18,254 matches
-
populare ar fi favorizat constituirea unor masive concentrări de muncitori; or, conform diagnosticului dr.Villermé, un filantrop specialist în starea fizică și morală a muncitorilor, "cei rău intenționați exercită în mod constant o influență nefastă asupra celor buni"3. Aceste concentrări ar fi creat un mediu propice revoluțiilor. În ceea ce-i privește, muncitorii părea resemnați cu insalubritatea locuințelor lor. Desigur, s-a exagerat adesea în privința indiferenței proletarilor față de regulile elementare de igienă. Este adevărat remarcă Alain Faure că poporul nu deschide
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în principal, în reducerea problemelor locuirii, adică problema participării la viața socială, la aceea a habitatului. Criza morală a populațiilor urbane (beție, adulter, delincvență etc.) era raportată la neajunsurile condițiilor de locuire. Prin această reducere a orașului la o simplă concentrare de locuințe 6 se viza combaterea promiscuității maghernițelor și favorizarea vieții intime a familiei. Căci, după cum subliniază Michelle Perrot, dacă familia, care este, fără îndoială, "una dintre primele și cele mai puternice forme de sociabilitate populară", nu poate să treacă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
avea în vedere favorizarea renașterii orașelor mici și a satelor. În sfârșit, al patrulea obiectiv propunea o descentralizare culturală. Transferul marilor școli și universități din Paris spre marile orașe din provincie ar fi trebuit să permită lupta împotriva fenomenului de concentrare sau de lipsă a intelectualității, de care Franța suferea în aceeași măsură. Aceste așezăminte urmau să creeze noi centre ale unei culturi active. Era vorba de "favorizarea implementării unor dotări care să preceadă și să genereze un fenomen demografic în loc să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
permit dezvoltarea în aceste orașe a funcțiilor care vor asigura acest echilibru între spațiul regional și influența pariziană"100. Metropola regională și armătura urbană devin două noțiuni cheie ale amenajării teritoriului. Cel de-al V-lea Plan (1966-1970) sublinia necesitatea concentrării investițiilor programate pentru dezvoltarea regională și amenajarea teritorială în "rețeaua superioară" a "armăturii urbane". Alegerea polilor de dezvoltare s-a bazat pe o serie de studii întreprinse pe cheltuiala Ministerului Construcțiilor; la începutul anilor 1960, lucrările vizând ierarhia urbană pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
stat a marilor ansambluri a inaugurat, potrivit acestuia, politica de stat a metropolelor de echilibru. "A construi mari ansambluri echivala, într-o oarecare măsură, cu punerea pe orbită a metropolelor"116. Marxismul obligă la aceasta, într-o perioadă în care concentrarea maselor muncitoare era considerată un factor obiectiv al creșterii economice, iar Marcel Cornu vedea aici coerența politicilor urbane pe care istoricii se străduiesc să o discearnă în intențiile protagoniștilor perioadei (mișcarea HLM, municipalitatea, Ministerul Construcțiilor). Exigențele industrializării au primat în raport cu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
bucuriile esențiale" ale vieții de familie. Din acest motiv, locuința reprezenta "o vitrină a modernității"130. Anchetele statistice măsurau nivelul de dezvoltare după numărul băilor și pătrunderea sistemului de încălzire centrală în apartamente. Pe scurt, așa cum precizează Jean-Paul Lacaze: "Industrializarea, concentrarea populației în orașe și construcția masivă de locuințe noi și dotate cu tot confortul modern se întrețineau unele pe altele într-un cerc virtuos al creșterii economice rapide și regulate"131. Urbanizarea obiceiurilor, grație difuzării progresului tehnic, însemna promovarea unei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
voința de a trăi [...]. A construi, a clădi nu înseamnă a alerga după profit, ci a da încredere tinerilor, elitei, pentru a putea repurta în lupta popoarelor cele mai frumoase victorii, de vreme ce este vorba despre victorii pașnice. A trecut vremea concentrării exclusive pe rentabilitate și lipsa rentabilității [...]. Regiunile noastre, toate orașele noastre, chiar și toate satele noastre nu mai trebuie să trăiască așa cum au trăit până acum, fără disciplină, fără ordine, nu mai trebuie lăsate să se dezvolte în haos și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
majorității uzinelor moderne, care sunt mult mai "curate" decât imobilele în care încălzirea centrală funcționează defectuos. Descoperim astăzi că birourile însoțesc în mod plăcut locuințele."190 Orașul este "un tot", îi place lui Henri Lefebvre să amintească; o prea mare concentrare asupra habitatului generează o concepție atrofiată a acestuia, habitatul nu formează singur un oraș, ci un oraș-dormitor pradă plictiselii. Pentru că simbolizau ambiția de a crea un mediu înconjurător agreabil și igienic, spațiile verzi au fost cu regularitate avute în vedere
