18,023 matches
-
a încurajat pe creatorii adevărați de aici. Între 1979 și 2000 este profesor la Grupul Școlar de Electrotehnică, Focșani și la Grupul Școlar Agricol Focșani. În această perioadă, profesorul Dumitru Pricop a fost un adevărat ferment în viața culturală și pedagogică a școlilor unde a funcționat, îndrumând, prin cenaclurile literare din aceste licee, tinerele talente. Încordarea sa întru îmblânzirea cuvântului se va reflecta în colaborările la revistele: Amfiteatru, Antares, Argeș, Ardealul literar și artistic, Astra, Ateneu, Axioma, Bucovina, Cadran, Convorbiri literare
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
Normală „Vasile Lupu” din Iași. În 1941 devine doctor în matematică, iar în 1943 este numit conferențiar la Școala Politehnică din Timișoara. În 1946 devine profesor de analiză matematică la Facultatea Electrotehnică. În perioada 1948 - 1962 este profesor la Institutul Pedagogic, apoi șef de catedră la cursul de matematici superioare la Institutul Politehnic din Timișoara. Contribuții în geometria diferențială proiectivă (studiul cuadricelor osculatoare unei suprafețe, proprietățile curbelor invariante în grupul axial) și în algebră (ecuații funcționale matriciale). S-a ocupat de
Emanoil Arghiriade () [Corola-website/Science/326234_a_327563]
-
parlamentare speciale " Pentru modificarea și completarea cadrului legislativ privind procesul de descentralizare și consolidare a autonomiei locale". Iurie Țap este căsătorit cu Elena Țap. Soția sa este inginer de profesie, care în prezent (2014) activează în calitate de lector superior la Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău, iar anterior a fost profesoară la Liceul „Ion Creangă”. Cei doi au împreună patru copii: Eduard, Carolina, Vlad și Iurie. și trei nepoți. Iurie Țap vorbește româna (nativă), rusa (fluent) și franceza (mediu).
Iurie Țap () [Corola-website/Science/326317_a_327646]
-
reconstrucția complexului de clădiri ale fostului seminar musulman din Medgidia, prin care partea turcă se angaja să finanțeze complet această construcție. În 1995, un alt protocol încheiat între statul român și cel turc transforma seminarul musulman din Medgidia în "Liceul pedagogic și teologic Mustafa Kemal Ataturk", finanțat de guvernul de la Ankara, liceu ce dispune de un internat. Din 2000-2001 liceul a devenit Colegiul Național „Kemal Atatürk”.
Seminarul musulman din Medgidia () [Corola-website/Science/326338_a_327667]
-
Colegiul Sfântului Salvador" (conform, ) în 1450, "Colegiul Sfântului Leonard" (conform, ) în 1511 și "Colegiul Sfintei Maria" (conform, ) în 1537. De fapt, "Saint Mary's College" a constituit o refondare a primului colegiu, "Saint Johns College," și o îmbunătățire a educației pedagogice comparativ cu cea incipientă. Unele dintre clădirile timpurii, care încă se află în uz azi, datează din acea perioadă a primului secol de existență a Universității. Spre exemplu, "Capela Sfântului Salvador" (conform, ), "Capela Facultății Saint Leonard" (în original, "Saint Leonard
Universitatea Saint Andrews () [Corola-website/Science/322745_a_324074]
-
Abrud, apoi liceul “Petru Maior” la Gherla. Bacalaureatul l-a dat la Cluj, președinte de comisie fiind reputatul profesor universitar Bogdan Duică. Urmează Secția de Științele Naturii la Universitatea din Cernăuți (1928-1932). Funcționează ca profesor la Brad, apoi la Seminarul Pedagogic din Cernăuți. Din anul 1938 până în anul 1966 a funcționat ca profesor de Stiințele Naturii la Liceul “Mihai Viteazul” din Turda. Cu competență și pasiune profesională, a organizat grădina botanică și muzeul de științele naturii a liceului, îmbogățit an de
Nicolae Hristea () [Corola-website/Science/322810_a_324139]
-
