18,794 matches
-
Se simte dator în această idee să sublinieze: Coloanele acestei foi sînt de ani încoace martore că, în margini practice și dictate de experiență, am fost pentru încurajarea, pentru protejarea industriei naționale. Inconvenientele măsurilor protecționiste le-am considerat ca o dare plătită în favorul educației noastre industriale și am sperat că dintr-un regim de protecție și educație va rezulta diviziunea muncii. Pururea am văzut în diviziunea muncii principalul mijloc în contra mizeriei actuale, dar am constatat că această diviziune nu se
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în aproape toate centrele Asiei Mici contribuind la extinderea influenței iudaice în detrimentul celei elenistice; politici binevoitoare față de evrei au avut: Ptolomeu I, ÎI și Enercetes (247-222 î.Hr.), sub domniile acestora evreilor li se reduc tributurile, iar dacă aceștia își plăteau dările în mod regulat li se acordă posibilitatea de a-și gestiona liber propriile afaceri. Mai tarziu, Hadrian (117 d.Hr. ajuns la tronul Romei) va încerca reformarea spirituală a comunităților evreiești, emițând un decret prin care interzicea circumcizia, citirea cărților
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
care o iubea. Pictorul de război s-a cutremurat, trecându-și degetele peste marginile fisurii din zid, aspre și reci. Carne crudă, și-a amintit pe neașteptate, lângă urmele unui animal În nisip. Oroare mereu la pândă, cerând dijme și dări timpurii, gata să-i taie capul lui Euclid cu secera haosului. Fluturi care Își fâlfâiau aripile prin toate războaiele și toate păcile. Fiecare clipă era un amestec de situații posibile și imposibile, de fisuri prevăzute Încă din prima clipă la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
în medie) fiecare, miraculosul tratament bazându-se exclusiv pe inhalarea cu regularitate a unor arome de către subiecți. O nouă concepție despre universul aromelor a dus la dezvoltarea unor produse aromatice și de par fumerie, destinate să influențeze, fără efecte secun dare, starea sufletească și psihicul celor care le folosesc. Specialiștii în parfumuri ne încurajează să devenim conștienți de modul în care anumite arome înlătură stările sufletești negative (apatie, depresie, stres, iritare) promovându-le pe cele pozitive (relaxare, stimulare, bucurie, fericire). Firma
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
cu un surplus - ce provine din Însăși mecanicitatea Înregistrării - care le sporește misterul. Prin definiție, intimul e inviolabil. Din acest motiv, jurnalele destinate publicării Își pierd atributul fundamental, riscând să intre În categoria confesiunii jurnalistice, a mărturisirii ori a simplelor dări de seamă. Cel puțin pentru o vreme, jurnalul e obligat să-și apere secretele, stabilind o regulă a jocului În care pudoarea, secretul, rezistența la tentațiile dezvăluirii alcătuiesc un sistem de minime reciprocități care ajută la fluidizarea Înțepenitelor mecanisme ale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dorință de a face literatură. Această a doua categorie, a jurnalelor În care pretenția literarității textului e o prioritate a scrisului, cuprinde jurnalele ameliorate, Îmbunătățite prin rescriere, dar și, totodată, mutilate. Dacă În jurnalul ce se mulțumește să fie o dare de seamă asupra vieții autorului se pierde mult din plăcerea lecturii, nefiind, prin forța Împrejurărilor, scutit de repetiții, imprecizii de exprimare și stângăcii stilistice, a doua categorie așază o armură de falsitate Între viață și literatură. Oricum ar sta lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
