21,512 matches
-
cu oaia în gură spune că a vrut să-și facă un cojoc nou. * Vânătorii nu ucid animale sau pasări; ei fac sport. * Pescarii prind întotdeauna pește; nu contează la ce preț. * Mincinosul are întotdeauna încredere în sine. * Palavragiul se teme să nu-i ia altul vorba din gură. * Ofițerii comandă și prin somn. Când nu ajunge la struguri, vulpea mănâncă găini. Deși a rămas fără coadă, ursul tot se mai duce la baltă. * De când are mașină, Irimia nu mai dă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
mai rămas cu una, dar... sintetică. * Snobul își amenajează piscină și în largul mării. * După ce și-a construit cinci vile, s-a mutat în pușcărie. * Ca să se îmbolnăvească de-a binelea, s-a internat în spital. * Nu de doctori se teme, ci de popi. * Nouă de la ruși ni se trage. * Toate drumurile duc spre români. * Dacă ar exista mai multe puncte cardinale, am avea și mai mulți dușmani. * Ungurilor le plac atât de mult depresiunile, încât au făcut depresie pentru Transilvania
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
dar le repet, în speranța că vor învăța alții. Unele capete sunt pătrate, iar unele minți sunt obtuze. În mințile geniale și răul poate fi pe măsură. * Eroismul este în egală măsură inteligență, cutezanță și inconștiență. * De înălțimi nu se tem decât muritorii. * În adâncime pătrund numai ideile înalte. * În zbor, mor doar visele cu aripi căzătoare. * Visătorii nu au rău de înălțime. * Zborul se deprinde visând cutezător. * Poeții sunt odăi cu interiorul înafară. * Poezia e starea de veghe a poetului
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
visele cu aripi căzătoare. * Visătorii nu au rău de înălțime. * Zborul se deprinde visând cutezător. * Poeții sunt odăi cu interiorul înafară. * Poezia e starea de veghe a poetului. * Omul este puternic prin ceea ce nu are la vedere. * Credinciosul nu se teme de Dumnezeu, ci de propriile slăbiciuni. * Urmele omului nu sunt lăsate de încălțări, ci de faptele lui. * Și iluziile sunt o specie de efemeride. * Numai când moare câte unul ne amintim că viața nu e veșnică. * Nu creatorii sunt nemuritori
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
s-au înmulțit petele negre. * Ani în șir ne-am rugat să vină americanii; acum au venit, dar nu mai scăpăm de ei. * Alintul nu exprimă întotdeauna un sentiment de dragoste. * Nu orice oală spartă este relicvă arheologică. * Dacă te temi de tăieturi, nu folosești cuțitul. * Dacă ești funcționar de stat, nu înseamnă că trebuie să stai degeaba. Sufletele bune pătimesc cel mai mult. * Nici un pierde vară nu-și anunță paguba prin mica publicitate. * În război, gloanțele nu-și aleg victimele
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Pământului, și Destinul este rotund. * Trecutul este un prezent trăit în viitor. * Pentru ca lumea să vadă că ești deștept, nu trebui s-o faci pe prostul. * Cenzura și interdicția sunt practicate mai ales de cei care le neagă. * Unii se tem mai mult de adevăr decât de minciună. * E foarte simplu să împarți două paie la trei măgari: le oprești pentru tine. * Degeaba ai pix, dacă nu ai condei. * Toate cele ce nu sunt explicate se pot explica. * Unde nu-i
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pe gânduri nu este întotdeauna egală cu meditația. * Depinde de pe ce scaun cazi: de pe cel al puterii sau de pe cel de la... cap. * Pe vremuri, înscăunarea era preludiul descăpățânării. * Nu ai de ce te ascunde dacă nu te caută nimeni. * Dacă te temi de cădere, nu te aventura să urci. * Trebuie să știi să cazi, dar mai ales să te ridici. * Nu orice cădere este fatală; unele sunt chiar profitabile. Cine a căzut o dată, poate cădea și a zecea oară. * Căderile repetate repetă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
să descopere frumusețea și expresivitatea cuvintelor. „Oricât de simple și ușoare ar părea aceste povești, ele nasc, fără îndoială, între copii, dorința de a fi asemănători cu cei buni, care ajung fericiți, în același timp se naște în sufletul lor teamă față de nenorocirile ce li s-ar putea întâmpla dacă i-ar urma pe cei răi.” Charles Perrault NIVELUL- IIgrupa mare TIMP DE DESFĂȘURARE: 1AN OBIECTIVE CADRU * Dezvoltarea exprimării orale, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale; * Educarea unei
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
