179,770 matches
-
temperatură medie anuală între . Luna cea mai rece este ianuarie, iar luna cu temperaturile cele mai ridicate este iulie. Umiditatea aerului prezintă valori medii anuale cuprinse între 78% și 80%. Cantitățile medii anuale de precipitații se mențin între . Viteza medie anuală a vântului este de . Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Tășnad se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (49,46%), maghiari
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
grade Celsius apar de obicei la sfârșitul lui aprilie, primele înghețuri apar în octombrie și durează de obicei 190 de zile. Cele mai însemnate cantitați de precipitații cad în luna iunie iar cele mai reduse în martie, rezultând o medie anuală de 627,1 mm. Media cantității de precipitații în luna martie este de aproximativ 26 mm, respectiv 99 mm în luna iunie. Intensitatea vânturilor este redusă și doar vânturile din NV se apropie de 3m/s. Localitatea este atestată documentar
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
anilor '80 lacul de acumulare Rogojești. Este închis de un baraj de pământ omogen, prevăzut cu un evacuator de beton tip stăvilar. Suprafață să este de 850 hectare, iar adâncimea maximă atinge 8 m. Climă zonei este una temperat-continentală. Media anuală de temperatură este de 8 °C. Cea mai călduroasă luna este iulie (medie: 22 °C; maximă absolută: 38 °C la 8 iulie 1962), iar cea mai rece este ianuarie (minimă absolută: -39,5 °C la 8 ianuarie 1958). Prin Siret
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
iar iarnă crivatul atinge viteze de peste 100 km/h. Comparativ, vara vântul bate mai puțin de 50% din timp, iar iarnă mai mult de 70%, mai ales sub formă de crivat. Precipitațiile sunt maxime în luna iunie (50% din cantitatea anuală de 500-600 l/m²) și minime în luna februarie și se manifestă sub formă de averse vară și sub formă de „ploi mocănești” toamnă. În general, floră din jurul orașului a fost sacrificata pentru agricultură. Răzleț se întâlnesc pâlcuri de foioase
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Segarcea, Societatea Domeniul Coroanei, Spital, BRD, CEC s. a. În Segarcea se află o veche mănăstire fortificata (1547), care a fost refăcuta în secolul al XIX-lea. Orașul Segarcea se încadrează într-o zonă cu climat temperat-continental cu o temperatură medie anuală de 11C, o temperatură minimă absolută de -30C și o temperatură maximă absolută de 41C. Cantitatea medie a precipitațiilor este de circa 510mm/an. Cantitatea maximă de precipitații a fost la Segarcea de pește 770mm iar cea minimă de 255mm
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
la aproximativ de municipiul Buzău, iar partea sa sudică este străbătută de linia ferată ce leagă localitățile Urziceni și Făurei, aici fiind amplasată și gara Pogoanele (la de oraș). Clima orașului Pogoanele este temperat-continentală, specifică zonei de câmpie. Temperatura medie anuală a aerului este de 10,5 °C iar a solului de 12,5 °C. Temperatura medie a aerului în luna ianuarie este de -4 °C iar în luna iulie este de 22,5 °C în aer și 28 °C în
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
este de 22,5 °C în aer și 28 °C în sol. Numărul de zile tropicale pe an este cuprins între 30-35 zile. Numărul zilelor cu îngheț la sol este de 100 de zile pe intervalul friguros. Umezeala aerului medie anuală relativă se situează la 74% și aceasta se realizează mai ales prin evapotranspirația plantelor și a solului. Există un depozit de umezeală care conduce la irigarea mai ales în timpul vegetației plantelor cultivate. Cantitatea medie anuală de precipitații atmosfrice este de
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
intervalul friguros. Umezeala aerului medie anuală relativă se situează la 74% și aceasta se realizează mai ales prin evapotranspirația plantelor și a solului. Există un depozit de umezeală care conduce la irigarea mai ales în timpul vegetației plantelor cultivate. Cantitatea medie anuală de precipitații atmosfrice este de . Cantitatea medie în periada caldă este de iar cea din perioada rece, de , iar grosimea stratului de zăpadă este de . Caracteristica zonei Bărăganului este lipsa acută de precipitații în anumite sezoane ale anului, care conduce
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
brume și zile cu înghețuri de primăvară. Prin poziția sa geografică și altitudine, climatul Petroșaniului ar trebui să fie submontan, însă dacă ne luăm după temperatura lunii celei mai calde(Iulie cu media de 16,7 °C) și media temperatui anuale(6,8ș) el se aproprie mai mult de cel montan de altitudine joasa. Mediile lunii Iulie sunt cu 3-4 °C mai mari, iar cele anuale cu 2-3 °C, decât zonele cu un climat submontan. Zilele călduroase cu media temperaturilor peste
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
temperatura lunii celei mai calde(Iulie cu media de 16,7 °C) și media temperatui anuale(6,8ș) el se aproprie mai mult de cel montan de altitudine joasa. Mediile lunii Iulie sunt cu 3-4 °C mai mari, iar cele anuale cu 2-3 °C, decât zonele cu un climat submontan. Zilele călduroase cu media temperaturilor peste 10 °C este mai redus la Petroșani decât în alte regiuni considerate mai reci, iar numarul zilelor de vară cu temperatura de peste 25 °C este
