178,909 matches
-
Paul Julius Gottlieb Nipkow () a fost un tehnician și inventator german. El a inventat discul Nipkow, una dintre primele tehnologii de succes pentru transmisia de televiziune. Sute de posturi au experimentat difuzarea semnalelor de televiziune folosind sistemul lui Nipkow în anii 1920 și 1930, până când acesta a fost înlocuit de către sistemele complet electronice în 1940. Nipkow s-a născut în Lauenburg (astăzi Lębork) în provincia prusacă Pomerania, care face
Paul Nipkow () [Corola-website/Science/337089_a_338418]
-
complet electronică a imaginii, bazată pe munca lui Manfred von Ardenne și pe iconoscopul inventat de Vladimir Zworykin, a devenit din ce în ce mai răspândită și invenția lui Nipkow nu a mai fost esențială pentru dezvoltarea mai departe a transmisiei de televiziune. Primul post de televiziune public din Germania, care a început să funcționeze la Berlin, în 1935, a fost numit Fernsehsender după - "părintele spiritual" al elementului de bază al primei generații a tehnologiei de transmisie televizată. El a devenit președinte de onoare al
Paul Nipkow () [Corola-website/Science/337089_a_338418]
-
titlul "". În 1909 el a devenit profesor de filosofie la Sorbona. El a fost căsătorit cu , un important militant pentru dreptul de vot al femeilor în Franța, cu care a avut patru copii.<br> Forțat de către naziști să-și părăsească postul de la Sorbona, Brunschvicg a fugit în sudul Franței, unde a murit la vârsta de 74 de ani. În timp ce era ascuns, a scris studii despre Montaigne, Descartes, Pascal, care au fost tipărite în Elveția. A compus un manual de filozofie dedicat
Léon Brunschvicg () [Corola-website/Science/337092_a_338421]
-
în Mesagerul de B-N din 22.12.2013. Veronica Știr vine cu gândul poetului sensibil să întregească atmosfera: „închide-mă în căușul palmei/ tale de zăpadă/ numai destroieni potecile/ pune-mi și câteva alune/ fiecare sâmbure/ un basm”. Versul post modern este amplifica de imagini care surprind prin echilibrul forței poetice: „merii rotați/ încărcați de nea/ poalele fetelor/ în joc/ gleznele, gleznele”. Menuț Maximinian - Ritmuri de nea în Mișcarea literară nr.1/ 2014| ,Lirica sa este dominată de nostalgii și
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
des hautes études din Paris (unde el îl înlocuiește pe Alexandre Koyré) Hegel și-a dobândit un loc de prim rang în opinia elitei franceze. După al Doilea Război Mondial, Kojève abandonează orice activitate de predare pentru a ocupa un post strategic la Ministerul Economiei și Finanțelor, unde va ține GATT despre cristelniță. Personaj controversat și misterios, Kojève, suspectat mult timp ca agent sovietic, rămâne o figură de primă importanță în procesul de reflecție asupra filosofiei politice. Născut în Rusia într-
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
la început de carieră și a promovat temele literare preferate. Predecesorii săi au fost Avraham Shlonsky și Lea Goldberg. În anii 1951-1952 a realizat o emisiune radiofonică despre literatura franceză la BBC. Mai târziu, în anii 1954-1965, a lucrat la postul de radio "Vocea Israelului". Între anii 1977 și 1982 a reprezentat Israelul la organizația PEN International. Ca membru al Partidului Unit al Muncitorilor (Mapam) și-a început cariera recenzând cărți scrise în stilul 'realist-socialist' și a fost apropiat de scriitori
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
în România în 1947, unde lucrează ca redactor la Editura Științifică (1947-1962), apoi din 1962 ca lector la Catedra de limba și literatura spaniolă a Facultății de Filologie din București. După obținerea doctoratului în filologie în 1971 este promovat în postul de conferențiar, în care va funcționa până la pensionare (1979). A îndeplinit funcțiile de vicepreședinte al Asociației de Prietenie Româno-Venezuelene și membru corespondent al secției de lingvistică a Academiei Naționale din Columbia (din 1979), a fost distins cu Ordinul cultural venezuelean
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
Cotidianul. În perioada 2007-2011, Mihai Vasile a fost editor șef al departamentului foto din cadrul agenției de presă Mediafax. A colaborat cu cele mai importante agenții de presă internaționale, precum Reuters, Associated Press și , fotografiile fiindu-i publicate în The Washington Post, The Telegraph, The Guardian, Daily Mail, Der Spiegel, Corriere della Sera, Vanity Fair Italia, Noticias 24 și Russian Press Photo. În 1996, Fundația Culturală Română i-a decernat premiul « Fotografia anului » la secțiunea "Politic". În perioada 2000-2014, a colaborat, în calitate de fotojurnalist
Mihai Vasile () [Corola-website/Science/337121_a_338450]
-