Cercul naturaliștilor” și prin excursiile de studii organizate, prof.H. Hristea și-a format discipoli ce s-au realizat prin publicarea unor lucrări științifice. A fructificat activitatea sa de cercetător prin lucrări publicate, cum ar fi: “Expoziția de Botanică de la Seminarul Pedagogic Universitar din Cernăuți” (1933), “Un mare botanist - dr. Alexandru Borza” (1938), “Gherla, zece ani de activitate a Comisiei Monumentelor Naturii” (1940), la care se mai pot adăuga 10 lucrări și monografii publicate despre slujbași de seamă ai școlii românești sau
Nicolae Hristea () [Corola-website/Science/322810_a_324139]
-
1933, comuna Seaca de Pădure, județul Dolj - d. 1 februarie 2009, București) a fost un istoric român. S-a născută la 18 mai 1933, în comuna Seaca de Pădure, județul Dolj. Clasele primare le face în comuna natală, urmând Liceul Pedagogic din Craiova, după care, se înscrie la Facultatea de Istorie a Universității din București, pe care o absolvă în 1958, fiind șef de promoție. Ca o recunoaștere a valorii și calității sale a fost repartizat la Institutul de Istorie „Nicolae
Anastasie Iordache () [Corola-website/Science/322021_a_323350]
-
din România. Magisteriul din filozofie l-a susținut la Facultatea de Filozofie din Belgrad în anul 1980, iar teza de doctorat în anul 1985, la Facultatea de Filozofie din Zagreb. Din anul 1981 și până în 1986 este profesor la Academia Pedagogica din Kikinda. În anul 1986 este numit docent la Academia de Arte a Universității din Novi Sad, iar în anul 1990 este numit conferențiar la obiectul Estetică, la Facultatea de Filozofie din Novi Sad. În anul 1995 este numit de
Milan Uzelac () [Corola-website/Science/322239_a_323568]
-
sociologie din Kosovska Mitrovica (Șerbia), si a ținut cursuri din Filozofia medievală și Ontologia. Actualemente este profesor la Scoala Înaltă de Studii pentru Instruirea Educatorilor din Vârșeț, pentru obiectele Curentele filosofice contemporane, Filozofia educației estetice și Bazele filosofice ale teoriilor pedagogice. Este autorul a mai multor volume din domeniul Esteticii, Filozofiei muzicii, Istoriei filozofiei, Fenomenologiei, șprecum și peste zece volume de poezii. Este deținătorul Premiului Eliberării Vârșețului pentru anul 1999. În colaborare cu poetul Ion Bălan (1925-1976), a elaborat și tradus
Milan Uzelac () [Corola-website/Science/322239_a_323568]
-
a Ziariștilor. Cetățean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca. , fiu de țărani, s-a născut la 1 mai 1933 în comuna Răchitova, județul Hunedoara. A făcut școală în satul Poieni, la Petroșani, Călan, si școală normală din Deva. A absolvit Liceul Pedagogic din Deva, iar în 1957 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde s-a și stabilit. Debutează în literatura la revista „Steaua”, iar editorial cu placheta de versuri Manuscris în colecția „Luceafărul”. A fost redactor la revista "Tribuna
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]
-
iar ca rectori pe compozitorii Sigismund Toduță și Liviu Comes, fără îndoială trăind o porioadă de înflorire a învățământului muzical superior românesc Ca tânăr absolvent al Conservatorului, și-a început cariera didactică în toamna anului 1970, la relativ proaspătul Liceu Pedagogic înființat în județul Sălaj, în 1968. De numele lui se leagă înființarea, în 1971, a primei școli de muzică din județul Sălaj, dar și transformarea ei, 34 de ani mai târziu, în liceu de artă. Le-a condus pe ambele
Ioan Chezan () [Corola-website/Science/329762_a_331091]
-
a veacului trecut, și anume pictorul sălajan, Ioan Sima (1898-1985). Școala de muzică s-a înființat în anul 1971 sub conducerea și la dorința profesorului dr. Ioan Chezan. A ființat la început pe lângă Școala „Simion Bărnuțiu”, mai apoi pe lângă Liceul Pedagogic din Zalău. Din anul 1972 funcționează ca școală de sine stătătoare sub titulatura de Școala de Muzică și Arte Plastice iar mai apoi în cadrul Școlii Gimnaziale nr. 5 sub formă de clase cu program suplimentar de artă. Din anul 1990