nevoi și suferințe ale pătimașilor", îndepărtând totodată pe îngrijitorul asupra căruia "din partea bolnavilor s-au arătat mai multe nemulțumiri" și pentru pedepsirea lui "pentru asemenea urmări cu privire la bolnavi căci aceștia au arătat că au mai multe de spus însă se tem de dânsul". Se cere asemenea rezolvarea situației în privința "ramului medical". Nu știm în ce măsură au fost îndreptate lucrurile. Spre 1870, prin venirea dr. Szabo la conducerea Ospiciului, activitatea de asistență medicală și igiena în general s-au ameliorat. În continuare, ospiciul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
inițiativa lui Negură; deși a reușit să adune peste patruzeci de studenți, i se refuză un spațiu de lucru; când a cerut o încăpere pentru disecție, Epitropia Sfâtul Spiridon a refuzat mult timp din motive puerile ("lumea din vecini se teme să nu învie morții, să fie stafii"), la examenul final, constatându-se buna pregătire a studenților, comisia, din care făceau parte Șt. Micle și dr. Gh. Cuciureanu, menționează "periculozitatea" acțiunii întreprinse de Negură, refuzând orice buget etc. etc. Mulțumit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
știință care a fost Mihai Duca: "Sunt interesat de studiul virusului gripal care este o lichea: se schimbă cum îi bate vântul...". Sau: "Virusul rabic este un exemplu de caracter ferm, unic și persistent, de aceea este și așa de temut". Și multe altele, aforisme care nu încap aici, în acest text. Profesorul Mihai Duca a reprezentat medicina românească la O.M.S. (Organizația Mondială a Sănătății) între 1968 și 1973. Sunt interesante documentele de acolo, caracterizările lui, din partea celor mai distinși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Pescarul, la Carul cu bere, pe unde ne lua cu el, plătind totul. Mi-a fost simpatic din prima clipă acest vlăjgan guraliv, nu neapărat pentru că risipea cu atâta ușurință, dar pentru că îmi dădea sentimentul că de nimic nu se temea, că despre orice spunea ce credea. Aceasta pentru mine însemna mult în acel timp. Și mai târziu a însemnat mult, dar mai ales în acel timp în care oamenii deveniseră temători din nimic și în care prudența era o regulă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
spus el, ești scriitor, știu, publici prin reviste, foarte bine, dar pentru colegii dumitale nu ești cel mai bun exemplu, te rog să mă crezi. Sunt și unii care vor totuși să 132 AMINTIRI ȘI PORTRETE LITERARE învețe și mă tem că-i strici. Mai bine transferă-te, angajează te pe undeva, fă ceva. Fănuș a admis pe loc, cum mi-a povestit, că decanul avea dreptate. S-a angajat la Scânteia tineretului, unde lucrau atunci N. Țic, Radu Cosașu, Eugen
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
trebuie să îi onoreze pe cei care excelează într-o artă. Apoi, trebuie să-și încurajeze cetățenii să fie capabili să-și practice meseriile, în comerț, agricultură și în alte ocupații umne, astfel încât un om nu ar trebui să se teamă să-și îmbunătățească averile de frica că îi vor fi luate, si un altul nu ar trebui să se teamă să pornească o afacere de teama taxelor. Dar trebuie să pregătească recompense pentru oricine dorește să facă aceste lucruri și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să-și practice meseriile, în comerț, agricultură și în alte ocupații umne, astfel încât un om nu ar trebui să se teamă să-și îmbunătățească averile de frica că îi vor fi luate, si un altul nu ar trebui să se teamă să pornească o afacere de teama taxelor. Dar trebuie să pregătească recompense pentru oricine dorește să facă aceste lucruri și pentru oricine se gândește să își dezvolte orașul său statul în orice fel. Dincolo de asta, la momentul potrivit al anului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lăsat un spațiu liber pe care Ricci l-a completat cu "et non": Et non sento pe 4 hore (cuvintele scrise de mână lui Ricci sunt în italice). Pe rândul următor, Ricci a corectat "nu simt sărăcia" cu "nu mă tem de sărăcie" o corecție ce i-a cauzat acestuia aceeași dificultate că cea provocată de înlocuirea inițială a lui "s", din cuvântul "sento" (a auzi), cu "f". Chiar și în rândul următor, în care Machiavelli citează din Paradiso, apare o
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și cel mai mic semn într-o scrisoare de cancelarie putea fi o modalitate de a trimite mesaje 92. Mai ales în cazul lui Machiavelli, care era în mod oficial o persoană suspectată; în scrisoarea sa din 10 decembrie se temea că ar putea să se întâlnească cu Soderini la Romă, motiv pentru care la întoarcerea sa la Florența ar fi fost aruncat direct în închisoare "deoarece... această situație ... este noua, și din acest motiv suspectă"93. Sunt trei factori pentru
