179,567 matches
-
care s-a stabilit la București și, norocos în speculațiuni, avea în proprietate la 1830 terenul cuprins pe locul unde s-au aflat ulterior cofetăria și hotelul Capșa, porțiunea dintre strada Edgar Quinet și colțul străzii Academiei, din dosul Universității. Aici a construit primul local de teatru din București, Teatrul Vechi care a funcționat douăzeci de ani, până la înălțarea Teatrului Național. Pe Calea Mogoșoaiei ținea cofetărie și restaurant, iar deasupra restaurantului se găsea o sală mare destinată balurilor mascate ale nobilimii
Teatrul „Momulo” () [Corola-website/Science/337399_a_338728]
-
acestor înhumări. Se cunoaște doar că gropile au fost săpate în incinta cimitirului, pe terenul neocupat atunci de morminte mai vechi. Între anii 1977 și 1997, timp în care imobilul penitenciarului a adăpostit un Sanatoriu pentru bolnavi psihici, pacienții decedați aici, care nu au fost puțini, au fost îngropați tot în spațiul acestui cimitir. De asemenea, spațiul din cimitir a fost parcelat și împărțit. Astfel, în prezent, terenul cimitirului este aproape în întregime ocupat de morminte. În multe cazuri, gropile mormintelor
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
de temniță următoarele și așa zise personalități: Valeriu Gafencu - și-a săvârșit sentința la închisorile de la Aiud (1941-1949), Pitești (noiembrie-decembrie 1949) și Târgu Ocna (1949-1952), unde a fost un adept al ortodoxiei, regimul dur al detenției, torturile și bolile contactate aici întărindu-i credința. A compus aici poezii, care se cântau în celule, iar acum se cântă în biserică. În 1949 este dus la sanatoriul-închisoare de la Târgu Ocna într-o stare foarte gravă: TBC pulmonar, osos, ganglionar, reumatism, lipsă de
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
personalități: Valeriu Gafencu - și-a săvârșit sentința la închisorile de la Aiud (1941-1949), Pitești (noiembrie-decembrie 1949) și Târgu Ocna (1949-1952), unde a fost un adept al ortodoxiei, regimul dur al detenției, torturile și bolile contactate aici întărindu-i credința. A compus aici poezii, care se cântau în celule, iar acum se cântă în biserică. În 1949 este dus la sanatoriul-închisoare de la Târgu Ocna într-o stare foarte gravă: TBC pulmonar, osos, ganglionar, reumatism, lipsă de hrană. La data de 2 februarie
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
2006) este rodul migalei unui grup de maici de la Mănăstirea Diaconești, din Comuna Agăș, Bacău asupra manuscrisului greu descifrabil, salvat de „mâna lungă a securității“ prin trimiterea lui în străinătate. Administrația Națională a Penitenciarelor Istoric al Penitenciarului Deținuții politici îngropați aici
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
Ioan Sbârciu. Următoarele două clase le-a urmat la Liceul „Nicolae Tonitza” din București pe care l-a aboslvit în anul 1977. Din același an până în anul 1979 lucrează la Cluj-Napoca la „Artă Jucărilor” pictând pe sticlă globuri de Crăciun. Aici o întâlnește pe viitoarea lui soție Livia. A urmat apoi Institutul de Artă "Ion Andreescu" din Cluj-Napoca secția pictură pe care l-a absolvit în anul 1984. I-a avut profesori îndrumători pe Radu Fulger și Paul Sima. Din anul
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
Artă "Ion Andreescu" din Cluj-Napoca secția pictură pe care l-a absolvit în anul 1984. I-a avut profesori îndrumători pe Radu Fulger și Paul Sima. Din anul 1984 până în anul 1998 lucrează la fabrica „Integrată de În” din Zalău. Aici practică serigrafia și tehnică picturii mixte care îi dă posibilitatea să experimenteze noi moduri de abordare a picturii sub influența Pop Art-ului american. În anul 1985 se căsătorește cu Livia și au doi copii pe Oana Maria în anul
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
redarea naosului din biserică de lemn de la Muzeul Octavian Goga din Ciucea. Biserică a fost pictată de Ioan Pop din Românași, dar acum se păstrează foarte putin din acea pictură. Biserică a fost mutată din satul Gălpâia în Ciucea, de aici rezultă și titlul lucrării care are dimensiunea totală de 500/1600 cm. A fost pictată la Zalău în anul 2012. Povestea mutării este un proiect care cuprinde zece lucrări făcute special pentru expoziția cu același titlu deschisă la Galeria Plan
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
pentru decontarea cheltuielilor repatrierii, primind însă de la acesta numai un sfert din totalul stabilit. Pe 28 februarie s-au îmbarcat din San Francisco cu destinația Japonia, pentru a debarca la Yokohama pe 16 martie, de unde s-au deplasat la Tokyo. Aici au fost primiți în audiență la Ministerul de Război și Marele Stat Major japonez, unde au fi informați concret despre contextul politic și militar din zonă. De asemenea, cei doi au avut în capitala Japoniei întrevederi cu colonelul Filippi, șeful