contaminarea 70, combinarea într-un cuvânt a părți de cuvinte independente sinonime: impuls < imbold + puls; milog < milă + olog etc.; abrevierea unor denumiri: [tren] accelerat, [tren] rapid etc.; "onomatopeizarea" (crearea de onomatopee): câr-mâr; "crearea de delocutive" (substantive provenite din locuțiuni verbale): dare de seamă (< a da seamă), lansare la apă (< a lansa la apă) etc. (Zugun, 2000, pp. 148-151). II.4. Relații semantice Între sensurile anumitor unități lexicale se pot stabili o serie de relații semantice printre care: sinonimia, antonimia, omonimia, paronimia
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a fost pusă la încercare nu numai în urma războaielor, ci și a epidemiilor de ciumă (1531, 1554, 1573, 1577). Obligațiile față de stat, epidemiile și războaiele au înăsprit foarte mult situația Ludoșului, care în 1690 face plângere să i se reducă dările, plângere refuzată însă. În 1784, românii sunt repuși în drepturi de egalitate cu sașii, prin edictul de toleranță al lui Iosif al II-lea. Începând cu 1914, populația satului începe să sufere mari pierderi: în 1914, o mare parte din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acestora are doar o logică explicativă, altfel putând părea un demers artificial. Termenul de tradiție cu sensul originar de transmitere, transfer, dar și trădare este utilizat în multiple sensuri. Sensul de bază este cel de transmitere (provenind de la latinescul trans dare). Amintesc aici doar câteva dintre cele mai relevante pentru scopul studiului de față. În accepțiunea cea mai largă, tradiția se referă la acele date pe care individul trebuie să și le asume, începând cu limba maternă, istoria lumii în care
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
arendă, aceeași sursă prezintă o imagine succintă (vezi tabelul 6.7). O prelucrare a unor date relevante pentru fenomenul arendării o face Adrian Hatoș, într-un studiu din 2004. Rezultatele arată că luarea în arendă este mai puțin frecventă decât darea în arendă (pentru că mulți proprietari dau terenul unor societăți sau asociații). Cei mai mulți din cei ce iau pământ în arendă (în 2000), îl iau de la alte persoane sau de la rude. Motivele pentru a da pământul în arendă sunt: imposibilitatea de a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
in Eastern Europe and Central Asia. A Comparative Perspective. World Bank Technical Paper, no. 436. Harvey, David. 1990. The condition of postmodernity: an enquiry into the origins af cultural change http://webpages.ursinus.edu/rrichter/harvey.html Hatos, Adrian. 2004. Darea în parte a terenurilor din România: exploatare sau efectul piețelor nefuncționale, în Sociologie Românească, vol. II, 2, pp. 106-123. Heidhues, Franz, Bruntrup, Michael. 2003. Subsistence Agriculture in Development: its Role in Processes of Structural Change, în Abele, Steffen, Frohberg, Klaus
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
exilul. în Fragments d'un journal 7, de Mircea Eliade, găsim următoarea însemnare, datată 26 iunie 1972 (deci cu prilejul primei ieșiri a lui C. Noica în Occident după eliberare): îmi propun să redactez, de îndată ce mă întorc la Chicago, o dare de seamă minuțioasă a ideilor și sugestiilor lui Noica privitoare la «o colaborare culturalăă pe care el o preconizează între cei din exil și regimul actual. Sugestie oficială? Inițiativă personală? Convergență a două gesturi cu motivații evident deosebite, dar care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Banciu publică un Avis care motivează încetarea apariției ca o necesară „pauză de reculegere”, ceea ce indică speranța unei posibile reluări a revistei. Rubricile sunt „Cronica externă” (sporadică), „De la Astra”, „Reviste”, „Cronică”, „Bibliografie” (un inventar al aparițiilor editoriale românești și străine), „Dări de seamă” (numeroase recenzii), „Diverse”. Solidă este partea de istorie și de științe. Între colaboratori se remarcă, la capitolul istorie: Axente Banciu, Sextil Pușcariu, Aurel A. Mureșianu, Constantin Lacea, Octavian Giurgiu, Ioan Prișcu, Augustin Maior, N. Popea, Ioan Lupaș, Ernest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
