178,415 matches
-
MAI - Ministerul Administrației și Internelor MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MENCȘ - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice MFE - Ministerul Fondurilor Europene MFP - Ministerul Finanțelor Publice MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice PAS - Planul de Acțiune al Școlii PLAI - Planul Local de Acțiune pentru Învățământ POC - Programul Operațional Competitivitate POCA - Programul Operațional Capacitate Administrativă POR - Programul Operațional Regional PNDR - Programului Național de Dezvoltare Rurală PRAI - Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ RNC - Registrul Național al Calificărilor RO - România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
Planul Local de Acțiune pentru Învățământ POC - Programul Operațional Competitivitate POCA - Programul Operațional Capacitate Administrativă POR - Programul Operațional Regional PNDR - Programului Național de Dezvoltare Rurală PRAI - Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ RNC - Registrul Național al Calificărilor RO - România SAM - Școala de arte și meserii SIIR - Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România SO - Standard Ocupațional SPP - Standard de Pregătire Profesională SWOT - Strength, Weaknesses, Opportunites, Threats - Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări TVET/ÎPT - Învățământ Profesional și Tehnic VET - Vocațional Education
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
cu anul școlar 2014-2015 a fost introdus învățământul profesional cu durata de 3 ani, după finalizarea clasei a 8-a, reglementat prin ordinul ministrului educației naționale nr. 3136/2013; acesta include o componentă semnificativă de pregătire practică, realizată în atelierele școlii și la agentul economic - în primul an, această componentă reprezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului, în al doilea an aproximativ 60% din timp este alocat pregătirii practice, iar în anul al treilea, aproximativ 72% din timp este alocat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
sunt: Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ- realizat la nivel regional de către Consorțiile regionale, Planul Local de Acțiune pentru Învățământ - realizat la nivel județean de către Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru formare profesională și Planul de Acțiune al Școlii realizat de unitatea de învățământ la nivelul comunității. d) Elaborarea periodică de studii de piață a muncii; ... Ultimul studiu previzional a fost realizat în anul 2011, în cadrul proiectului cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
forță de muncă pe termen scurt de 6-12 luni. Datele au fost colectate de la un eșantion reprezentativ la nivel național, care cuprinde 3.836 de companii. e) Îmbunătățirea calității educației și formării profesionale inițiale prin crearea de rețele parteneriale între școli, constituite pe domenii specifice de formare profesională: Agricultură, Chimie industrială, Protecția mediului, Comerț, Economic, Construcții, instalații și lucrări publice, Electric, Electromecanică, Electronică automatizări, Industrie alimentară, Industrie textilă și pielărie, Mecanică, Turism și alimentație, Silvicultură și Fabricarea produselor din lemn. ... Rețelele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
Electromecanică, Electronică automatizări, Industrie alimentară, Industrie textilă și pielărie, Mecanică, Turism și alimentație, Silvicultură și Fabricarea produselor din lemn. ... Rețelele parteneriale interșcolare au fost create cu scopul de a promova cooperarea și schimbul de bune practici în interiorul rețelei și între școlile din rețea și reprezentanții mediului de afaceri. Un ghid privind dezvoltarea de rețele parteneriale a fost elaborat în 2013 (http://parteneriatpentrucalitate.tvet.ro/Ghid%20de%20bune%20practici A4 bleed%203 mm 228%20pag.pdf); f) Sprijinirea dezvoltării competențelor antreprenoriale ale elevilor din IPT
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
MENCȘ - Raport asupra stării sistemului național de învățământ preuniversitar din România, 2015 Măsurile de politică educațională ce au vizat învățământul profesional în ultimii ani au determinat modificări semnificative în ceea ce privește cuprinderea, frecventarea și finalizarea învățământului secundar superior. În anul școlar 2009-2010, Școlile de Arte și Meserii*38) au intrat în lichidare; începând cu acest an, nu s-au mai făcut înscrieri în anul I, elevii care au continuat parcurgerea acestei filiere educaționale fiind cei din anii II și III; în anul școlar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
cu anul școlar 2009-2010, rata de cuprindere în învățământul secundar superior a înregistrat o scădere ușoară de la un an la altul. Scăderea cea mai accentuată se remarcă după anul 2012-2013, când au ieșit din sistemul educațional toți elevii înscriși în Școlile de Arte și Meserii. *38) Școala de arte și meserii ────────── În anul școlar 2014-2015, o pondere de 90% din populația de 15-18 ani a fost cuprinsă în învățământul secundar superior, învățământ liceal și profesional. Situația pe genuri este echilibrată, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