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
în Siberia”, părăsiseră deja Rusia cu ultimul vas al contingentului italian. Raul Alevra la ordinul lui Cădere, s-a îmbarcat pe vaporul „Hozan Maru” din portul Tsuruga în data de 27 martie 1920, ajungând la Vladivostok la începutul lunii aprilie. Aici s-a prezentat comandantul bazei militare - generalul Lavergné și a început misiunea de informare în ceea ce privește situația reală a trupelor și prizonierilor români și în ceea ce privește măsurile luate pentru concentrarea și aprovizionarea acestora, pe plan local. După ce Cădere l-a informat pe
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
primele universități ale lumii. Deși sursele istorice nu permit datarea precisă a momentului în care moscheea a devenit universitate, se știe că, încă de la începuturi, această madrasa a avut un statut aparte datorită faptului că savanții care o frecventau , susțineau aici cursuri de religie și științe islamice. Ulterior, totul a fost organizat pentru a face din moschee și școală o instituție a cunoașterii: au fost aduși profesori, studenți, s-au fixat disciplinele predate și s-au stabilit programele. De asemenea, a
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
universitatea Al-Qarawiyyin numără 4 facultăți: Biblioteca Al-Qarawiyyin este una dintre cele mai mari biblioteci ale Marocului. A fost fondată în 1349 de sultanul merinid Abu-ʿInăn Făris. A fost dotată cu nenumărate opere din diverse ramuri ale cunoașterii, precum și manuscrise importante. Aici se regăsește manuscrisul original al ʺkităbu al-ʿibarʺ de Ibn Khaldun, precum și o copie a Coranului din secolul IX, scris în stilul caligrafic cufic pe piele de cămilă. După o perioadă de 4 ani de restaurare condusă de Aziza Chaouni, aceasta
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
fie atașat pe lângă țarul Nicolae al II-lea al Rusiei în timpul vizitei pe care acesta a făcut-o pe teritoriul francez. De la sfârșitul anului 1898 până în 1903 Janin a revenit la trupele de infanterie pentru a comanda un batalion. De aici a fost din nou trimis la Statul Major al armatei și - respectiv în 1906 din nou la Deuxième Bureau, de unde a urmărit reformele introduse în armata rusă după Războiul Ruso-Japonez. În această calitate, a participat ca observator în anul 1907
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
devenit execrabile. Evacuarea pe calea ferată spre vest s-a făcut în ceea ce-l privește pe Kolceak cu dificultate, încadrându-se cu greu în programul conceput dinainte de cehi. Suplimentar,sosit la 27 decembrie 1919 la Nijneudinsk, Kolceak a fost blocat aici din cauza unor insurgenți revoluționari socialiști, care au preluat puterea în Irkutsk. Pe 5 ianuarie 1920 Janin - aflat la 250 de km de Irkutsk la Ulan-Ude, și-a angajat cuvântul în ceea ce privește protecția amiralului. Imobilizat , la 6 ianuarie 1920 Kolceak a demisionat
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
i-a fost oferită generalului Pellé, Janin mulțumindu-se să accepte la Bourges comanda "Corpului 8 de Armată teritorială" franceză. În acest post - care nu a reprezentat o promovare, și-a încheiat cariera la data de 19 octombrie 1924. De aici s-a retras în Isère, acolo de unde a provenit soția sa. Frustrările trăite în timpul misiunii din Rusia din timpul Războiului Civil în ceea ce privește relațiile cu Kolceak și Knox, au constituit elementul central al memoriilor sale despre respectiva perioadă - publicate în 1933
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
2007, patru dintre aceste centre reprezintă trei centre naționale de excelență. "Centre historique des Archives nationales" (CHAN) este situat într-un complex de clădiri, care este compus din Hôtel de Soubise și Hôtel de Rohan în "Quartier Marais" în Paris. Aici sunt adăpostite documentele din perioada de dinainte de 1958, arhiva șefilor de stat precum și documente private din toate epocile. Unele dintre aceste documente datează din perioada merovingiană. De la 1 ianuarie 2007, CHAN menține un serviciu comun cu "Centre des archives contemporaines
Archives nationales (Franța) () [Corola-website/Science/337439_a_338768]
-
de stat precum și documente private din toate epocile. Unele dintre aceste documente datează din perioada merovingiană. De la 1 ianuarie 2007, CHAN menține un serviciu comun cu "Centre des archives contemporaines". "Centre des archives contemporaines" se află din 1969 în Fontainebleau; aici sunt adăpostite în special documentele din perioada de după 1958. "Centre des archives d’outre-mer" este situat din 1969 în Aix-en-Provence. Aici sunt acele documentele, care se referă la fostele teritorii franceze "de peste mări", atât în raport cu departamentele guvernamentale relevante, precum și administrația
Archives nationales (Franța) () [Corola-website/Science/337439_a_338768]
