178,909 matches
-
a devenit editorialist-șef și a criticat sprijinul acordat de administrația Roosevelt pentru Marea Britanie și eforturile de pregătire a intrării în ceea ce a devenit cel de-al Doilea Război Mondial. Pozițiile lui Garrett au stârnit controverse și au făcut ca "Post" să piardă cititori și contracte cu agenții de publicitate. Cititorii revistei "Post" au început să scadă în anii 1950 și 1960. În general, declinul revistelor de interes general s-a datorat apariției televiziunii, care a concurat pentru obținerea de contracte
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
pentru Marea Britanie și eforturile de pregătire a intrării în ceea ce a devenit cel de-al Doilea Război Mondial. Pozițiile lui Garrett au stârnit controverse și au făcut ca "Post" să piardă cititori și contracte cu agenții de publicitate. Cititorii revistei "Post" au început să scadă în anii 1950 și 1960. În general, declinul revistelor de interes general s-a datorat apariției televiziunii, care a concurat pentru obținerea de contracte cu agenții de publicitate și pentru atenția cititorilor. "Post" a întâmpinat probleme
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
publicitate. Cititorii revistei "Post" au început să scadă în anii 1950 și 1960. În general, declinul revistelor de interes general s-a datorat apariției televiziunii, care a concurat pentru obținerea de contracte cu agenții de publicitate și pentru atenția cititorilor. "Post" a întâmpinat probleme în menținerea interesului cititorilor: gustul publicului față de ficțiune era în schimbare, iar politica și valorile conservatoare ale revistei "Post" au condus la scăderea numărului de cititori. A devenit din ce în ce mai greu să se obțină materiale de la scriitorii populari
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
datorat apariției televiziunii, care a concurat pentru obținerea de contracte cu agenții de publicitate și pentru atenția cititorilor. "Post" a întâmpinat probleme în menținerea interesului cititorilor: gustul publicului față de ficțiune era în schimbare, iar politica și valorile conservatoare ale revistei "Post" au condus la scăderea numărului de cititori. A devenit din ce în ce mai greu să se obțină materiale de la scriitorii populari. Autorii proeminenți au migrat către revistele noi care le ofereau mai mulți bani și un statut mai solid. Ca urmare, "Post" a
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
revistei "Post" au condus la scăderea numărului de cititori. A devenit din ce în ce mai greu să se obțină materiale de la scriitorii populari. Autorii proeminenți au migrat către revistele noi care le ofereau mai mulți bani și un statut mai solid. Ca urmare, "Post" a publicat mai multe articole despre evenimentele curente și a redus costurile prin înlocuirea ilustrațiilor cu fotografii și cu reclame. Editorul revistei, Curtis Publishing Company, a pierdut un proces de calomnie, "" (1967), din cauza unui articol pe care-l publicase, și
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
cu fotografii și cu reclame. Editorul revistei, Curtis Publishing Company, a pierdut un proces de calomnie, "" (1967), din cauza unui articol pe care-l publicase, și a fost obligată să plătească 3.060.000 de dolari ca despăgubiri. Articolul incriminat din "Post" sugera că antrenorii de fotbal Paul „Bear” Bryant și Wally Butts s-au înțeles să trucheze un meci între University of Alabama și University of Georgia. Ambii antrenori au dat în judecată Curtis Publishing Co. pentru defăimare, fiecare cerând inițial
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
a mulțumit personalului pentru activitatea depusă și a promis că „va rămâne aici și se va îngriji ca fiecare să-și găsească un loc de muncă”. Într-un articol post-mortem din martie 1969 despre închiderea revistei, Emerson a declarat că "Post" a fost „un foarte bun vehicul pentru publicitate” cu rate de reînnoire și rapoarte ale audienței competitive și a exprimat dorința ca „toți criticii cu un ochi să-și piardă și celălalt ochi”, ceea ce "The New York Times" a numit „o amărăciune ușor
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
și a exprimat dorința ca „toți criticii cu un ochi să-și piardă și celălalt ochi”, ceea ce "The New York Times" a numit „o amărăciune ușor de înțeles”. Otto Friedrich, ultimul director al revistei, l-a învinuit pe Curtis pentru încetarea apariției revistei "Post". În "Decline and Fall" (Harper & Row, 1970), o relatare despre ultimii ani ai revistei (1962-1969), el a susținut că administratorii corporatiști au fost lipsiți de imaginație și incompetenți. Friedrich a recunoscut că "Post" se confrunta cu diferite provocări după ce gusturile
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
învinuit pe Curtis pentru încetarea apariției revistei "Post". În "Decline and Fall" (Harper & Row, 1970), o relatare despre ultimii ani ai revistei (1962-1969), el a susținut că administratorii corporatiști au fost lipsiți de imaginație și incompetenți. Friedrich a recunoscut că "Post" se confrunta cu diferite provocări după ce gusturile cititorilor americani s-a schimbat de-a lungul anilor 1960, dar a insistat că revista a menținut un standard de bună calitate și a fost apreciată de cititori. În 1970, controlul asupra societății
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