cuprindere în învățământul secundar superior a înregistrat o scădere ușoară de la un an la altul. Scăderea cea mai accentuată se remarcă după anul 2012-2013, când au ieșit din sistemul educațional toți elevii înscriși în Școlile de Arte și Meserii. *38) Școala de arte și meserii ────────── În anul școlar 2014-2015, o pondere de 90% din populația de 15-18 ani a fost cuprinsă în învățământul secundar superior, învățământ liceal și profesional. Situația pe genuri este echilibrată, în intervalul analizat neexistând diferențe notabile între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
diferențe notabile între rata de cuprindere a populației feminine și a celei masculine. La nivelul învățământului profesional ratele de cuprindere au scăzut puternic în intervalul 2009- 2011, de la 15,8% la 1,8%, ca urmare a intrării în lichidare a Școlilor de Arte și Meserii. Începând cu anul școlar 2012-2013, valorile indicatorului cresc, ajungând la aproape 8% în anul școlar 2014- 2015, an aferent reînființării învățământului profesional după finalizarea învățământului gimnazial. Măsurile de politici educaționale implementate în ultimii ani au determinat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
absolvenții de clasa a VIII-a reorientându-se către învățământul profesional cu durata de 3 ani. Sursa datelor: MENCȘ - Raport asupra stării sistemului național de învățământ preuniversitar din România, 2015 Notă: *) Începând cu anul școlar 2009/2010, ruta de formare prin Școala de Arte și Meserii a intrat în lichidare; Rezultate La sfârșitul anului școlar 2013-2014 situația școlară a elevilor din învățământul liceal și profesional se prezintă astfel: *Font 9* ┌───────────────────┬─────────────┬─────────┬─────────┬─────────────────┬────────────────┐ │ │ Elevi în │Ponderea │Ponderea │Ponderea elevilor Sursa datelor: INS - Statistica pentru educație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
de cuprindere cresc odată cu vârsta elevilor, la grupa de vârstă 21 ani și peste înregistrându-se cea mai amplă creștere. Se poate estima că intrarea în cadrul învățământului postliceal se face, în general, după vârsta de 20 de ani. Opțiunea pentru școlile postliceale și de maiștri la o vârstă mai mare decât cea teoretică corespunzătoare este, cel mai probabil, determinată de mai multe aspecte: a) inserția pe piața muncii a unora dintre absolvenții de liceu a dus la conștientizarea nevoii de completare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
Națională pentru Calificări sunt segmentate și lacunare; de asemenea, datele disponibile evidențiază că programele de tip calificare sunt cele mai căutate, fiind urmate de cele de tip perfecționare. Este nevoie de o serie măsuri în sprijinul adulților care au părăsit școala, fără calificări adecvate, și care doresc să repornească sau să-și continue educația de bază, în orice moment, pe tot parcursul vieții lor. De aceea, aceste persoane trebuie sprijinite pentru a obține recunoașterea competențelor pe care le dețin și pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
Strategiei educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020 1. Strategia educației și formării profesionale din România în perioada 2016-2020 face parte din Cadrul Strategic al educației și formării profesionale*41) care cuprinde și Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 417/2015 , Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 565/2015 , Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 418/2015 , Strategia națională privind modernizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
secretariatul este definit ca un nucleu (grupare de funcții și respectiv persoane care ocupă aceste funcții) cu activități, atribuții și sarcini individuale complexe. În acest context, secretarul școlar desfășoară activități administrative și de secretariat în cadrul secretariatului instituțiilor de învățământ preuniversitar: școli, licee, cluburi ale elevilor, CCD-uri, ISJ-uri din rețeaua învățământului de stat sau particular. I.2. Atribuții Principalele atribuții care revin secretariatului în prezent sunt următoarele: prelucrarea informațiilor, documentarea, funcția de reprezentare, funcția de filtru și legătură pentru solicitări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
învățământului de stat sau particular. I.2. Atribuții Principalele atribuții care revin secretariatului în prezent sunt următoarele: prelucrarea informațiilor, documentarea, funcția de reprezentare, funcția de filtru și legătură pentru solicitări de contacte cu conducerea, funcția de asistare directă a conducerii școlii, gestionarea bazelor de date locale și naționale, întocmire și elaborare acte de studiu. În activitatea de secretariat și în aceea a secretarilor predomină procesele informaționale și decizionale, informația oferind suportul pentru decizia managerială, iar comunicarea de informații și decizii reprezentând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
competențe minimale care să-i permită și să-i asigure îndeplinirea optimă a atribuțiilor ce-i revin, conform fișei postului. Acele competențe ar trebui să determine în primul rând ca studiul individual, învățarea continuă și după ce acesta iese de pe băncile școlii, să devină pentru secretarul debutant o necesitate a racordării sale la rapidele modificări din viața socială și economică a societății, să-i permită să facă față cerințelor unei societăți dinamice, să aibă formate mecanisme de evaluare și autoevaluare care să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
