19,627 matches
-
într-o famile de greco-catolici. A urmat cursurile Facultății de Litere de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (1955). A fost profesor la liceul din Vadu Crișului, Bihor, apoi director adjunct al aceluiași liceu și inspector de specialitate la Inspectoratul Școlar al Raionului Aleșd, Regiunea Crișana. În anul 1957 a fost transferat la Școala Medie din Șimleu Silvaniei, iar din anul 1965 a fost numit șeful Secției de Învățământ al Raionului Șimleu. În anul 1968 a fost numit inspector general adjunct al Inspectoratului
Gheorghe Pârvu () [Corola-website/Science/323959_a_325288]
-
adjunct al aceluiași liceu și inspector de specialitate la Inspectoratul Școlar al Raionului Aleșd, Regiunea Crișana. În anul 1957 a fost transferat la Școala Medie din Șimleu Silvaniei, iar din anul 1965 a fost numit șeful Secției de Învățământ al Raionului Șimleu. În anul 1968 a fost numit inspector general adjunct al Inspectoratului Școlar al Județului Sălaj, iar din 1969 a revenit ca profesor și director adjunct la Liceul „Simion Bărnuțiu”, unde a activat până în anul 1987. A condus Cercul Pedagogic
Gheorghe Pârvu () [Corola-website/Science/323959_a_325288]
-
numit inspector general adjunct al Inspectoratului Școlar al Județului Sălaj, iar din 1969 a revenit ca profesor și director adjunct la Liceul „Simion Bărnuțiu”, unde a activat până în anul 1987. A condus Cercul Pedagogic al profesorilor de limba română din raionul Șimleu și din județul Sălaj, a condus Comisia metodică a profesorilor de limba și literatura română din Liceul „S. Bărnuțiu”. Pe lângă bogata activitate didactică, Gh. Pîrvu a avut o prodigioasă activitate culturală, activând în formația corală a Casei de Cultură
Gheorghe Pârvu () [Corola-website/Science/323959_a_325288]
-
la Öxarfjörður, în partea de vest a peninsulei Melrakkaslétta o zonă activă din punct de vedere geologic, unde se află o ruptură vulcanică. De aceea zona a fost zguduită de cutremure, ultimul cutremur mare a avut loc în 1976. În raionul Röndin, se pot găsi straturi sedimentare cu scoici din Epoca de Gheață. Aproximativ la 20 de kilometri nord de Kópasker se află Vulcanul Rauðinúpur care este parțial erodat.
Kópasker () [Corola-website/Science/323982_a_325311]
-
(n. 20 aprilie 1923, Butuceni, raionul Râbnița, RASSM - d. 30 martie 2010, Sankt Petersburg) a fost un grafician din RSSM. În anul 1933 familia sa a fost deportată de către autoritățile sovietice în regiunea Viatka (Kirov) din nordul Rusiei. <br> 1938-1941 - a fost elev la Școala medie
Ilie Bogdesco () [Corola-website/Science/319451_a_320780]
-
d. 30 martie 2010, Sankt Petersburg) a fost un grafician din RSSM. În anul 1933 familia sa a fost deportată de către autoritățile sovietice în regiunea Viatka (Kirov) din nordul Rusiei. <br> 1938-1941 - a fost elev la Școala medie din Nikolaevo, raionul Nagorsk, regiunea Kirov. <br> 1942-1945 - a fost înrolat în Armata Sovietică, satisfăcându-și stagiul militar în unitățile armate auxiliare din apropierea liniei frontului. <br> 1946-1951 - a fost student la Facultatea de grafică a Institutului de pictură, sculptură și arhitectură Ilia Repin
Ilie Bogdesco () [Corola-website/Science/319451_a_320780]
-
Chișla-Zamjieva, întâlnit și sub forma Podvirivca (în ) este o comună în raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți, Ucraina, formată numai din satul de reședință. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 188 metri, în partea de sud-vest a raionului Chelmenți, pe valea râului Medveja, în apropiere de frontiera Ucrainei cu
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
Chișla-Zamjieva, întâlnit și sub forma Podvirivca (în ) este o comună în raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți, Ucraina, formată numai din satul de reședință. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 188 metri, în partea de sud-vest a raionului Chelmenți, pe valea râului Medveja, în apropiere de frontiera Ucrainei cu Republica Moldova. Aici funcționează punctul local rutier de trecere a frontierei Podvirivca - Lipcani, doar pentru cetățenii Republicii Moldova și Ucrainei care locuiesc permanent în raioanele administrative de frontieră. Localitatea Chișla-Zamjieva a
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
metri, în partea de sud-vest a raionului Chelmenți, pe valea râului Medveja, în apropiere de frontiera Ucrainei cu Republica Moldova. Aici funcționează punctul local rutier de trecere a frontierei Podvirivca - Lipcani, doar pentru cetățenii Republicii Moldova și Ucrainei care locuiesc permanent în raioanele administrative de frontieră. Localitatea Chișla-Zamjieva a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Câșla Jamjiului. Satul este amintit pentru prima dată la data de 17 iunie 1429. Denumirea localității
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
anul 1946, autoritățile sovietice au schimbat denumirea satului din cea de Chișla-Zamjieva (în ) în cea de Podvirivca (în ), o traducere aproximativă în limba ucraineană a denumirii inițiale provenind din limba turcă. Începând din anul 1991, satul Chișla-Zamjieva face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Satul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând punctul local rutier de trecere a frontierei Podvirivca - Lipcani, între Ucraina și Republica Moldova, doar pentru cetățenii Republicii Moldova și Ucrainei care locuiesc permanent în
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Satul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând punctul local rutier de trecere a frontierei Podvirivca - Lipcani, între Ucraina și Republica Moldova, doar pentru cetățenii Republicii Moldova și Ucrainei care locuiesc permanent în raioanele administrative de frontieră. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Chisșla-Zamjieva era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%). Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 96