Liceul de Artă „Ioan Sima” () [Corola-website/Science/329795_a_331124]
-
de la înființare (1971) până în prezent. ia naștere în anul 1971 la inițiativa proaspătului absolvent al Conservatorului din Cluj, profesorul Ioan Chezan, inițial fiind o formație corală camerală a Clubului tineretului din Zalău. Formația, alcătuită din profesori și elevi ai Liceului Pedagogic, a susținut concerte alături de celelalte colective artistice ale acestuia, instituția beneficiind și de orchestră de muzică populară și de muzică ușoară. Formația, alcătuită din profesori și elevi ai Liceului Pedagogic, a susținut concerte alături de celelalte colective artistice ale acestuia, instituția
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
din Zalău. Formația, alcătuită din profesori și elevi ai Liceului Pedagogic, a susținut concerte alături de celelalte colective artistice ale acestuia, instituția beneficiind și de orchestră de muzică populară și de muzică ușoară. Formația, alcătuită din profesori și elevi ai Liceului Pedagogic, a susținut concerte alături de celelalte colective artistice ale acestuia, instituția beneficiind și de orchestră de muzică populară și de muzică ușoară. Corul de Cameră al Clubului Tineretului din Zalău s-a ancorat puternic în peisajul cultural local, devenind o formație
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
om politic în perioada interbelică. s-a născut în 1886 în familia lui Ioan și Ilenei Jumanca din Caransebeș. A urmat primii ani de școală la școala românească și cea ungurească din Caransebeș după care a fost elev al Institutului Pedagogic Diecezan din Caransebeș unde l-a avut profesor pe Enea Hodoș. După terminarea studiile pedagogice, în 1907, a fost, pentru doar trei luni, învățător la Școala Confesională Ortodoxă din Maciova. Sinodul Parohial Ortodox Român din Caransebeș îl numește învățător la
Pavel Jumanca () [Corola-website/Science/329782_a_331111]
-
Ilenei Jumanca din Caransebeș. A urmat primii ani de școală la școala românească și cea ungurească din Caransebeș după care a fost elev al Institutului Pedagogic Diecezan din Caransebeș unde l-a avut profesor pe Enea Hodoș. După terminarea studiile pedagogice, în 1907, a fost, pentru doar trei luni, învățător la Școala Confesională Ortodoxă din Maciova. Sinodul Parohial Ortodox Român din Caransebeș îl numește învățător la Școala Primară Confesională Ortodoxă din Caransebeș, post în care va rămâne până la începerea Primului Război Mondial când
Pavel Jumanca () [Corola-website/Science/329782_a_331111]
-
curs seral de alfabetizare (1909), organizarea unei cantine școlare și a unei tovărășii pentru asigurarea vitelor (1910), înființarea unei secții ASTRA, cu local propriu, bibliotecă și ziare, conducerea cantoratul bisericii ortodoxe din Caransebeș (1909-1914). A fost un organizator al publicațiilor pedagogice și profesionale ale învățătorilor din Banat întemeind și scriind pentru revista "Școala Bănățeană", organ oficial al Asociației Învățătorilor din județul Caraș Severin (1922-1924) și apoi al Asociației Învățătorilor Bănățeni (1924-1930), și pentru revista "Învățătorul Bănățean", organ oficial al Asociației Învățătorilor
Pavel Jumanca () [Corola-website/Science/329782_a_331111]
-
absolvit Universitatea de Stat din Moldova în 1969 și a obținut doctoratul în istorie în 1975. Și-a început activitatea de muncă în calitate de învățător în satul Bărboieni, raionul Nisporeni. După susținerea doctoratului, a fost lector superior, apoi docent la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. În anii 1993-1997, a activat în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Din 2001, a revenit la cariera profesorală în învățămîntul superior, de astă dată la Universitatea de Stat a Moldovei, unde a
