18,838 matches
-
anterioare în apă. Picioarele sunt subțiri și foarte lungi. Cu ajutorul lor receptează oscilațiile apei produse de pradă, la fel cum țesătorii receptează oscilațiile pânzei. Sensibilitatea lor e uimitoare, pot detecta cele mai mici vibrații. Păianjenii pescari au capacitatea de a distinge oscilațiile provocate de insectă sau de un alt obiect căzut în apă (piatră, frunză). În plus, ei fără probleme identifică direcția și distanța până la victimă. Cu acest scop, ei au organe se simț specializate în recepția tactilă - fire de păr
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
aceste abordări erau în contrast evident cu punctele de vedere bolșevice. Culoarea folosită de anarhiștii ucraineni pentru a face distincția față de toate celelalte mișcări politice a fost cea neagră - culoare tradițională a anarhismului. Forțele armate anarhiste au fost botezate „negre”, distingându-se astfel de cele ale oponenților lor: „roșii” bolșevici și „albii” monarhiști. Începând cu noiebrie 1918 și până în iunie 1919, anarhiștii au pretins că au înființat o societate anarhistă autoguvernată de țărani și muncitori în regiunile ucrainene pe care le
Teritoriul liber () [Corola-website/Science/319360_a_320689]
-
de argint în opt colțuri, iar pe revers monograma aurie „M” a domnitorului Mihail Sturdza cu o stea de argint în opt colțuri deasupra. Sub icoana Sfântului Gheorghe era trecută cu litere de aur denumirea unității. Astăzi nu se mai distinge decât „Al Miliției Principatului Moldovei...”. Stindardul batalionului de cavalerie nu diferea decât prin dimensiunea flamurei: 1,15 m la fiecare latură. Numele unității era inscripționat astfel: „Al Miliției Principatului Moldovei I-iul de cavalerie Regiment Iașan 1834.” Aceste drapele militare au
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
se păstrează două drapele și un stindard de acest fel. Drapelele model 1856 au dimensiunea de 1,50 × 1,26 m. În colțurile roșii prezintă câte o stea de aur cu șase raze, iar în centrul crucii albastre se mai disting o ghirlandă poleită cu aur și o coroană. La Muzeul Militar din București se mai păstrează trei drapele de acest fel. Acestea au fost confecționate în 1858, în urma ordinului de zi nr. 20, de către doamnele Ecaterina Konaki-Vogoridi, Ecaterina Balș și
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
Similar a executat mai multe "capete de expresie" sau portrete, cum sunt cele ale doctorului Ion Nanu Muscel, al soției și al fiului acestuia. Dintre portretele care prin compoziția lor pot fi alăturate de tipuri și scene de gen se disting cele intitulate "Învățătorii, Păsărarul, Colomba, Pui de oltean, , Acalmie" și "Copil în soare", ele fiind expuse cu ocazia expoziției retrospective din anul 1936. Calitățile de portretist, dau măsura măestriei pictorului în portretul de grup intitulat "Misiții", cunoscut și sub numele
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
înălțat deasupra pivniței cu gârlici din zona dealurilor, pictată adesea de Nicolae Grigorescu, observându-se modul de tratare a compoziției care diferă fundamental de ce s-a pictat tradițional până atunci. Cultul liniei având ca scop frumusețea ei în sine, se distinge remarcabil în arabescul copacilor și al norilor, în contrastul umbrelor sugerate printr-o rețea fină de segmente șerpuite paralel cu albul hârtiei care sugerează lumina, totul ducând la un efect puternic decorativ al graficii de stil Secession-Art Nouveau. Exemplu elocvent
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și vopsea decorativă structurată. Compania deține cea mai extinsă rețea națională de colorare computerizată din industrie, cu peste 640 de mașini și o rețea de franciză în piața tradițională de bricolaj - renovis. Principala marcă a Fabryo Corporation, savana, a fost distinsă cu diverse premii ale industriei de publicitate (Effie, Internetics), între anii 2009 si 2011. Fabryo Corporation a inițiat prima campanie integrată de culoare din România, a dezvoltat o rețea de franciză din segmentul de bricolaj, renovis, și a creat o
Fabryo Corporation () [Corola-website/Science/315617_a_316946]
-
a artei moldovenești cu aceea de la sudul munților. Icoana Adormirea Maicii Domnului, de factură bizantină, poate fi atribuită lui Simion zugravul ot Bălgrad. Lăcașul de cult are un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Silueta sa se distinge prin armonia proporțiilor și prin accentuata înălțime a acoperișului, cu învelitoare de șiță. În decursul vremii, construcției i s-au adus înnoiri, cu prilejul lucrărilor de reparație. Dintre acestea se numără, supraînălțarea pereților, și respectiv, desfacerea bolților originare și înlocuirea
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
înființase la Ierusalim o editură ebraică destinată publicării de capodopere ale literaturii universale. Moshe Spitzer l-a angajat pe Arikha in ilustrarea a numeroase cărți clasice publicate de editura sa (vezi mai jos Ilustrații). În anii 1950 Arikha s-a distins ca unul din cei mai proeminenți tineri artiști plastici israelieni, stilul său din vremea aceea fiind calificat adesea drept expresionist abstract. Se apropiase mai ales de curentul cercului "Orizonturi noi" (Ofakim hadashim) și a pictat tablouri de mari dimensiuni,în
Avigdor Arikha () [Corola-website/Science/315714_a_317043]
-
mutat în noua biserică. Din vechea biserică se mai păstrează doar un morman de bârne ce făceau parte din absida altarului. Vegetația crescută printre acestea, intemperiile și putrezirea lemnului determină imposibilitatea restaurării bisericii. La sfârșitul anilor '70 încă se puteau distinge urme ale picturii ce împodobea cândva biserica. Ușile împărătești, păstrate la casa parohială, au fost distruse de un incendiu în anul 2001. Cu toate acestea, biserica este încă trecută pe lista monumentelor istorice, cu .
