18,600 matches
-
ca un deschizător de drumuri și ca Pictorul răscoalelor de la 1907. Atașat celor mulți și exploatați, pictorul a avut patru mari tematici cu care a făcut epocă în pictura românească. Acestea au fost: tematica "proletariatului", tematica "țărănească", tematica "evreiască" și tematica "țigănească". La toate acestea se mai adaugă tematica "militară", Octav Băncilă fiind unul dintre primii artiști plastici români care au criticat prin opera lor, starea materială precară a armatei române la sfârșitul secolului al XIX-lea. În întreaga sa viață
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
răscoalelor de la 1907. Atașat celor mulți și exploatați, pictorul a avut patru mari tematici cu care a făcut epocă în pictura românească. Acestea au fost: tematica "proletariatului", tematica "țărănească", tematica "evreiască" și tematica "țigănească". La toate acestea se mai adaugă tematica "militară", Octav Băncilă fiind unul dintre primii artiști plastici români care au criticat prin opera lor, starea materială precară a armatei române la sfârșitul secolului al XIX-lea. În întreaga sa viață, Băncilă a rămas critic la toate evoluțiile politice
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
-lea. În întreaga sa viață, Băncilă a rămas critic la toate evoluțiile politice și sociale din România. A susținut acțiunile muncitorești din Lupeni, Valea Jiului și a folosit arta pentru a ataca tendințele antisemite din societatea românească. Începând din anul 1905, tematica proletariatului a făcut parte integrantă din creația artistului, primele lucrări "Muncitorul" și "Muncitor în repaus" fiind unele dintre cele mai bune din întreaga sa carieră. Picturile cu tematica socială din viața țărănimii din România a fost începută de către Ștefan Luchian
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
pentru a ataca tendințele antisemite din societatea românească. Începând din anul 1905, tematica proletariatului a făcut parte integrantă din creația artistului, primele lucrări "Muncitorul" și "Muncitor în repaus" fiind unele dintre cele mai bune din întreaga sa carieră. Picturile cu tematica socială din viața țărănimii din România a fost începută de către Ștefan Luchian în anul 1905 când a realizat celebrul tablou "". Octav Băncilă a avut meritul de a fi pictorul care a ilustrat Răscoala țărănească din 1907. Relativ, puținele reprezentări plastice
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de inspirație pentru curentul realismului socialist, în care, artiștii au avut o abordare de manieră eclectică și rezultatul obținut a fost un melanj între duritatea realistă a lui Băncilă și idilicul reprezentării lui Nicolae Grigorescu. Majoritatea picturilor care fac obiectul tematicii țărănești, înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare. A pictat sute de pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
greutățile vieții și cu exploatarea care era în acele timpuri o obișnuință, a făcut ca tablourile lui Băncilă să rămână posterității ca documente vii ale condițiilor în care și-a dus traiul țărănimea din România. În toată opera creată cu tematică evreiască, Octav Băncilă a deosebit clasele sociale și a evidențiat antagonismul dintre ele. A înfățișat viața evreilor săraci din Iași, a dezvăluit suferințele caracteristice ființelor exploatate, a criticat pe zarafii bogați și pe cămătari și a redat cauzele care au
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
colorit are dominată albastră cu întrepătrunderi de roșuri închise și movuri care-și susură aleanul. Această pribegie care se dezvăluie privitorului, face să se înțeleagă simpatia pictorului pentru oamenii care sunt nevoiți să-și câștige traiul din îndeletnicirile mărunte. Prin tematica militară, Octav Băncilă a înfățișat în opera sa ostilitatea țărănimii față de serviciul militar precum și față de viața de cazarmă cu toate neajunsurile și greutățile ei. Astfel, în anul 1898, Băncilă a pictat celebrul tablou intitulat "Recrutul", care a fost începutul criticii
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
față de viața de cazarmă cu toate neajunsurile și greutățile ei. Astfel, în anul 1898, Băncilă a pictat celebrul tablou intitulat "Recrutul", care a fost începutul criticii sale împotriva modului în care era organizată și condusă armata română. În plus față de tematicile care l-au consacrat în arta plastică românească, Octav Băncilă a creat numeroase portrete, naturi statice, tablouri cu flori și peisaje, toate aceste făcând deliciul caselor de licitații contemporane. Octav Băncilă s-a născut în data de 27 ianuarie 1872