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
de Lea Grundig. A lucrat în paralel la secția de propagandă și relații externe a Histadrutului, Confederația generală a muncitorilor, la Țel Aviv, unde se stabilise. a deținut și funcția de director al Școlii superioare pentru muncitori. A editat mensualul pedagogic „Lahorim”("Pentru părinți"), antologia din lucrările pedagogice ale lui Anton Makarenko „Sefer hinuh beveit hahorim” („Carte pentru părinți) și publicația „Țel Aviv shelanu” („Țel Avivul nostru”), una din primele ziare locale din Israel A fost și unul din membrii fondatori
Leib Kuperstein () [Corola-website/Science/329920_a_331249]
-
la secția de propagandă și relații externe a Histadrutului, Confederația generală a muncitorilor, la Țel Aviv, unde se stabilise. a deținut și funcția de director al Școlii superioare pentru muncitori. A editat mensualul pedagogic „Lahorim”("Pentru părinți"), antologia din lucrările pedagogice ale lui Anton Makarenko „Sefer hinuh beveit hahorim” („Carte pentru părinți) și publicația „Țel Aviv shelanu” („Țel Avivul nostru”), una din primele ziare locale din Israel A fost și unul din membrii fondatori ai Asociației israeliene a jurnaliștilor de periodice
Leib Kuperstein () [Corola-website/Science/329920_a_331249]
-
în 1860 locul de vioară întâi la curtea țarilor și, totodată, pe cel de solist la Societatea Muzicală Rusă. în același timp predă vioară la așa numitele „cursuri de muzică ale Societății”, transformate în 1862 în conservator. Aici, activitatea sa pedagogică fructuoasa, care a durat câțiva ani, a pus bazele școlii de vioara din Petersburg. Aceasta a fost dezvoltată de Leopold Auer într-o excelentă școală de vioară rusească. În fiecare an, timp de 3-4 luni, Wieniawski a concertat în diferite
Henryk Wieniawski () [Corola-website/Science/328132_a_329461]
-
turneu de concerte în Statele Unite. Într-un interval de 8 luni, artiștii au susținut 215 concerte. Wieniawski a rămas în America până în 1874, concertând cu faimoasa soprană Paulina Lucca. În 1874, după ce s-a întors în Europa, a reluat munca pedagogică la Conservatorul din Burxelles, ca succesor al suferindului Henri Vieuxetemps, și a continuat-o până în septembrie 1877 (printre studenții lui s-a numărat și Eugène Ysaÿe). Ca urmare a agravării afecțiunii sale cardiace și a obezității exagerate, în ultimii ani
Henryk Wieniawski () [Corola-website/Science/328132_a_329461]
-
E.Cazimirovici, M.Guțu, I.Moldovan - CARTEA LAMINORISTULUI, București, 1987, 272 pag. 4. E.Cazimirovici, I.Negulescu, M.Târcolea, D.Răducanu - TEORIA ȘI TEHNOLOGIA DEFORMĂRII PRIN TRAGERE, Buc. 1990, 268 pag B - 6 Manuale universitare apărute la EDITURĂ DIDACTICA ȘI PEDAGOGICA 1. E.Cazimirovici - TEHNOLOGIA LAMINARII, București 1968, 339 pag. 2. Colectiv interdisciplinar - TEHNOLOGII METALURGICE, cap 20, pag.429-470 Ediția a-I-a - 1979, Ediția a-II-a - 1984 3. I.Drăgan, I.Ilca, S.Badea, E.Cazimirovici - TEHNOLOGIA DEFORMĂRII PLASTICE, București 1979
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
S.Vacu, E.Cazimirovici, ș.a. - INTRODUCERE ÎN TEHNOLOGII METALURGICE - curs - 1990, 227 pag. 7. E.Cazimirovici, I.Negulescu, ș.a.- TEORIA ȘI TEHNOLOGIA LAMINARII ȘI TRAGERII, lucrări de laborator, 1998, 157 pag. E - 13 Manuale preuniversitare apărute la EDITURĂ DIDACTICA ȘI PEDAGOGICA 1. E.Cazimirovici, S.Samoilescu, D.Dimitriu - UTILAJE ȘI PROCESE TEHNOLOGICE ÎN SIDERURGIE, 1974. 2. S.Vacu, D.Dobrovici, P.Moldovan, E.Cazimirovici - PROTECȚIA MUNCII ÎN INDUSTRIA METALURGICA, 1978. 3. L.Dobrescu, S.Oprea, E.Cazimirovici, ș.a. - OPERAȚII ȘI PROCESE
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]