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la control și supraveghere în "cartierele populare", nu căuta să incite participarea populației. Așa cum remarcau Jean-Pierre Augustin și François Dubet: "Implantarea cvasiexclusivă a dotărilor și animației doar în cartierele "populare" făcea să transpară funcția de control a acestora 289". Această concentrare asupra puterii, potrivit clubului lui Jacques Delors, "Schimb și proiecte", a prejudiciat construirea unei "democrații la îndemână". "Mișcarea asociativă se observă în toate dezbaterile în care se caută actualmente căi ale progresului acesteia era obsedată de puterea publică și de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de servicii urbane și a BTP. În deceniul 1980-1990, acestea au preferat să adopte strategii de dezvoltare prin creștere externă (fuziuni, achiziții) și diversificare (deschidere spre meserii noi). Aplicarea strategiilor de creștere externă s-a tradus printr-o mișcare de concentrare economică și financiară care a dat naștere câtorva coloși 418. Strategiile de diversificare prin integrare verticală au permis acestor grupuri constituirea în concerne, firme capabile să integreze, de la concepere 419 la exploatare, toate meseriile filierei ofertei de servicii 420. Această
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vecinătate apreciată ca nefastă pentru liniștea ei și școlaritatea copiilor. În aceste circumstanțe, împrăștierea urbană nu ilustrează doar modalitatea izbitoare a tendinței de grupare "în cerc închis" pentru a se proteja; este vorba de incidența asupra raporturilor sociale. Mai întâi, concentrarea săracilor nu rămâne fără efect asupra vieții lor: aceasta o agravează. În aceste locuri, sărăcia devine un mod normal de viață fiindcă este obișnuită. Se dezvoltă aici o "cultură a dorului de ducă"529, care face ca numeroși tineri adulți
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
trebuie să le răspundă conducerea orașului. Trebuie stopate competițiile sterile între municipalități, este necesară garantarea unei mai mari coerențe a proiectelor intercomunale de dezvoltare, se cer create noi dispozitive de solidaritate cu scopul de a pune capăt problemelor apărute prin concentrarea populațiilor vulnerabile, defavorizate. Miza este aceea de a asigura coabitarea între indivizii care nu mai sunt în interdependență economică și cărora recunoașterea unei demnități egale obligă! nu li se mai poate pretinde să-și refuleze particularismele culturale în sfera privată
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
recherche de la ville perdue, op. cit., p. 58. 155 "Astfel povestește un actor al urbanizării epocii respective -, a apărut în mod firesc ideea ca, în loc să se construiască 10 grupuri a câte 300 de locuințe, să se construiască unul de 3 000 [...]. Concentrarea unităților de locuit părea mai operativă decât dispersia lor" (François Parfait, art. citat, 1996, p. 31). 156 Daniel Pinson, Des banlieues et des villes. Dérive et euro-compétition, Paris, Les Éditions Ouvrières, 1992. 157 Henri Coing, Rénovation urbaine et changement social
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a premers o lungă perioadă de îndoială, de descurajare și de încercări nefericite, i se deschid acum perspective de o nouă amploare și căi mai înainte împrăștiate se adună în fața ochilor lui într-un scop comun. A avut loc o concentrare bruscă; s-a format o intuiție sintetică 1 și nu numai viața ideilor, ci întreaga viață psihică se pune într-o puternică mișcare. Nici un alt interes, în afara celui intelectual, nu se mai poate afirma, nici o altă tendință; și cu toate
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
permanent,; dar își exercită neîntrerupt consecințele și joacă, în tot cazul, un rol indirect. Ea va fi cea care va avea cuvîntul chiar și în momentele decisive pentru personalitate. Aceasta se întoarce la ea, cînd e vorba de reculegere, de concentrare. Ea dă expresie omului interior, indiferent dacă este sau nu accesibilă altora. În cazul anumitor firi, cărora li s-a spus "născute o singură dată" (once born), întreaga viață le e susținută de una și aceeași stare totală, chiar cînd
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în care o varietate de conținuturi sensibile este ordonată în timp și spațiu și același lucru e valabil în cazul imaginilor din amintire și din fantezie. În domeniul vieții volitive, avem o analogie pentru contopire în instinct și imbold, cu concentrarea lui imediată, și o analogie pentru organizare în modul cum gîndul la un scop ce trebuie realizat determină ierarhia mijloacelor de folosit sau a acțiunilor ce trebuie îndeplinite; ele aparțin toate laolaltă deciziei, sînt cuprinse în ea, alcătuind într-însa