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
un climat submontan. Zilele călduroase cu media temperaturilor peste 10 °C este mai redus la Petroșani decât în alte regiuni considerate mai reci, iar numarul zilelor de vară cu temperatura de peste 25 °C este de 50 zile. Media precipitaților medii anuale este de 700-800 mm/an. Zilele cu nebulozitate ridicată ajung la peste 200 pe an. Datorită faptului că activitatea industrială este intensă și atmosfera mai poluată, ploile au o frecventă mare. Particulele de praf și fum funcționează ca nuclee de
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
secundară DJ155F între Izvoru Muntelui - Durău - Ceahlău - Bistricioara. Masivul Ceahlău se află în zona temperat-moderat continentală în cadrul căreia sunt diferențiate două etaje determinate de altitudine și anume: ținutul climatic al munților înalți și ținutul climatic al munților mijlocii. Temperatura medie anuală este de 0,7 grade C pe vârful Toaca și 7,2 grade C la poalele muntelui. Valorile maxime sunt înregistrate în luna iulie, când temperatura medie se situează în jurul valorii de 18 grade C, iar valorile minime în ianuarie
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
și vara. Nebulozitatea atinge cote maxime în anotimpul rece și primăvara, din cauza faptului că Vf. Toaca are înălțimi ce se apropie de zona de formare a norilor. Numărul zilelor senine crește în intervalul iunie-octombrie și atinge maximul în octombrie. Media anuală a precipitațiilor este de peste 700 mm, din care 60-75% în lunile de primăvară și vară. Pot apărea precipitații sub formă de zăpada în orice lună a anului. Un alt aspect important este ceața, care apare foarte des de-a lungul
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
nuanțe diferite, ca urmare a desfășurării în latitudine, longitudine și altitudine. Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de etajare altitudinala, ceea ce generează o scădere a temperaturii și o creștere a cantității de precipitații, pe masura ce altitudinea crește. Temperaturile medii anuale oscilează între 8 °C la poalele munților și -2 °C pe culmile cele mai înalte. Cantitatea medie anuală de precipitații oscilează între 750 mm și 2000 mm. La altitudini de pește 2000 m, precipitațiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
caracterizat de etajare altitudinala, ceea ce generează o scădere a temperaturii și o creștere a cantității de precipitații, pe masura ce altitudinea crește. Temperaturile medii anuale oscilează între 8 °C la poalele munților și -2 °C pe culmile cele mai înalte. Cantitatea medie anuală de precipitații oscilează între 750 mm și 2000 mm. La altitudini de pește 2000 m, precipitațiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă de zăpadă. În partea nordică se resimt influențe climatice baltice, în vest oceanice, în est influențe climatice dinspre
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
numai să fie ieșit din sufletul lui Caragiale și să fie iscălit numele Caragiale. Atât ne trebuie și învingerea noastră e sigură.”" În acest timp, la Brașov, Andrei Bârseanu a introdus opera lui Caragiale în activitatea didactică și în manifestările anuale ale Societății de lectură a studenților. Printre militanții societăților culturale românești din Transilvania care l-au cunoscut pe Caragiale, s-au aflat și Valeriu Braniște, George Moroianu și Zaharia Bârsan, ultimul scriind chiar și un articol consacrat lui Caragiale la
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
gregorian până în 1752, moment în care a fost nevoie de o corecție de 11 zile, (2 septembrie 1752 a devenit 14 septembrie 1752). În Imperiul Britanic s-au dat legi speciale pentru ca nu cumva să existe neînțelegeri cu privire la data plăților anuale sau lunare stabilite conform calendarului iulian. Danemarca, Norvegia și zonele protestante ale Germaniei au adoptat noul calendar solar în 1700, datorită influenței astronomului danez Ole Rømer, dar nu au adoptat și schimbările făcute anului lunar. În loc de aceasta, ei au hotărât
Calendarul gregorian () [Corola-website/Science/297120_a_298449]
-
1990). În anul 2008 întâlnirea sașilor a fost inițial programată să aibă loc la Mediaș, însă ca urmare a trecerii primarului Mediașului de la FDGR la PDL, întâlnirea avut loc pe 20 septembrie 2008 tot la Biertan. În anul 2016, întâlnirea anuală a sașilor a avut loc pe 24 septembrie la Reghin. în ordine alfabetică: Biserici săsești Etnografie Istorie Sașii în perioada comunistă
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
din urmă în Rhodos, unde au rămas vreme îndelungată numindu-se chiar „Cavaleri de Rhodos”. În 1522 au fost însă obligați să plece, insula fiind cucerita de Soliman Magnificul. În 1530 Carol Quintul le-a oferit Malta, în schimbul unui tribut anual, constând într-un soim de vânătoare. Până în 1798 când au fost alungați de aici, acesti călugări militari deveniți „Cavaleri de Malta” și temuți în lumea creștină și-au pus puternic amprenta asupra locurilor.