determinat, într-o anumită măsură, comercializarea învățământului, punând sub semnul întrebării accesul la educație pe baze meritocratice. Problema deficiențelor claselor extrabugetare întreținute de părinți a fost ridicată și în teritoriu. De exemplu, directorul Liceului Laurian din Botoșani atrăgea atenția, în Darea de seamă la finalul anului 1924, asupra procentului de promovabilitate scăzut al elevilor din clasele extrabugetare, dar și asupra gradului de absentare mai ridicat 34. Un alt aspect ce necesita atenția ministerului era învățământul secundar feminin. Trendul modernizator de la început
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
învățământ "în plină ascensiune"62, negându-i orice contribuție ce ar fi dus la apariția șomajului intelectual, un fenomen pe care, oricum, îl recepta ca neveridic atâta timp cât nivelul general de educație în România nu era atât de ridicat. Într-o dare de seamă asupra realizărilor în cele două decenii de la unire, Angelescu își promoveză meritele de a fi reformat învățământul de toate gradele. Evoluția învățământului secundar teoretic este reflectată de numărul de școli create: de la 35 de licee în 1919, la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de la principalele licee din zonă. Făcând abstracție de tonul uneori apologetic, aceste lucrări au conferit informații de un real folos. Anuarele școlare realizate în deceniile interbelice reprezintă o altă sursă importantă de date. Cu toate acestea, unele anuare conțin doar dări de seamă și statistici ale elevilor, fără a transmite nimic din spiritul școlii. Altele, însă, consemnează preocupările profesorilor, activitatea extrașcolară, programele conferințelor și impactul asupra publicului, evoluția bibliotecilor - toate acestea reflectând "silueta morală a școlii", "spiritul special în care o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
au format viitori intelectuali ai țării, făcând ei înșiși parte din elita intelectuală interbelică a Botoșaniului. Directorului școlii i se datorează și publicarea anuarelor liceului ce surprind prin descrieri detaliate viața școlii pe parcursul unui întreg an. Pe lângă situații statistice și dări de seamă, aceste anuare conțin descrieri ale activității extrașcolare, incluzând și studii ce reflectă preocupările științifice ale cadrelor didactice. În final, toate acestea transformă anuarele în sursă istorică de bază în creionarea monografiei acestei instituții de învățământ. O altă figură
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996. Amarandei, Gheorghe, Dorohoiul istoric și cultural. Evocări, Editura Quadrat, Botoșani, 1999. Amarandei, Gheorghe, Periodice dorohoiene, vol. II, 1919-1944, Editura Axa, Botoșani, 2001. Capră, D., Liceul "Grigore Ghica V. V." din Dorohoiu. Istoricul în scurt și darea de seamă pe anii școlari 1921-1922 și 1922-1923 cu prilejul transformării gimnaziului în liceu. Ciubotaru, Ștefan, Istoria învățământului din județele Botoșani și Dorohoi, 1759-1948, dactilografiat, Sulița, 1986. Ciubotaru, Ștefan, Monografia orașului Botoșani, Editura Axa, Botoșani, 1997. Ciubotaru, Ștefan, Pagini culturale
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cultură, ediția a 3-a, Editura Cultura Românească, București, 1935. Asociația foștilor elevi ai Liceului "Laurian" din Botoșani, Amintiri din viața de școlari, Botoșani, Tip. B. Saidman, 1923. Asociația foștilor elevi și profesori ai Liceului Anastasie Bașotă din Pomârla - Dorohoi, Dare de seamă 1921-1923, Tip. C. Aberman, Iași. Băncilă, Vasile, "Un congres internațional de educație în România", în Revista de Filosofie, 2, XIV, 1929. Dandea, Emil, Nemulțumirile Ardealului și chestiunea minoritară. Discurs rostit la mesajul tronului în ședințele Camerei Deputaților din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