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Kunstverein și Glaspalast au expus și pictorii români care făceau și ei studii acolo: Ludovic Bassarab, Nicolae Vermont, Ipolit Strâmbu precum și sculptorii Oscar Spaethe și Frederic Storck. La München existau pictori secesioniști care au continuat să abordeze în opera lor tematica realistă a celor mulți, care nu s-au depărtat de arta cu un conținut viu și au folosit în tehnica lor mijloace adecvate. Așa erau Fritz von Uhde, Fritz Mackensen, Leopold Graf von Kalckreuth și Heinrich von Zügel. Pe aceștia
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
1900 și mai târziu, cum au fost peticarii, cârpacii, bătrânii care se rugau sau se sfătuiau și vânzătorii de haine vechi. Octav Băncilă a realizat o serie de picturi cu evrei, care au devenit notabile prin realismul lor. Prin această tematică a evreilor, pictorul a atras atenția că majoritatea acestora ca și a creștinilor nu sunt bogătași sau bancheri, ci ei suferă împreună din cauza nedreptăților sociale. Săraci fiind, ei erau lipsiți de drepturi cetățenești și erau nevoiți să presteze meserii lăturalnice
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
localitate. Aici, pictorul a realizat o serie de picturi inspirate din viața oropsită a țăranilor buciumeni, lucrări cu care a participat la expoziția din anul 1900 din Iași. Cum în acest an el era în serviciul militar, el a abordat tematica militară într-un număr de desene și picturi cu care a avut un succes deosebit. În acea perioadă, spiritele progresiste ale societății priveau cu ură și circumspecție acest instrument al claselor stăpânitoare cu care, prin represalii își asigurau dominația asupra
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
deznădejdea plină de spaimă a părinților recrutului, a babei și a moșneagului. Lucrarea este, în schimb, deficitară la amplasarea personajelor și în nerespectarea proporțiilor. Altfel, prin tehnici deosebit de simple, lucrarea este grăitoare și oglindește într-un anumit fel critica socială. Tematica militară l-a preocupat pe Octav Băncilă o lungă perioadă din cariera sa. A mai pictat tabloul "De planton" în 1900 cu multe variante ulterioare acestui an, "Santinela" și "Din Armată" în anul 1912, precum și "Orbul de la Frumoasa" și "Dezertorul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
deschiderii expoziției. A fost de fapt expunerea muncii pe care Octav Băncilă a făcut-o pe tărâmul picturii timp de șapte ani, incluzându-se aici și perioada müncheneză a studiilor sale. Au fost înșiruite pe pereții expoziției și compozițiile cu tematică socială "O afacere bună, Recrutul, Emigrantul, Ignoranța" și "Doi vagabonzi". Un loc de frunte în galeria expoziției l-au avut și o serie de alegorii müncheneze, care au rămas a fi totuși convenționale: un portret de fată romanticizată intitulat " Melancolie
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
lucrări făcute în spiritul capitalei Bavariei li s-au alăturat tablouri de inspirație alegorică antică, care erau la modă pe atunci la München: "Bancantă, Bancante" și un "Bachus" încununat cu lauri, obez, gol până la brâu și cu o căutătură porcină. Tematica socială, care arată înclinarea spre realism a pictorului Octav Băncilă, a fost prezentă prin o serie de portrete cum a fost "Nostalgie" în care a pozat verișoara sa Victoria, "Vrăjitoarea" care a fost lucrată la Iași în anii studenției. În
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
dintre candoarea tinerei și viclenia ghicitoarei. Alte compoziții sociale au fost "Toamnă, Un alcoolic, Țigănci" și "Bavarezul" în care este reprezentat un boem cu beretă și barbă blondă înconjurat de capete de tineri și bătrâni de la țară sau de la oraș. Tematica rurală a fost slab reprezentată la această expoziție. Au fost câteva capete de expresie și doar două mai elaborate: "La fântână" și "Idila". Au mai fost peisaje din Comuna Bucium dintre care s-a remarcat în critica timpului, un nuc
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
analizele făcute de către specialiștii și criticii de artă, nu a rezultat identificarea unor lucrări care să înfățișeze clasa muncitoare. Tablourile intitulate "Muncitor în repaus" și "Muncitorul" au fost pictate în anul 1905 și ele au reprezentat startul preocupărilor artistului către tematica socială. Picturile cu tematica socială din viața țărănimii din România a fost începută de către Ștefan Luchian în anul 1905 când a realizat celebrul tablou "". Octav Băncilă a avut meritul de a fi pictorul care a ilustrat Răscoala țărănească din 1907
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și criticii de artă, nu a rezultat identificarea unor lucrări care să înfățișeze clasa muncitoare. Tablourile intitulate "Muncitor în repaus" și "Muncitorul" au fost pictate în anul 1905 și ele au reprezentat startul preocupărilor artistului către tematica socială. Picturile cu tematica socială din viața țărănimii din România a fost începută de către Ștefan Luchian în anul 1905 când a realizat celebrul tablou "". Octav Băncilă a avut meritul de a fi pictorul care a ilustrat Răscoala țărănească din 1907. Relativ, puținele reprezentări plastice