Valletta () [Corola-website/Science/297230_a_298559]
-
include și municipalitățile învecinate, Ilidža și Vogošća. Orașul are o arie urbană de 141.5 kilometri pătrați. Sarajevo are un climat continental blând, aflându-se între zonele climale ale Europei centrale, la nord și clima mediteraniană la sud. Temperatura medie anuală este de 9.5 °C, ianuarie (în medie -1.3 °C) fiind cea mai rece lună din an și iulie (în medie 19.1 °C) fiind cea mai caldă. Cea mai mare temperatură a fost de 40.0 °C pe
Sarajevo () [Corola-website/Science/297224_a_298553]
-
Fondul Național de Asigurări de Sănătate (NHIF) finanțează o porțiune din ce în ce mai mare din serviciile medicale primare. Cheltuielile cu sănătatea din bugetul național se ridică la 4,3% între 2002 și 2004, iar Fondul a contribuit la peste 60% din cheltuielile anuale ale sistemului. Bugetul sănătății s-a ridicat în 2010 la 4,2% din PIB, sau circa 1,3 miliarde de euro. Numărul medicilor este peste media UE, cu 181 medici la 100.000 de locuitori, deși este o penurie acută
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
Variațiile termice mici, vânturile puține, puritatea aerului și bogăția în ozon sunt caracteristici binefăcătoare ale climatului local, ce este tipologic bioclimat de tip montan tonic-stimulent și cu aeroionizare preponderent negativă, cu unele nuanțe sedative. Climatul este subalpin depresionar. Temperatura medie anuală este 5 grd.C, cu temperaturi medii minime de -5 până la -7 grd. C în ianuarie și de 15 grd. C în iulie. Umiditatea aerului este între 79% și 86% vara și 86 - 90% iarna, excepție făcând anii secetoși. Nebulozitatea
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
o concentrație de sare de 260 grame/litru. Lacul Avram Iancu (fosta mină "Grosse Grube", "Ocna Mare"), cu o adâncime de 132,5 m, este considerat cel mai adânc lac antropogen din țară. Climatul temperat, aerul bogat in aerosoli, temperatura anuală mult peste media din această parte a țării și recentele renovări ale ștrandului, au adus din nou stațiunea la faima din trecut. Ocna Sibiului prezintă și interes arheologic, aici fiind descoperite unelte din epoca bronzului (1900-800 î.C.), care sunt
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
asemenea, un rol important în răspunsul hipersenzitiv al plantelor împotriva atacurilor patogene. Un adult uman în repaus inhalează de la 1,8 până la 2,4 grame de oxigen pe minut. Aceasta duce la inhalarea de 6 miliarde de tone de oxigen anual, de către omenire. Presiunea parțială a oxigenului liber în corpul unei vertebrate în viață este cea mai ridicată în sistemul respirator, iar apoi scade de-a lungul oricărui sistem de artere, țesuturi periferice și sistem de vene, respectiv. Presiunea parțială e
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
ani) nivelele atmosferice de , după volum, au ajuns la un maxim de 35%, care ar fi putut contribui la marea cantitate de insecte și amfibieni la acel timp. Activitățile umane, incluzând arderea a 7 miliarde de tone de combustibil fosil anual au avut un efect foarte mic asupra cantității de oxigen liber în atmosferă. În ritmul curent al fotosintezei, ar fi nevoie de 2000 de ani pentru a regenera tot -ul prezent în atmosferă. Standard-urile NFPA 704 declară oxigenul comprimat
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]