C., "Școala practică și democrația", în Revista de filosofie, 3, vol. XIV, 1929. Rădulescu-Motru, C., Demagogia școlară, București, Atelierele Adevărul, 1927. Tașcă, George, " Problema șomajului", în ALACI - Revistă lunară de studii și cercetări economice, II, nr. 2, 1933. Theodoru, G., "Dare de seamă", în Statistica învățământului public și particular din România (Vechiul Regat) pe anul școlar 1918-1919, 1919-1920, Tip. Curții Regale, București, 1921. Toma, Iorgu G., "Justiția în Bucovina", în Ion I. Nistor, Zece ani de la unire, Tiparul Glasul Bucovinei, Cernăuți
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Mare. 1918-1930, Editura Humanitas, București, 1995, p. 16. 2 C. Angelescu, "Evoluția învățământului primar și secundar în ultimii 20 de ani", în N. Peneș, Dr. C. Angelescu, reformator al învățământului românesc, Editura Editgraph, Buzău, 2008, pp. 192-193. 3 G. Theodoru, "Dare de seamă", în Statistica învățământului public și particular din România (Vechiul Regat) pe anul școlar 1918-1919, 1919-1920, Tipografia Curții Regale, București, 1921, p. 1. 4 Ibidem. 5 Anuarul învățământului secundar din România pe anul 1924-1925, Tipografia Curții Regale, București, 1925
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și Dorohoi, 1759-1948, dactilografiat, Sulița, 1986, p. 31. 109 Liga Culturală - secția Botoșani, Botoșanii în 1932. Schiță monografică, p. 165. 110 Ș. Ciubotaru, Istoria învățământului..., p. 32. 111 D. Capră, Liceul "Grigore Ghica V. V." din Dorohoiu. Istoricul în scurt și darea de seamă pe anii școlari 1921-1922 și 1922-1923 cu prilejul transformării gimnaziului în liceu, p. 9. 112 Ș. Ciubotaru, Istoria învățământului..., p. 287. 113 D. Capră, Liceul "Grigore Ghica V. V..., p. 19. 114 L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
rector al Universității din Cluj; lingvistul Vasile Bogrea, profesor la Universitatea din Cluj; Gheorghe Udrisky, profesor la Universitatea din București, întemeietor al școlii românești de chirurgie veterinară. 123 Asociația foștilor elevi și profesori ai Liceului Anastasie Bașotă din Pomârla - Dorohoi, Dare de seamă 1921-1923, Tip. C. Aberman, Iași, p. 18. 124 Anastasie Bașotă din Pomârla-Dorohoiu, Anuar școlar pe anul 1921-1922, tip. Gazeta Dorohoiului, 1923, p. 22. 125 D. Capră, Liceul "Grigore Ghica V. V..., p. 9. 126 D.J.A.N. Botoșani, Fond
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Uhland, Ovidiu Hulea traduce din Menhert Kiss, iar Al. Ciura dă fragmente din piesa Pactul de sânge de János Galambos. În secțiunea a doua a publicației, cu titlul general „Cronica”, sunt inserate materiale din domenii variate: studii, biografii, știință popularizată, dări de seamă, recenzii, bibliografii, însemnări. „Cronica literară”, susținută îndeosebi de Al. Ciura și de Ion Clopoțel, se ocupă de cărți cu ecou în presa vremii și de ediții din scriitori români. Ioan Georgescu, în Ce fel de literatură dorim noi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
s-au deplasat în schimb responsabili ai Partidului socialist, la invitația lui Jacques Piette. După expunerile lui Baillet, Laborit, Laurent și a mea despre violență și comportamente agresive, Robert Buron a avut o intervenție în cursul căreia a făcut o dare de seamă a propunerilor pe care le făcuse în al doilea Caiet al Grupului celor Zece. Era captivat de atitudinile ofensive de non-violență. Am simțit că sala era extrem de interesată, dar puțin dispusă să pună întrebări, aceste subiecte uimeau prin
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]