voteze împotrivă și să nu exprime opinii contrare. În politică, „favoritism” este un termen satiric care implică cumpărarea și vinderea de avantaje, cum ar fi: „tranzacționarea” de voturi într-un organism legislativ, avantaje acordate anumitor organizații, numirea de ambasadori în posturi plăcute, în țări îndepărtate și exotice etc. Autoritățile publice (guvernamentale, parlamentare, etc.) sunt cele mai susceptibile ținte pentru de acuzațiile de favoritism, întrucât ele se finanțează din bani publici. De regulă, ele sunt încurajate să practice transparența în contabilitate și
Favoritism (politică) () [Corola-website/Science/337125_a_338454]
-
într-o funcție publică se poate califica drept „favoritism”. Nu este neobișnuit ca un om politic să se înconjoare de subordonați cu calificări înalte și să întrețină „prietenii” (contacte) sociale, politice sau de afaceri care să ducă la numiri în posturi sau la acordări de contracte. De fapt, sfatul acestor „prieteni” este calea prin care omul politic a obținut poziția sa; de aceea, favoritismul este mai ușor de perceput decât de demonstrat. Politicienii și reprezentanții mediului de afaceri, oameni cu interese
Favoritism (politică) () [Corola-website/Science/337125_a_338454]
-
Universitatea din Bonn (1991). Cercetările sale dedicate operei literare a lui Liviu Rebreanu au fost finalizate cu o teză de doctorat în filologie intitulată "Liviu Rebreanu în lumina manuscriselor și a corespondenței sale" (1978). După absolvirea facultății a lucrat pe post de cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București (din 1957). Activitatea sa profesională este consacrată, în exclusivitate, cercetării literaturii naționale sub diferite aspecte. A publicat, în colaborare, trei volume dedicate presei literare românești
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
capul lui. Ofițerul s-a retras, dar a urmărit vehiculul cu , urmat de alte 20 de mașini de poliție. În cele din urmă peste 9 elicoptere s-au alăturat urmăririi; a fost și un grad ridicat de participare a mass-mediei. Postul de Radio KNX , de asemenea, a furnizat în direct urmărirea. Crainicul sportiv Pete Arbogast de la USC și producătorul radio Oran Sampson l-au contactat pe fostul antrenor USC John McKay să intre în direct și să-l îndemne pe Simpson
Cazul O. J. Simpson () [Corola-website/Science/337119_a_338448]
-
sat pe care a cunoscut-o toată viața. Astfel acesta pleacă în lumea largă unde la un moment dă de nevoia de a strânge bani. Neavând nicio calificare el nu are unde în altă parte să se angajeze decât pe post de barman. În acest mod el ajunge să servească băuturi într-un bar însă liniștea sa nu durează foarte mult întrucât o companie sub influența templierilor și controlată de ei numită Abstergo Industries află de plecarea sa din ascunzătoarea asasinilor
Desmond Miles () [Corola-website/Science/337147_a_338476]
-
de la origini până în prezent” i-ar fi plăcut modul gordianic prin care Goci rezolvă unele, aparent insurmontabile, probleme ale analizei și sintezei. Ca și imaginația sa critică. El s-a născut cu „harul”, noi îi transmitem „darul”. (recomandare pentru ocuparea postului de muzeograf la Muzeul Literaturii Române, apărut ulterior ca referință critică).Dumitru Radu Popescu: Aureliu Goci are un ideal - profesorul Piru consideră că, în afară de a trăi ca orice familist, istoria și critica literară formează temeiul existenței sale. Precum d. Al.
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
transilvănean Ilarie Chendi, avându-l ca conducător științific pe prof. Iosif Pervain. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor la Săcueni-Bihor (1960-1961), muzeograf la Muzeul Banatului din Timișoara (1961-1962), profesor la Liceul din Aleșd (1962-1963). În 1963 obține prin concurs postul de cercetător științific la Secția de Istorie Literară și Folclor a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară al Filialei din Cluj a Academiei Române (din 1963), condus de acad. Emil Petrovici. A fost secretar (1963-1978) și director (1978-2007) al Secției de
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
11 Infanterie a generalului Ernest Broșteanu a intrat în Chișinău, ultimii jefuitori părăsind orașul pe 16 ianuarie. Gherman Pântea - adjunct al titularului Directoratului General de Război și Marină din Basarabia (dar cel care de fapt a exercitat de facto autoritatea postului, dat fiind că directorul Cojocaru era bolnav), a fost acuzat în ziarul „Epoca“ din 12 martie 1935 de către istoricul și genealogistul Emanoil Hagi Moscu, precum că ar fi fost autorul masacrului voluntarilor ardeleni din noaptea de 6 ianuarie 1918 din
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
conducere pentru a participa la un proiect internațional straniu - ERAL. În cadrul lui, persoane din diverse zone ale globului încearcă să stabilească o punte de legătură conștientă între ele pe tărâmul viselor. Soția lui Andrei, Sonia, nu este mulțumită de noul post. Dorința ei se îndreaptă spre o familie cu o situație materială stabilă - pe care cei doi speră să o obțină după moartea mătușii Clara - și copii, lucru pe care se teme că nu-l vor putea obține câtă vreme el