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
făcută din navă înspre absida altarului surprinde partea inferioară a iconostasului. În cadrul registrului al treilea se observă că au fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a fost probabil pictată Maica Domnului. Prin compararea decorației iconostaselor pictate de Alexandru Ponehalschi se constată o complicare a formelor: decorația cea mai simplă este prezentă la cel mai vechi iconostas
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
mamei sale Elisabeta de Brandenburg. Eric a servit că și comandant în armatele lui Carol V și Filip ÎI, si a luptat de partea lor în războiul Schmalkaldic (1546-1547) și războiul franco-habsburgic (1551-1559). În timpul bătăliei de la St. Quentin (1557), se distinge prin capturarea mareșalilor francezi Anne de MONTMORENCY și Jacques d'Albon de Saint-André. Acești prizonieri au fost foarte importanți pentru Filip ÎI pe post de obiect de negociere în timpul negocierilor pentru tratatul de pace de la Cateau-Cambrésis. În 1558 Filip ÎI
Woerden () [Corola-website/Science/315821_a_317150]
-
William Shakespeare. Un mesager îl anunță pe Leonato, guvernatorul Messinei, că Don Pedro a învins și vine să-l viziteze. Acesta este acompaniat de Benedick și Claudio, un tânăr foarte curajos, care a câștigat favoarea lui Don Pedro după ce se distinge în luptă. La sosirea acestora, Claudio se îndrăgostește de fiica lui Leonato, Hero. Benedick, pe de altă parte, este reunit cu verișoara lui Hero, Beatrice, cu care e certat. Claudio îi împărtășește speranțele sale lui Benedick, care, la rândul său
Mult zgomot pentru nimic () [Corola-website/Science/315858_a_317187]
-
Biserica de lemn din Grușetu se află în cătunul omonim din localitatea Costești, județul Vâlcea. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este antedatată de o inscripție din anul 7300, era bizantină, adică anii 1791-1792 de la nașterea lui Christos. Se distinge prin numeroase inscripții de pomenire, pictura murală de la 1843 de pe clopotnița de zid și pictura exterioară de la 1892. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . O biserică de lemn mai veche a fost ridicată în locul „Munteni
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
era bizantină, adică anii 1664 de la nașterea lui Christos. Ctitorie a unui arhiereu al țării, mitropolitul Ștefan I, biserica de lemn este una dintre puținele exemple asemănătoare păstrate, ridicate din lemn de mari boieri și dregători de seamă. Acestea se disting de celelalte biserici de lemn de sate, ctitorite de mici boieri de țară, obști de moșneni sau clăcași, prin nivelul calitativ ridicat al dulgheritului și al înzestrării interioare. Biserica se remarcă prin așezarea pe un soclu înalt de calcar, ce
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
o pisanie păstrată integral, excepțională prin vechimea ei la bisericile de lemn din Oltenia. Această biserică este una călătoare, fiind, conform izvoarelor istorice, adusă dintr-o altă locație, eveniment dovedit prin semnele de mutare păstrate. Poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Se distinge prin planul rar întâlnit, cu tindă poligonală mai largă decât biserica propriu-zisă. De asemenea, este demnă de menționat pictura murală bine păstrată și de bună calitate pe cele două tâmple interioare și în câteva locuri pe pereți. Biserica de lemn
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
era ajutat de Gheorghe Mocanu, care ulterior a edificat o generație întreagă de fotbaliști moldoveni și a fost desemnat antrenor emerit al Republicii Moldova. Din rândul jucătorilor acelei perioade s-a remarcat Serghei Kornilov, care, peste ani, devenind antrenor, s-a distins și el cu titlul de antrenor emerit al republicii. În 1950 Dinamo a fost redenumită în "Burevestnic" (în traducere din rusă: "Rândunica"). Anume cu această denumire echipa a obținut cea mai mare performanță din perioada sovietică. În sezonul 1955 Burevestnic
FC Zimbru Chișinău () [Corola-website/Science/316505_a_317834]
-