a insistat că revista a menținut un standard de bună calitate și a fost apreciată de cititori. În 1970, controlul asupra societății Curtis Publishing Compay a fost achiziționat de la Cyrus Curtis de către industriașul Beurt SerVaas din Indianapolis. SerVaas a relansat "Post" în anul următor, cu o apariție trimestrială ca un fel de revistă pentru cei nostalgici. La începutul anului 1982, dreptul de proprietate asupra "Post" a fost transferat către Benjamin Franklin Literary and Medical Society, companie fondată în 1976 de către editorul
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
Compay a fost achiziționat de la Cyrus Curtis de către industriașul Beurt SerVaas din Indianapolis. SerVaas a relansat "Post" în anul următor, cu o apariție trimestrială ca un fel de revistă pentru cei nostalgici. La începutul anului 1982, dreptul de proprietate asupra "Post" a fost transferat către Benjamin Franklin Literary and Medical Society, companie fondată în 1976 de către editorul revistei "Post", Dr. Corena „Cory” SerVaas (soția lui Beurt SerVaas). Revista s-a concentrat acum pe teme legate de medicină și sănătate; într-adevăr
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
anul următor, cu o apariție trimestrială ca un fel de revistă pentru cei nostalgici. La începutul anului 1982, dreptul de proprietate asupra "Post" a fost transferat către Benjamin Franklin Literary and Medical Society, companie fondată în 1976 de către editorul revistei "Post", Dr. Corena „Cory” SerVaas (soția lui Beurt SerVaas). Revista s-a concentrat acum pe teme legate de medicină și sănătate; într-adevăr, site-ul revistei inițial a menționat că „credibilitatea "The Saturday Evening Post" a făcut-o un activ valoros
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
fondată în 1976 de către editorul revistei "Post", Dr. Corena „Cory” SerVaas (soția lui Beurt SerVaas). Revista s-a concentrat acum pe teme legate de medicină și sănătate; într-adevăr, site-ul revistei inițial a menționat că „credibilitatea "The Saturday Evening Post" a făcut-o un activ valoros pentru atragerea cititorilor de articole medicale și pentru a-i ajuta pe cercetătorii medicali să obțină evoluții ale stării de sănătate a familiilor. Sondajele de sănătate națională publicate în revistă au împins cercetarea curentă
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
sănătate națională publicate în revistă au împins cercetarea curentă cu privire la teme cum ar fi cancerul, diabetul, hipertensiunea arterială, bolile de inimă, colita ulcerativă, spina bifida și tulburarea bipolară”. Dreptul de proprietate asupra revistei a fost transferat ulterior către Saturday Evening Post Society; Dr. SerVaas a condus ambele organizații. Gama de subiecte acoperite în articolele revistei este acum mai largă, potrivit pentru o gamă generală de cititori. Prin 1991, Curtis Publishing Company a fost redenumită Curtis International, o subsidiară a SerVaas Inc
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
subiecte acoperite în articolele revistei este acum mai largă, potrivit pentru o gamă generală de cititori. Prin 1991, Curtis Publishing Company a fost redenumită Curtis International, o subsidiară a SerVaas Inc., și a devenit un importator de echipamente audiovizuale. Astăzi "Post "este publicat de șase ori pe an de către Saturday Evening Post Society, care are un statut de organizație non-profit 501(c)(3). Începând cu numărul din ianuarie/februarie 2013, "Post" a fost reproiectată, inclusiv un nou design de copertă și
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
o gamă generală de cititori. Prin 1991, Curtis Publishing Company a fost redenumită Curtis International, o subsidiară a SerVaas Inc., și a devenit un importator de echipamente audiovizuale. Astăzi "Post "este publicat de șase ori pe an de către Saturday Evening Post Society, care are un statut de organizație non-profit 501(c)(3). Începând cu numărul din ianuarie/februarie 2013, "Post" a fost reproiectată, inclusiv un nou design de copertă și o lărgire a profilului revistei, ca răspuns la convingerea greșită a
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
Inc., și a devenit un importator de echipamente audiovizuale. Astăzi "Post "este publicat de șase ori pe an de către Saturday Evening Post Society, care are un statut de organizație non-profit 501(c)(3). Începând cu numărul din ianuarie/februarie 2013, "Post" a fost reproiectată, inclusiv un nou design de copertă și o lărgire a profilului revistei, ca răspuns la convingerea greșită a publicului că revista nu mai era în existență. Noul logo al revistei este o actualizare a unui logo folosit
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
(n. 10 iunie 1987, Hamburg, Germania de Vest) este un fotbalist austriac, care joacă pe postul de mijlocaș lateral. Tatăl lui Martin, Erich Harnik, provine din Allerheiligen im Mürztal, Stiria, Austria și Susann Harnik, mama lui Martin, din Hamburg. După ce și-a întâlnit soția, Erich s-a mutat în Hamburg. Acolo s-a născut și în
Martin Harnik () [Corola-website/Science/336417_a_337746]
-
lui, caporalul are doar cerințe de reformare a Gărzii Orașului într-un dispozitiv mai eficient și integrat, cu condiții mai bune de lucru. Patricianul acceptă, făcându-l pe Morcove căpitan al Gărzii și ridicându-l în rang pe Vimes, pe post de comandat al gărzii și cavaler.