-
menține un serviciu comun cu "Centre des archives contemporaines". "Centre des archives contemporaines" se află din 1969 în Fontainebleau; aici sunt adăpostite în special documentele din perioada de după 1958. "Centre des archives d’outre-mer" este situat din 1969 în Aix-en-Provence. Aici sunt acele documentele, care se referă la fostele teritorii franceze "de peste mări", atât în raport cu departamentele guvernamentale relevante, precum și administrația colonială în sine. Din 1 ianuarie 2007, această arhivă are statutul unui centru național de excelență. "Archives nationales du monde du
Archives nationales (Franța) () [Corola-website/Science/337439_a_338768]
-
Moldovei", afirmând că, la fel ca în "Iulius Cezar", conspirația apare în "Apus de soare" încă de la începutul piesei, conspiratorii discutând despre slăbiciunea împăratului, respectiv a domnitorului. În privința semnelor prevestitoare, acestea apar în întreaga dramaturgie istorică (și nu numai), dar aici nu se poate vorbi despre influența anume a unui text, ci de o tradiție în ceea ce privește construirea textului dramatic. Titlul piesei reprezintă o metaforă care ilustrează drama morții lui Ștefan cel Mare ce este asemănată cu apusul soarelui Moldovei. "Apus de
Apus de soare () [Corola-website/Science/335840_a_337169]
-
din aprilie până în noiembrie. Ordinul Agaricales este de diversificare foarte veche (între 178 și 139 milioane de ani), începând din timpul perioadei geologice în Jurasic în diferență de exemplu cu genul Boletus (între 44 și 34 milioane de ani). Cu excepția aici descrisului "Coprinus comatus" ciupercile al genului "Coprinus/Coprinopsis" pot provoca la un consum suplimentar de alcool o reacție de incompatibilitate, așa numitul sindrom coprinian. Cea mai cunoscută specie în această privință este "Coprinus atramentarius" sin. "Coprinopsis atramentaria" (burete de cerneală
Burete cu perucă () [Corola-website/Science/335841_a_337170]
-
iarna lui 1874. În 1875, se amestecă și Austria, care avea interese în Bosnia și Herțegovina, încercând să obțină de la otomani amnistierea răsculaților. Pregătirile au început mai târziu în Bosnia și nu s-au putut coordona cu cele din Herțegovina. Aici erau implicați Vaso Vidović, Simo și Jovo Bilbija, Spasoje Babić și . Planul lor era de a elibera mai întâi satele ; Prosara și , atacând apoi liniile de comunicație și izolând orașele de pe râul Sava, pentru a cuceri apoi Banja Luka. Data
Răscoala din Herțegovina (1875–1877) () [Corola-website/Science/335848_a_337177]
-
1916, operația a fost anulată în ziua următoare, din cauza ruperii podului și inundării sectorului de trecere în urma unor ploi torențiale. Trupele au fost retrase la nord de Dunăre pe 3 și 4 octombrie 1916. Paradoxal, generalul Averescu își asumă și aici marele merit de a fi ajutat astfel Marele Cartier General să mute aceste trupe din nou pe frontul din Carpați: „"Aceasta schimbare a putut sa se facă la timp, și deci cu rezultat fericit, mulțumită în parte faptului, că din cauza
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
cordonul litoral s-a aflat , un mare târg păgân, ale cărui rămășițe nu au fost încă explorate arheologic. Cavalerii teutoni au ocupat zona în secolul al XIII-lea, construind castele la Memel (1252), (1283), și la (1372). Este posibil ca aici să fi trăit ultimul vorbitor nativ al limbii baltice dispărute denumită prusaca veche. Impact important al activității omenești asupra zonei a început în secolul al XVI-lea. Despădurirea cordonului din cauza pășunatului, exploatării lemnului, și construcției de ambarcațiuni pentru din 1757
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
aproape în totalitate germană. De la sfârșitul secolului al XIX-lea, dunele de lângă au devenit populare în rândul și de la școala de arte "". Hanul local al lui Herman Blode a constituit nucleul coloniei artiștilor expresioniști ("Künstlerkolonie Nidden"). Lovis Corinth a locuit aici în 1890, urmat fiind de alți artiști ca Max Pechstein, , Karl Schmidt-Rottluff și . Au vizitat zona pictori din Königsberg ca Julius Freymuth și Eduard Bischoff, precum șipoeți ca și . Între alții care au venit aici s-au numărat Ernst Kirchner
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
Nidden"). Lovis Corinth a locuit aici în 1890, urmat fiind de alți artiști ca Max Pechstein, , Karl Schmidt-Rottluff și . Au vizitat zona pictori din Königsberg ca Julius Freymuth și Eduard Bischoff, precum șipoeți ca și . Între alții care au venit aici s-au numărat Ernst Kirchner, Ernst Mollenhauer, , and Herrmann Wirth. Pictorii se cazau de regulă la hotelul lui Blode, și îi lăsau acestuia unele opere ale lor. Alții chiar și-au construit locuințe în apropiere. Până în secolul al XX-lea
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]