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ușor. Stările totale nu vor aveam de regulă, caracterul ferm și stabil pe care îl au stările individuale. Contradicțiile ce sînt depășite și reunite în ele pot izbucni din nou. Ele corespund, în fapt, mai multor trăsături, nu uneia singure; concentrarea nu devine de aceea deplină, cu ușurință. Se produce adeseori o relație de tensiune între diferitele elemente, ce poate duce la dezagregarea sau la dezvoltarea unor forme noi, eventual prin excluderea unor elemente ce nu se puteau împăca cu celelalte
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se cuvine discutat aici. Mari primejdii și mari lucruri bune se însoțesc deseori între ele. Cu cît e mai mare abundența pe care trebuie s-o păstrăm coerentă, cu atît avem nevoie de mai multă energie ca să facem posibilă o concentrare. Posibilitatea concentrării poate deveni o problemă însemnînd a fi sau a nu fi. Din acest punct de vedere, cele două moduri de formare a totalității indicate mai sus și la care voi reveni în cele ce urmează se află pe
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
discutat aici. Mari primejdii și mari lucruri bune se însoțesc deseori între ele. Cu cît e mai mare abundența pe care trebuie s-o păstrăm coerentă, cu atît avem nevoie de mai multă energie ca să facem posibilă o concentrare. Posibilitatea concentrării poate deveni o problemă însemnînd a fi sau a nu fi. Din acest punct de vedere, cele două moduri de formare a totalității indicate mai sus și la care voi reveni în cele ce urmează se află pe aceiași treaptă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
s-a arătat în § 2) atît de natura cea mai intimă a vieții psihice, cît și de cerințele luptei pentru existență. Pe toate treptele și în toate formele vieții sufletești, se afirmă un imbold și o capacitate țintind spre o concentrare, spre o sinteză. Acționează aici, cum a spus Kant, o artă ascunsă în noi, fără de care nu am avea o conștiință, dar de care sîntem rareori conștienți. Este de datoria psihologiei generale să demostreze aceasta în detaliu; a fost, în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de trăit. În schimb, viața și-ar pierde atunci plinătatea și tensiunea ei. Dacă, după cum ne arată experiența, se află în natura vieții psihice însăși, în acest fel, o tendință și totodată un imbold și o capacitate de grupare și concentrare, lucrul acesta coincide cu exigențele pe care le formulează condițiile de viață. Criteriul pentru treptele evolutive ale unei ființe vii constă, în esență, în măsura în care aceasta poate apărea ca o totalitate în fața mediului său. Planta o poate face într-o măsură
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
însemnătatea sistemului nervos, în lupta pentru existență, este legată de faptul că acesta face posibilă apariția lor ca un tot unitar. Animalele pe care le numim superioare au un sistem nervos mai concentrat decît cele zise inferioare. Și tocmai acestei concentrări fiziologice îi corespunde eficacitatea vieții psihice ca sinteză. În situația unei acțiuni, lucrurile pot depinde de strîngerea laolaltă a tuturor experiențelor și amintirilor, a întregii dispoziții sufletești și a străduinței și de concentrarea lor într-o singură direcție. Dacă s-
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
decît cele zise inferioare. Și tocmai acestei concentrări fiziologice îi corespunde eficacitatea vieții psihice ca sinteză. În situația unei acțiuni, lucrurile pot depinde de strîngerea laolaltă a tuturor experiențelor și amintirilor, a întregii dispoziții sufletești și a străduinței și de concentrarea lor într-o singură direcție. Dacă s-a format un sentiment total, atunci a avut loc mai înainte o mobilizare a forțelor într-un anumit sens, iar acest lucru poate fi de cea mai mare importanță pentru viața practică dar
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
conflicte tragice, dacă mobilizarea s-a realizat într-un alt sens decît cel în care trebuie acționat. Are o mare însemnătate, în legătură cu aceste considerații, ceea ce demonstrează Alexander Shand și anume că orice sentiment total tinde să devină baza unei etici. Concentrarea în jurul unei valori aduce cu sine tendința de a pune la cale tot ce este necesar pentru a menține și a dezvolta valoarea respectivă. Iar judecățile despre bine și rău vor depinde de împrejurarea dacă această tendință este favorizată sau
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
născocite sau construite ulterior și nu au nimic de-a face cu cauzele pe care le dezvăluie o cercetare pur obiectivă. Oricum ar sta însă lucrurile, dacă înțelegerea se cuvine să fie fundalul humorului, ea trebuie să aibă caracter de concentrare, să existe ca un țărm solid de care trăirile se sfarmă, fără să-l poată sfărîma. Se pot aduce contribuții din direcții extrem de diferite la înțelegerea despre care vorbim aici. Ea își poate avea sursa cînd mai mult în cap
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]