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
prozatori și poeți români care au ilustrat în operele lor viața de mizerie a țăranilor din acele vremuri. Astfel, el este alături de Ștefan Luchian, Abgar Baltazar, Nicolae Tonitza, Camil Ressu sau Ary Murnu. S-au remarcat în literatură cu aceeași tematică și Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuță, Spiridon Popescu, Paul Bujor și inegalabilul George Coșbuc. Răscoala țărănească din 1907 a început în Județul Botoșani, adică exact în locul de naștere al lui Octav Băncilă. După o documentare serioasă, Octav Băncilă a început
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
au fost distruse iar altele au fost trimise peste hotare. Din analizele specialiștilor, din reproducerile fotografice și din orginalele care au rezistat vremurilor a reieșit că răscoalele din 1907 l-au determinat pe Băncilă să facă cel puțin douăsprezece lucrări. Tematica răscoalelor l-a preocupat mult timp pe Octav Băncilă, cele mai importante fiind realizate în perioada 1907 - 1909. Băncilă a mai făcut ulterior acestei perioade, picturi cu aceeași tematică, dar ele au avut o mai mică amploare și importanță în
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
l-au determinat pe Băncilă să facă cel puțin douăsprezece lucrări. Tematica răscoalelor l-a preocupat mult timp pe Octav Băncilă, cele mai importante fiind realizate în perioada 1907 - 1909. Băncilă a mai făcut ulterior acestei perioade, picturi cu aceeași tematică, dar ele au avut o mai mică amploare și importanță în critica de specialitate. Octav Băncilă a participat la concursul pentru ocuparea unui post de profesor la Școala de belle arte din Iași în anul 1908. Pentru acest concurs candidații
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
douăzeci și trei de lucrări printre care se remarcă "Înainte de 1907, Execuția, Recunoașterea, Înmormântarea". Octav Băncilă a fost de această dată unicul candidat care s-a prezentat la concurs. Ministerul Instrucțiunii Publice a interzis încă de la început expunerea tablourilor cu tematică socialistă, dar a revenit ulterior asupra hotărârii scoaterii din expoziție a lucrărilor cu pricina. Trei pânze au fost scoase după trei zile de expunere, și anume - "Execuția, Recunoașterea" și "Înmormântarea". Ziarul "Adevărul", Ziarul liberal "Voința Națională" și Ziarul "România Muncitoare
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a lucrărilor cu pricina. Trei pânze au fost scoase după trei zile de expunere, și anume - "Execuția, Recunoașterea" și "Înmormântarea". Ziarul "Adevărul", Ziarul liberal "Voința Națională" și Ziarul "România Muncitoare" s-au duelat în luări de poziții pro și contra tematicii socialiste afișată de Octav Băncilă la Ateneul Român. După ridicarea lucrărilor, Ziarul "România Muncitoare" a publicat un articol intitulat "Politicienii liberali și expoziția Băncilă". Redacția a atacat dur administrația liberală pentru confiscarea ziarului ca urmare a reproducerilor pe care "România
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
mare măiestrie artistică. Încrederea în viitorul lumii proletare, crezul în cauza celor mulți și obidiți și faptul că era posesorul unei inimi iubitoare și a unui suflet viu, el a variat neîncetat tehnica picturală imediat după ce și-a fixat conceptual tematica și modul de realizare cromatic al lucrărilor - chiar dacă a avut inegalități și contradicții de execuție de care nu a scăpat niciodată. În acești ani, Băncilă a continuat să îndeplinească funcția de profesor de gimnaziu, funcție care-i consuma o parte
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
dar în data de 2 februarie 1914 s-a prezentat la deschiderea expoziției din București cu circa șaizeci de lucrări. A adus cu el picturi în care a reprezentat viața țărănimii și a muncitorilor din acele vremuri. Dintre lucrările cu tematică proletară s-au remarcat "Întrunirea", "Fierarii", "La nicovală" și "Muncitorul" datat în anul 1911. Începutul tematicii proletare în opera lui Băncilă a fost stabilit cu lucrarea "Muncitori" din anul 1905. Reprezentarea în spirit critic a vieții satelor s-a remarcat
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
muncitorul poartă o bonetă frigiană, simbol al revoluției din 1780. Acest tablou a fost expus pentru prima oară la Iași în vitrina unei librării. Există o lucrare similară lui "Pax" (1916) în care muncitorul are capul descoperit. Alte lucrări cu tematică proletară expuse în 1915 au mai fost "Grevistul" și "În zi de grevă". Grevistul se remarcă prin duritatea portretului care înfățișează un muncitor la bustul gol cu privirea întunecată și cu-o pipă în gură. El întruchipează îngrijorarea maselor proletare
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]