferitelor cărți trebuincioase desfășurării slujbelor religioase. Pentru importanța lor istorică și culturală menționăm câteva din exemplarele pe care preotul Gheorghe Munteanu le amintește în monografia sa dedicată satului Măgura: 1. Kiriakodromionul sau Cazania lui Atanasie Anghel tipărită la Alba Iulia în anul 1699 - la a cărei tipărire a ajutat, așa cum se precizează și în prefața acestei cărți și Raț Istvan - odărbiroul Bălgradului, fiul lui Raț Adam care avea în posesie satele Măgura, Poiana Blenchii și Gâlgău. 2
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
Alba Iulia în anul 1699 - la a cărei tipărire a ajutat, așa cum se precizează și în prefața acestei cărți și Raț Istvan - odărbiroul Bălgradului, fiul lui Raț Adam care avea în posesie satele Măgura, Poiana Blenchii și Gâlgău. 2. Molitfelnic - tipărit la Iași în anul 1739 în timpul domniei lui Ion Grigore Ghica pe cheltuiala și cu binecuvântarea Mitropolitului Kir Nechifor Peloponesianul de Nefpal. Foaia de titlu a acestei cărți poartă următoarea însemnare: "Această carte este a lui Roman Teodor din Măgura
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
1739 în timpul domniei lui Ion Grigore Ghica pe cheltuiala și cu binecuvântarea Mitropolitului Kir Nechifor Peloponesianul de Nefpal. Foaia de titlu a acestei cărți poartă următoarea însemnare: "Această carte este a lui Roman Teodor din Măgura, anul 1800" 3. Liturghier - tipărit la București în anul 1741 în timpul lui Ion Constantin Nicolae Mavrocordat cu cheltuiala lui Kir Anania Mitropolit de Cesarea Palestinei, tipograf fiind Pop Stoica Iacobici. 4. Evanghelia - tipărită la Blaj în anul 1765 sub episcopul Atanasie Rednic. Cartea a fost
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
carte este a lui Roman Teodor din Măgura, anul 1800" 3. Liturghier - tipărit la București în anul 1741 în timpul lui Ion Constantin Nicolae Mavrocordat cu cheltuiala lui Kir Anania Mitropolit de Cesarea Palestinei, tipograf fiind Pop Stoica Iacobici. 4. Evanghelia - tipărită la Blaj în anul 1765 sub episcopul Atanasie Rednic. Cartea a fost cumpărată pentru biserica din Măgura cu 12 florinți de Șandor On făt la biserică în Măgura și de unchiul său Nicolae și fiul său Ursu în anul 1774
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
anul 1846 iulie 20 pentru doi zloți de argint de către Bohățel Onuț. 5. Antologhion - carte tipărită la Căldărești în anul 1766 în timpul lui Scarlat Griore Ghica și a Mitropolitului Grigorie, tipograful ce a realizat tipăritura fiind Iordache Stiocovici. 6. Apostol - tipărit la Blaj în 1767 - donată bisericii de Bohățel Onuț la 1879. 7. Molitfelnic - tipărit la Blaj în anul 1874 - cartea fiind cumpărată pentru biserică de către Simion Ghiran. Biserica este amplasată aproape în centrul satului, spațiul destinat acesteia și cimitirului fiind
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
carte tipărită la Căldărești în anul 1766 în timpul lui Scarlat Griore Ghica și a Mitropolitului Grigorie, tipograful ce a realizat tipăritura fiind Iordache Stiocovici. 6. Apostol - tipărit la Blaj în 1767 - donată bisericii de Bohățel Onuț la 1879. 7. Molitfelnic - tipărit la Blaj în anul 1874 - cartea fiind cumpărată pentru biserică de către Simion Ghiran. Biserica este amplasată aproape în centrul satului, spațiul destinat acesteia și cimitirului fiind delimitat de cele două ulițe principale ale satului, una spre nord și cea de-
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
moșia Răstoci. El trebuie să fi stăruit pentru unirea iobagilor și jelerilor săi. 1733: Conscripția ordonată de episcopul Inochentie Micu-Klein consemnează în Răstoci 14 familii greco-catolice, aflate sub păstorirea popii Luca. Parohia aparținea arhidiaconatului Vimei. 1742: Circulația cărților de cult tipărite peste Carpați, e confirmată și de gestul preotului Luca din Răstoci, care în 1742 a copiat "Triodul săptămînii mari", tipărit la București în 1726. Preotul din Răstoci a mai adăugat tălmăcirea patimilor și molitva Paștilor. Tradiția ortodoxă era deci puternică
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