economice și propriile capacități și posibilități de realizare în această carieră și în viață. În condițiile unei societăți în continuă schimbare și informatizare, învățământul modern reclamă din partea secretarului debutant din învățământul preuniversitar un dinamism sporit, o distributivitate extinsă față de problemele școlii și o adaptare rapidă la noile solicitări. În economia procesului de învățământ, epoca noilor tehnologii educaționale găsește secretarul într-o poziție privilegiată: interfață a instituției de învățământ atât cu proprii angajați, cât și cu exteriorul și, în același timp, o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
cunoștințele, acțiunile, comportamentul și capacitățile, ajută la poziționarea secretarului într-o perspectivă evolutivă. Standardul profesional de formare continuă corespunzător funcției de secretar debutant pentru învățământul preuniversitar a fost gândit într-o viziune flexibilă, dinamică și perfectibilă, pentru a răspunde cerințelor școlii românești actuale, dar și de viitor. El constituie un punct de plecare în formularea obiectivelor și în legarea traseelor de dezvoltare personală, dar și ca un ghid practic, util furnizorilor în elaborarea programelor de formare continuă pentru secretarii debutanți din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
Font 7* Titlul unității de competență specifică nr. 5: Integrarea TIC în activitățile de secretariat │Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Unitatea de competență specifică nr. 6 *Font 7* Titlul unității de competență specifică nr. 6: Dezvoltarea instituțională a școlii │Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Unitatea de competență specifică nr. 7 *Font 7* Titlul unității de competență specifică nr. 7: Asigurarea managementului carierei │Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Anexa 2 Standard profesional de formare continuă pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
secretariatul este definit ca un nucleu (grupare de funcții și respectiv persoane care ocupă aceste funcții) cu activități, atribuții și sarcini individuale complexe. În acest context, secretarul școlar desfășoară activități administrative și de secretariat în cadrul secretariatului instituțiilor de învățământ preuniversitar: școli, licee, cluburi ale elevilor, CCD-uri, ISJ-uri din rețeaua învățământului de stat sau particular. I.2. Atribuții Principalele atribuții care revin secretariatului în prezent sunt următoarele: prelucrarea informațiilor, documentarea, funcția de reprezentare, funcția de filtru și legătură pentru solicitări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
învățământului de stat sau particular. I.2. Atribuții Principalele atribuții care revin secretariatului în prezent sunt următoarele: prelucrarea informațiilor, documentarea, funcția de reprezentare, funcția de filtru și legătură pentru solicitări de contacte cu conducerea, funcția de asistare directă a conducerii școlii, gestionarea bazelor de date locale și naționale, întocmire și elaborare acte de studiu. În activitatea de secretariat și în aceea a secretarilor predomină procesele informaționale și decizionale, informația oferind suportul pentru decizia managerială, iar comunicarea de informații și decizii reprezentând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
2. Competențe specifice 2.1. Proiectarea activității de secretariat 2.2. Gestionarea informațiilor aferente bazelor de date 2.3. Evaluarea activității de secretariat 2.4. Comunicarea instituțională 2.5. Integrarea TIC în activitățile de secretariat 2.6. Dezvoltarea instituțională a școlii 2.7. Asigurarea managementului carierei. Criteriile de realizare a competențelor generale și specifice descrise în standardul profesional de formare continuă de secretar sunt defalcate în Cunoștințe, Abilități, Competențe transversale referitoare la modalitățile de selectare a căilor și mijloacelor ce vor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
profesionalizarea și redefinirea rolului cadrului didactic auxiliar în general și al secretarului școlar în special. În condițiile unei societăți în continuă schimbare și informatizare, învățământul modern reclamă din partea secretarului din învățământul preuniversitar un dinamism sporit, o distributivitate extinsă față de problemele școlii și o adaptare rapidă la noile solicitări. În economia procesului de învățământ, epoca noilor tehnologii educaționale găsește secretarul într-o poziție privilegiată: interfață a instituției de învățământ atât cu proprii angajați, cât și cu exteriorul și, în același timp, o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
capacitățile, ajută la poziționarea secretarului într-o perspectivă evolutivă. Standardul profesional de formare continuă corespunzător funcției de secretar pentru învățământul preuniversitar cu peste 5 ani vechime, a fost gândit într-o viziune flexibilă, dinamică și perfectibilă, pentru a răspunde cerințelor școlii românești actuale, dar și de viitor. El constituie un punct de plecare în formularea obiectivelor și în legarea traseelor de dezvoltare personală, dar și ca un ghid practic, util furnizorilor în elaborarea programelor de formare continuă pentru secretarii din învățământul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]