Bărbați sub arme () [Corola-website/Science/336419_a_337748]
-
Ca și Radu Comșa, Cezar Petrescu a absolvit Facultatea de Drept (în 1915), fără să profeseze vreodată deoarece s-a dedicat literaturii și gazetăriei. Nu a fost înrolat la începerea războiului și a ocupat prin examen la 19 septembrie 1916 postul de administrator (girant) de plasă în comuna Mălini din județul Suceava, având îndatorirea de a asigura aprovizionarea cu alimente și furaje a trupelor din garnizoana Fălticeni. Scriitorul era pasionat de jocul de cărți, aspect ce reiese pregnant în romanul "Întunecare
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
estoniană ("Pimenemine", Eesti Raamat, Tallinn, 1989; traducere de Natalie Alver). Romanul "Întunecare" a fost ecranizat de regizorul Alexandru Tatos într-un film omonim realizat după un scenariu scris de Petre Sălcudeanu și verificat pentru conformitate de conf.univ.dr. Eugen Simion pe post de consilier literar. Ideile regizorului cu privire la film au fost expuse într-o însemnare de jurnal din 17 martie 1984: „Radu Comșa trăiește în spital un examen al propriei vieți și conștiințe. După ce a trăit o viață ușoară, cu evidente apetituri
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
om religios. Martorii atentatului au declarat că Bouhlel a strigat "Allahu Akbar!" (română: "Allah e mare!") înainte de a fi împușcat mortal de polițiști, însă acest lucru nu a fost confirmat de oficiali. Anchetatorii au pus problema existenței unui complice. Potrivit postului France 2, examinarea imaginilor de pe camerele de supraveghere amplasate pe Promenade des Anglais relevă că nimeni nu a urcat sau coborât din respectivul camion. Prim-ministrul francez Manuel Valls a spus că Bouhlel a fost "probabil legat de islamismul radical
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
a cercetat locul atentatului timp de două zile, respectiv 12 și 13 iulie. Cei doi albanezi arestați pe 17 iulie i-ar fi furnizat atacatorului pistolul de calibrul 7,65 mm pe care acesta îl avea în cabina camionului. Potrivit postului iTélé, Bouhlel nu s-a aflat în contact direct cu cei doi, ci a folosit un intermediar, care de asemenea este arestat în prezent. Conform aceleiași surse acestui intermediar i-ar fi fost destinat un mesaj SMS trimis de atacator
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
recente din Franța. Pe rețelele de socializare - și mai ales pe Telegram, aplicația de mesagerie folosită de jihadiști - au circulat în orele de dupa atentat numeroase mesaje de propagandă și afișe, cu hashtag-uri că #Nice Attack sau #NiceAttack. Jurnalistă Jenan Moussa de la postul TV din Dubai Al Aan a postat pe rețelele sociale mai multe dintre aceste afișe, care nu sunt neapărat mesaje "oficiale" ale Statului Islamic. Unele dintre ele anunță că Berlinul - sau Germania, la modul general - este următoarea țintă. Alte afișe
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
antenă catarg (ANP1, ANP2) și două remorci cu sursa de alimentare a sistemului (5E88). Antena pliabilă se transporta în șase unități de transport și se putea instala în aproximativ 24 de ore. Pe o remorcă separată (AP3) era instalat un post de comandă de la distanță cu doi indicatori. Acest post putea fi instalat la o distanță de 1 km față de poziția de bază a radarului. Pentru identificarea prin radiolocație a țintelor aeriene stația a fost echipată cu interogator terestru prin radiolocație
P-14 (radar) () [Corola-website/Science/336545_a_337874]