consemnează în Răstoci 14 familii greco-catolice, aflate sub păstorirea popii Luca. Parohia aparținea arhidiaconatului Vimei. 1742: Circulația cărților de cult tipărite peste Carpați, e confirmată și de gestul preotului Luca din Răstoci, care în 1742 a copiat "Triodul săptămînii mari", tipărit la București în 1726. Preotul din Răstoci a mai adăugat tălmăcirea patimilor și molitva Paștilor. Tradiția ortodoxă era deci puternică între românii din Nordul Transilvaniei. Dar mai mult ca orice, gestul popii Luca a fost un veritabil act de cultură
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
utilizata "gummi arabicum" aplicata manual. În Grecia, primele mărci poștale au apărut în anul 1861, în Turcia în 1863, în Serbia în 1866 și în Bulgaria în 1879. Prima emisiune de mărci poștale românești intitulată "Cap de bour" a fost tipărită la 15 iulie 1858 și a intrat în circulație la 22 iulie 1858 la biroul poștal din Iași și la 8 august 1858 la celelalte birouri poștale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă. Emisiunea a fost tipărită
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
tipărită la 15 iulie 1858 și a intrat în circulație la 22 iulie 1858 la biroul poștal din Iași și la 8 august 1858 la celelalte birouri poștale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă. Emisiunea a fost tipărită la Iași la tipografia Atelia Timbrului, în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride. A fost creat după model austriac și au fost folosite matrițe de oțel pentru tipărirea sa. Marca poștală a constituit o mare revoluție în sistemul de comunicare organizat, poștal
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
realizate de editura SOCEC care au intrat în circulație, ci au fost vândute după un timp la diverși comercianți. Mărcile Cuza fost primele mărci clasice românești litografiate, acest procedeu de imprimare fiind menținut până în anul 1872. În 1864 a fost tipărită emisiunea cunoscută sub numele de „Cuza neemise”, formată din trei mărci nedantelate de 2 parale, culoare galbenă, în tiraj de 40400 de bucăți, de 5 parale, culoare albastră, tiraj de 77200 de bucăți și de 20 de parale, culoare roșie
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
sosit și mărcile comandate de ministerul de Finanțe. Mihail Kogălniceanu, prim-ministrul din acel moment a dat dispoziții să se cerceteze cazul și a hotărât ca mărcile comandate lui I. V. Socec să fie puse în circulație poștală, iar cele tipărite de Wonnenberg să fie stocate în tezaurul poștei. Primele mărci poștale care au circulat cu inscripția Poșta Română au apărut în emisiunea „Alexandru Ioan Cuza” din 9/21 ianuarie 1865, formată din trei mărci poștale nedantelate, și reprezentau profilul domnitorului
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
apare " ROMANIA " Reprezentarea regelui Carol I în medalion a revenit în anul 1872, când au intrat în uz timbrele cu imprimare pariziană, o emisiune care cuprindea șapte valori. Emisiunea Paris cuprinde mărci poștale postclasice. Mărcile sunt dantelate și au fost tipărite pe hârtie simplă de grosime mijlocie, ușor colorată, fără filigran, excepție făcând doar marca cu valoarea de 10 bani care a fost tipărită pe hârtie albă. Imprimarea s-a făcut la Atelierul Timbrului de la Hôtel de Monnaie (Monetăria statului francez
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
emisiune care cuprindea șapte valori. Emisiunea Paris cuprinde mărci poștale postclasice. Mărcile sunt dantelate și au fost tipărite pe hârtie simplă de grosime mijlocie, ușor colorată, fără filigran, excepție făcând doar marca cu valoarea de 10 bani care a fost tipărită pe hârtie albă. Imprimarea s-a făcut la Atelierul Timbrului de la Hôtel de Monnaie (Monetăria statului francez) din Paris în baza comenzii din 20 ianuarie 1870. Clișeele originale au fost gravate de Albert Barré care s-a inspitat după emisiunile
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
află un medalion compus dintr-un cerc perlat alcătuit din 65 de puncte albe în mijlocul căruia se află efigia domnitorului Carol I cu fața îndreptată spre stânga. Emisiunea Paris a fost înlocuită treptat cu noi emisiuni asemănătoare care au fost tipărite în București. Clișeele folosite erau fie aduse de la Paris, fie erau clișee noi gravate la București. Din octombrie 1876 până în aprilie 1879 au fost tipărite la București la noua tipografie a Imprimeriei Statului „Fabrica de timbre”, doua noi emisiuni : BUCURESTI