actuala, îmbrăcată în picturi murale exterioare și interioare în tradiție neoclasica, caracteristice spiritului de modernizare din a doua jumătate a secolului 19 și din primele decenii ale secolului 20, este rezultatul renovărilor de la 1887, cu reveniri semnificative în 1931. Se distinge drept una dintre primele de acest fel ridicate în Vâlcea, proiectată de un arhitect, care a servit apoi drept model altor biserici din zonă. Lăcașul este un document semnificativ și revelator din perioada de reforme sociale în mediul rural, din
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
este probabil dat de vechea structura în bârne, rămasă mai mult sau mai puțin sub adausurile ulterioare. Planul urmează împărțirea tradițională: cu pridvor, pronaos, naos și altar. Cel din urmă este decroșat, adică îngustat, față de corpul bisericii. În elevație se disting elementele adause la 1887, îndeosebi cele două turle așezate în linie, una peste pronaos și una peste naos. Peste naos turla este plasată peste o bolta cu pandantivi falși, mai mult imitând decât urmărind principiul constructiv consacrat al lăcașurilor de
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
Titus Vîjeu: Exerciții de neuitare, R.R. Actualități, emisiunea Memorie de rezervă/ 28 03.2004: „O saga de familie dar și una cu memorabilă valoare națională. (...) O carte scrisă cu precizie de cronicar. Dar și cu sufletul unui scriitor capabil să distingă în ororile istoriei - mai vechi sau mai noi - acea lumină castă a speranței, fără de care existența noastră ca neam ar fi putut deveni o dureroasă amintire...” - Interviu Radu Voinescu-Ion Lazu-Georgeta Adam, emisiunea Floare de latinitate, 20 aug 2004: R.V.:...”acest
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
de conducere al Societății culturale de pe lângă CEE "Noi și Europa" (Roma); membru al "Lion's Club Europeo" (New York); membru în Comitetul de Onoare al Asociației "Progetto Logos"; invitat la "Forum Universale - Crans-Montana"; membru al Fundației "Romulus Guga" din Târgu Mureș. Distins cu șase ordine și medalii românești pentru activitatea profesională, precum și cu medalia "Iohanes Paulus II Pont. Max" primita din mâna Sanctității Sale (1992). Căsătorit cu Lucia-Maria Ceuca, avocat; impreuna au o fiică, Sorana Bogdana, de asemenea avocat. Locuiește în Târgu
Cornel Ceuca () [Corola-website/Science/316563_a_317892]
-
otomane. Acra sau Akko se află în partea nordică a Șesului Coastei Israelului (Mishor Hahof), la sud mărginindu-se cu așa numitul golf Acra de la extremitatea nordică a golfului Haifa, iar la vest cu Marea Mediterana. Orașul este așezat la șes, distingându-se doar o singură înălțime, la est, - colina Țel Akko (în arabă Tell al Fukhar). Lungimea zonei construite este de 3.5 km de la nord la sud și de 3 km de la est la vest. În apropierea orașului se află
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
degrabă de romantism deși este, în realitate, format în spiritul neoclasicismului. Arta versificației sale a avut mulți admiratori iar, în acest sens, merită să fie mentionate, în mod particular, sonetele pe care le-a compus. Cu toate acestea, ceea ce îl distinge pe poet este latura psihologică care se manifestă pentru prima dată în lirica portugheză printr-un acut sentiment al individualitații și prin frica de anihilare prin moarte. Experiența poetică propensă către funebru, sumbru și oripilant este, de fapt, o constantă
Manuel Maria Barbosa du Bocage () [Corola-website/Science/316609_a_317938]
-
mormântul fiului său Mihail Cărăscul, care a răposat la 28 decembrie 1664 (7173). De asemenea, în zidul exterior al lumânărarului construit în anul 2002, este încastrată o piatră de mormânt, fragmentară, amplasată inițial în interiorul bisericii, cu o inscripție aproape ștearsă, distingându-se aproximativ data de 15 octombrie 1510 (7018) sau 1540 (7048).
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
Sofia, Belgrad și apoi și-a susținut doctoratul la Praga, dedicându-se limbilor slave, domeniu în care a excelat fără egal. A făcut campania din 1913 și războiul de întregire din 1916-1918. În timpul acestui război, St. Stoica Nicolaescu s-a distins și a fost decorat pentru bravura arătată pe câmpul de luptă, primind Steaua României cu spade, în gradul de cavaler, cu panglica de Virtute Militară, Coroana României cu spade în gradul de cavaler, Crucea comemorativă cu baretele “Carpați”, Medalia Victoriei
Stoica Nicolaescu () [Corola-website/Science/316604_a_317933]