ERAL () [Corola-website/Science/337181_a_338510]
-
filozofică a acestui domeniu. De altfel, cuvântul politică (existent în multe limbi moderne) provine din grecescul "polis", prin care se desemna statul-cetate sau statul-oraș. Polisul era o instituție care a permis și promovat discuțiile critice și existența unor funcții și posturi civice, care au constituit obiective ale luptei pentru putere între clanurile aristocrate. Mai mult, cetățenii puteau participa (direct sau prin consilii) la guvernarea polisului, deci la controlul afacerilor publice, ceea ce a condus ulterior la apariția conceptului de democrație. Sofiștii au
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Conservatorului "Ciprian Porumbescu" din București, specialitatea vioară a urmat carieră universitară. A ocupat poziția de asistent universitar la disciplina muzică de cameră, între 1971 și 1990, ulterior ocupându-se și de predarea dirijatului de orchestră. În anul 1993 a obținut postul de profesor universitar la disciplina orchestră, iar 1996 titlul științific de doctor în muzicologie, sub îndrumarea distinsului profesor universitar doctor "Victor Giuleanu". Imediat după absolventa a continuat pregătirea profesională abordând domenii noi, insuficient sau chiar deloc studiate în anii studenției
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
Batalioane invizibile, 2001) și al unor volume de teatru. A primit premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Coroana Izabelei (1982) și al Uniunii Scriitorilor (1995 și 1998), cât și alte premii literare. Cu începere din 1993, Marius Tupan trece de pe postul de redactor-șef adjunct pe cel de redactor-șef al publicației săptămânale, „Luceafărul”, pe care-l editează împreună cu Laurențiu Ulici. În 2001 publică, la Editura Fundației Luceafărul, Istoria literaturii române de azi pe mâine (1944-1989) de Marian Popa. A scris
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
de exemplu cu "Asimovs Science-Fiction" (mai modernist). Miloș Dumbraci utilizează un stil de scriere utilitarist, de inspirație americană (bazat pe concret și pe transmiterea cât mai eficientă a ideilor , dar minimalist estetic), aplicat însă unor teme specifice mai degrabă Estului (post) dictatorial (comunism, război în spațiul sovietic, tiranie, suspiciune și trădare, fatalism). În general, fundalul textelor este (pseudo)estic sau (pseudo)oriental: URSS, Coreea, spațiul islamic. Ca laitmotive se remarcă duplicitatatea personajelor, ambivalența morală și o atmosferă generală de criză. Textele
Miloș Dumbraci () [Corola-website/Science/337230_a_338559]
-
anului. Inițialele, reprezentând „bacon, salată verde, roșii”, au început probabil în industria americană a restaurantelor ca prescurtare pentru sandwich, dar nu este clar când acest acronim s-a transferat în conștiința publică. De exemplu, ediția din 1951 a "Saturday Evening Post" face referire la sandwich, deși nu îi folosește inițialele, descriind o scenă în care: „Pe tavă, invariabil, sunt un castron de supă, un sandviș cu pâine prăjită și bacon, salată verde și roșii, și un milkshake cu ciocolată”. Un număr
BLT () [Corola-website/Science/337228_a_338557]
-
încă de referință. De acea a fost poreclit Linnaeus al ciupercilor. Fiind de asemenea interesat în istoria științei, Saccardo a publicat în 1895 și în 1901 "La Botanica in Italia". În anul 1915, omul de știință s-a retras din posturile universitare pentru a avea timp pentru finalizarea marii lui opere "Sylloge fungorum omnium hucusque cognitorum" (24.000 de pagini). El a cooperat cu mulți botaniști și micologi renumiți, între alții cu Antonio Baldacci (1867-1950), Giacomo Bresadola sau cu zoologul Alessandro
Pier Andrea Saccardo () [Corola-website/Science/337242_a_338571]
-
mai târziu, Flores Aguilar a fost urmat de Rubén Dario Paredes, iar Noriega a devenit șef de personal. Garda Națională a fost redenumită Forțele de Apărare Panameze. Paredes a demisionat din funcția de comandant pentru a candida la președinție, cedând postul de comandant al Forțelor de Apărare lui Noriega. Deși relația nu a devenit contractuală până în 1967, Noriega a lucrat cu Agenția Centrală de Informații (CIA) încă de la sfârșitul anilor 1950 până în anii 1980. În 1988, jurații din Tampa și Miami
Manuel Noriega () [Corola-website/Science/337258_a_338587]
-
în 3-5 martie 1981 și anchetat, iar în 15 martie 1981, ministrul de atunci la Apărării, Constantin Olteanu, l-a trecut în rezervă prin Ordinul 51/ 1981 „pentru fapte incompatibile cu statutul de cadru militar”. Securitatea i-a oferit un post de maistru la o instituție civilă, cu condiția să devină informator. Deoarece a refuzat, nu i s-a oferit nici un loc de muncă. Pentru a-și întreține familia, a fost nevoit să facă munci necalificate, spălând scări de bloc, geamuri
Iulius Filip () [Corola-website/Science/337243_a_338572]