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
spre stânga. Emisiunea Paris a fost înlocuită treptat cu noi emisiuni asemănătoare care au fost tipărite în București. Clișeele folosite erau fie aduse de la Paris, fie erau clișee noi gravate la București. Din octombrie 1876 până în aprilie 1879 au fost tipărite la București la noua tipografie a Imprimeriei Statului „Fabrica de timbre”, doua noi emisiuni : BUCURESTI I si BUCURESTI II culori schimbate. Clișeele utilizate aveau un grad înaintat de uzură, deoarece au fost folosite la realizarea emisiunii poștale „Paris”. Tirajele primei
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
a S. Treimi, una a D.N. Is. Christos. Se mai află pre altariu 6 sfecinice de aramă și 4 crucițe de aramă. Antimisul e sânțit de Episcopul Ioan cândva Alexi în a. 1858. Se mai află o evangelie bine legată și tipărită la 1770, un liturgicon bine legat cu litere latine ediție nouă, un liturgicon cu litere cirile în legătură vechiă, un molitevnic vechiu cu litere cirile. Se află 4 rânduri de vestminte bisericesci cu cele aparținetóre de ele felone, stichare, epitrahire
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
a obiceiurilor și tradițiilor populației germane din Transilvania. Damasus Dürr intrase aproape în uitare, când, în 1883, Albert Amlacher a scris o biografie a sa. Opera lui Dürr a început să fie publicată în 1939, dar, din păcate, s-au tipărit numai nouă coli și, datorită izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, publicarea a fost întreruptă, nefiind reluată nici până astăzi. Consultarea lucrării de către specialiști se face numai pe manuscris.
Damasus Dürr () [Corola-website/Science/309880_a_311209]
-
interzice comercializarea produselor din tutun în unitățile economice situate în incinta și la o distanță mai mică de 50 metri față de orice punct de acces în spitale și unități de învățământ, cu excepția unităților de învățământ superior. Există obligativitatea de a tipări pe pachetele de țigări un avertisment și o fotografie color sau altă ilustrație care ilustrează consecințele fumatului asupra sănătății. De asemenea, se interzice orice publicitate pentru produsele din tutun prin orice formă de comunicare comercială care are ca scop sau
Fumat () [Corola-website/Science/309937_a_311266]
-
avea în partea de sus un porumbel sculptat din lemn, de icoane pe sticlă ce reprezentau pe Isus Hristos cu Evanghelia, Nașterea Domnului, Adam și Eva în Rai, Sfântul Gheorghe, Arhanghelul Mihail - icoană pe lemn, precum și de cărți vechi: Sfânta Evanghelie tipărită la 1746 și Octoihul Mare, amândouă scrise cu caractere chirilice, provenite din tipografiile de la Râmnic. Toate aceste obiecte, care în prezent nu se mai află în biserică, au aparținut unei biserici vechi despre a cărei soartă nu se cunosc alte
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
Monthly Advertiser"", a apărut în 15 decembrie 1862 în Anglia. La scurt timp au apărut primele reviste de specialitate și în Germania și în Austro-Ungaria. Prima revistă de filatelie din Germania s-a numit ""Magazin für Briefmarkensammler"" și a fost tipărită pentru prima oară în 1 mai 1863 de magazinul de monede și antichități "Zschiesche & Köder" din Leipzig. Revistele filatelice sprijineau în primul rând schimbul de timbre poștale între filateliști, scriau rapoarte cu privire la noile emisii din toată lumea și informau pe colecționari
Filatelie () [Corola-website/Science/309406_a_310735]
-
pentru prima oară de către "Dauth" comerciantul din Frankfurt de timbre poștale. Erau numite ""Marken-Charniere"", iar primele 1000 de bucăți care au apărut în lume costau doar 75 Pfennig. Cea mai valoroasă piesă filatelică românească este „Zimbrulu și Vulturulu”, un ziar tipărit la Iași, în anul 1858, care este francat cu opt mărci de 5 Parale Cap de bour, emisiunea a II-a. În anul 2012, Poșta Română deținea o colecție de peste 15 milioane de mărci poștale românești și străine, precum și alte
Filatelie () [Corola-website/Science/309406_a_310735]