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în veacul trecut. Ne referim la domeniul "istoriei mentalităților", ce și-a dobândit cu greu drept de cetate în canonul literaturii de specialitate autohtone, demers de care este legat numele lui Alexandru Duțu. Imaginile și imaginarul, sensibilitatea și sensibilul sunt teme care s-au regăsit frecvent în studiile sale. Așadar, seria se gaseste sub înrâurirea tradițiilor istoriografice reprezentate de Roger Chartier și Alexandru Duțu. Nu vor lipsi nici abordările de "antropologie istorică", domeniu explicit definit în Franța deceniului opt al veacului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ar fi simțit obligat să îi ia în considerare. 183 Bargello era Palatul de Justiție florentin, unde erau judecați criminalii. 184 Cu alte cuvinte, îi transformă pe ceilalti în prizonieri. 185 Pietro Ardinghelli, menționat și în Documentul 2. Machiavelli se teme că Ardinghelli îi va plagia Principele. În 1515, la ordinul superiorilor lui din familia Medici, Ardinghelli i-a scris o scrisoare lui Giuliano de' Medici în care îi cerea să nu-l angajeze pe Machiavelli. 186 Că Sisif. 187 Cu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o impresionantă erudiție sau insul vânat de un șir de boli, unele moștenite? Iar geniul lui este consecința bolii sau a unei vocații tulburătoare, greu de înțeles pentru omul comun?" Sunt întrebări ce sugerează fațete ale personalității scriitorului dar și teme de elucidat pentru un critic, istoric literar sau, mai ales, un geopolitician literar, cum s-ar recomanda profesorul timișorean. Constatarea că "există o presiune a imediatului" care caută "senzaționalul în biografia eminesciană" se dovedește a fi o poartă pentru intrarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ales din perioada interbelică încoace. S-a vorbit, nu o dată, despre necesitatea unui institut de cercetare, specializat în această direcție, de înființarea unor catedre universitare (în unele locuri chiar a funcționat și mai funcționează o atare organizare didactică, dar mă tem că numai formal), de nevoia unor sinteze privind imensul corpus de articole și studii ce i s-au consacrat de-a lungul vremii (o primă încercare, cu totul remarcabilă, a fost aceea a lui D. Popovici, în anii de imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
e rodul unor bolnavi, toți acești scriitori "erau feminini, narciști, mazochiști și impresionabili ca o fată întârziată". Oare avem, într-adevăr, temeiul real de a trece imensa bibliotecă de opere romantice în rândul produselor clinice ale unor alienați mintali? Mă tem că dr. C. Vlad exagerează mult prea mult, că în acest caz, se află în afara cauzei artistice, prizonier al dogmelor medicale și nimic mai mult. Dar să revenim la foaia de observație a bolnavului Eminescu, după normativul simptomatic al maladiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nuvelă de construcție fantastică, dar faptul că dr. C. Vlad nu le intuiește nu înseamnă că ele nu există, trecând cu vederea ideea labirintică a poziționării insulei spre care acced eroii nuvelei, el văzând acolo doar o poartă uterină, mă tem că avem de-a face cu o obsesie sexuală a autorului studiului, care îl vede pe Eminescu doar, și întotdeauna, sub aspectul unei posturi... homosexuale, impotente ș.a., ancorat definitiv în infantilism. Etc. Domnia sa ia seama și la "simboluri". În basmul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
etape de suferință, handbalistele de la Știința Bacău au reușit primul succes al sezonului, învingând cu 24-22 pe HCM Buzău, la capătul unui meci frumos. În fața unui public entuziast, băcăuancele au demonstrat astăzi că au față de Liga Națională numai că mă tem că e puțin cam târziu, deși nu se știe niciodată... În privința meciului de astăzi, elevele lui Ion Arsene, susținute din tribună și de fosta lor antrenoare, Gabriela Manea, au făcut poate cel mai bun meci din acest campionat, cu precădere
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Pavel, Dănilă, Aghirculesei, Scânteie, Cl. Filip, R. Gheorghe, Țupală, Bucur. Au mai jucat: Avram, Șilochi, Humuță și Lupu. 24 SEPTEMBRIE O repriză OK, cealaltă KO: S.C. Bacău - OȚelul II Galați 2-1 (2-0) Câtă dreptate a avut Ciprian Panait să se teamă de partida cu OȚelul II ! Doar că băcăuanii au avut probleme pe care și le-au creat singuri, mai întâi prin gafa monumentală a portarului Satco și apoi din cauza pasului înapoi pe care l-au făcut în mitanul secund. Prima
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]