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
Crocva (în , transliterat Krokva) este un sat în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Chișla-Nedjimeni. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 182 metri, în partea de vest a raionului Chelmenți. Localitatea Crocva a făcut parte încă de la înființare din Ținutul
Crocva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315921_a_317250]
-
Crocva (în , transliterat Krokva) este un sat în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Chișla-Nedjimeni. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 182 metri, în partea de vest a raionului Chelmenți. Localitatea Crocva a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului
Crocva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315921_a_317250]
-
fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Crocva face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3 (1+2), reprezentând 1,15% din populație . În prezent, satul are 221 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului
Crocva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315921_a_317250]
-
Maiorca (în , transliterat Maiorka) este un sat în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Comarova. Are locuitori, în totalitate ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 252 metri, în partea de nord-est a raionului Chelmenți, pe malul râului Nistru. Localitatea Maiorca a făcut parte
Maiorca, Chelmenți () [Corola-website/Science/315916_a_317245]
-
Maiorca (în , transliterat Maiorka) este un sat în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Comarova. Are locuitori, în totalitate ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 252 metri, în partea de nord-est a raionului Chelmenți, pe malul râului Nistru. Localitatea Maiorca a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul
Maiorca, Chelmenți () [Corola-website/Science/315916_a_317245]
-
fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Maiorca face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, toți cei 94 locuitori ai satului s-au declarat de etnie ucraineană . În prezent, satul are 90 locuitori, în totalitate ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Maiorca
Maiorca, Chelmenți () [Corola-website/Science/315916_a_317245]
-
Rosoșani (în ) este un sat reședință de comună în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 228 metri, în partea de sud-est a raionului Chelmenți, în apropierea frontierei cu Republica Moldova. Aici funcționează punctul internațional rutier de trecere a frontierei Rosoșani
Rosoșani, Chelmenți () [Corola-website/Science/315905_a_317234]
-
Rosoșani (în ) este un sat reședință de comună în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 228 metri, în partea de sud-est a raionului Chelmenți, în apropierea frontierei cu Republica Moldova. Aici funcționează punctul internațional rutier de trecere a frontierei Rosoșani - Briceni, între Ucraina și Republica Moldova. Localitatea Rosoșani a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu
Rosoșani, Chelmenți () [Corola-website/Science/315905_a_317234]
-
fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Rosoșani face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 34 (3+31), reprezentând 1,52% din populație . În prezent, satul are 2.125 locuitori, preponderent ucraineni. Satul
Rosoșani, Chelmenți () [Corola-website/Science/315905_a_317234]
-
Mihăileanca, întâlnit și sub forma Mihăileni (în ) este un sat în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Levinți. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 179 metri, în partea de vest a raionului Chelmenți. Localitatea Mihăileanca a făcut parte încă de la înființare din Ținutul
Mihăileanca, Chelmenți () [Corola-website/Science/315918_a_317247]
-
Mihăileanca, întâlnit și sub forma Mihăileni (în ) este un sat în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Levinți. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 179 metri, în partea de vest a raionului Chelmenți. Localitatea Mihăileanca a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului
Mihăileanca, Chelmenți () [Corola-website/Science/315918_a_317247]
-
fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Mihăileanca face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 6 (3+3), reprezentând 1,06% din populație . În prezent, satul are 568 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului
Mihăileanca, Chelmenți () [Corola-website/Science/315918_a_317247]
-
Resteu-Atachi, întâlnit și sub formele Dnistrivca, Dnestrovca sau Nistreni (în , transliterat Dnistrivka) este un sat reședință de comună în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 246 metri, în partea de centru-nord a raionului Chelmenți, pe malul râului Nistru. Localitatea de astăzi Resteu-Atachi a făcut parte încă de la înființare din
Resteu-Atachi, Chelmenți () [Corola-website/Science/315911_a_317240]
-
sub formele Dnistrivca, Dnestrovca sau Nistreni (în , transliterat Dnistrivka) este un sat reședință de comună în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 246 metri, în partea de centru-nord a raionului Chelmenți, pe malul râului Nistru. Localitatea de astăzi Resteu-Atachi a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, fiind formată inițial din două sate Răsteu și Otaci. Prima atestare documentară a satelor datează
Resteu-Atachi, Chelmenți () [Corola-website/Science/315911_a_317240]