18,838 matches
-
însoțitori într-o relație năucitoare pentru aceștia. Filmul a fost nominalizat la Oscar pentru „Cel mai bun scenariu original”, la Globul de Aur pentru „Cel mai bun film străin” și la Grammy pentru „Cea mai bună coloană sonoră”. A fost distins cu premiile pentru „Cel mai bun scenariu” și „Cea mai bună interpretare masculină: Gael García Bernal și Diego Luna” la Festivalul Internațional al Filmului de la Veneția din 2001 și Premiul Criticii Americane în 2003, pentru „Cel mai bun film străin
Y tu mamá también () [Corola-website/Science/316631_a_317960]
-
și sectorul construcțiilor. Organizația este deținută de membrii săi și condusă de Consiliul Director, care numește un Comitet Executiv și un Președinte pentru a gestiona activitățile obișnuite ale orgnizației și pentru a lucra pentru realizarea obiectivelor. Calitatea de membru se distinge, proporțional cu diferite drepturi și responsabilități, astfel: membru fondator, parteneri, membrii și membrii asociați. Așa cum se arată pe site-ul oficial al asociației, la baza formării organizației a stat
Consiliul Român pentru Clădiri Verzi () [Corola-website/Science/316630_a_317959]
-
și "cercetare" avansată. Pe lângă cursurile universitare obișnuite "(corso ordinario)" care conduc la licență, ea oferă cursuri avansate și posibilități de cercetare "(corso di perfezionamento)" care conduc la doctoratul de cercetare. Elevii și absolvenții "SNS", de la ambele categorii de cursuri, sunt distinși cu titlul, neoficial dar prestigios, de "normalisti" (singular: "normalista"). Comunitatea normaliștilor include nume cunoscute de universitari, oameni de știință și cultură, oameni politici - printre care trei laureați ai premiului Nobel (poetul Giosuè Carducci și fizicienii Enrico Fermi și Carlo Rubbia
Scuola Normale Superiore din Pisa () [Corola-website/Science/316647_a_317976]
-
a fost recunoscut handicapul de pe urma celui de-al Doilea Război Mondial. După război, din 1947 până în 1953, Elena Bonner a studiat la Institutul de Medicină de la Leningrad. După absolvire, a lucrat ca medic de circumscripție, apoi medic pediatru. A fost distinsă cu Premiul de Excelență al Sănătății al URSS. A fost căsătorită cu Ivan Semionov, cu care a avut doi copii: Tatiana (născută în 1950) și Alexei (născut în 1956). Elena Bonner a divorțat de Ivan Semionov în 1965. În anul
Elena Bonner () [Corola-website/Science/316663_a_317992]
-
celelalte laturi, pictura murală fiind deteriorată. Pictura murală interioară în frescă din vremea construirii bisericii a suferit degradări masive în decursul timpului, cea din pridvor și pronaos fiind afectată de incendiul din secolul al XIX-lea (numai unele figuri se disting, restul fiind șterse), numai unele fresce din naos fiind bine conservate. Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demolat, cu această ocazie fiind deteriorat și tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș. Din
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
unele fresce din naos fiind bine conservate. Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demolat, cu această ocazie fiind deteriorat și tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș. Din tabloul votiv se mai disting portretele lui Petru Rareș, ale Doamnei Elena și a doi copii. Istoricul de artă Paul Henry a cercetat pictura veche a bisericii în deceniul III al secolului al XX-lea, el constatând că iconografia este aproape identică cu cea din
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
recente, bazate pe foraje de mare adâncime, însoțite de date seismologice, gravimetrice și magnetice, au demonstrat faptul că formațiunile fundamentului sunt cutate sub formă de solzi. Depozitele care formează cuvertura sedimentară a Depresiunii Transilvaniei s-au acumulat în timpuri geologice, distingându-se cinci cicluri de sedimentare: senonian, paleogen, burdigalian, tortonian-sarmațian și pliocen. Însă, în regiunea bazinului Secașului Mic extindere deosebită au numai depozitele ciclurilor: paleogen (depozitele oligocene = conglomerate, gresii roșii și vărgate și nisipuri), tortonian-sarmațian (depozitele sarmațiene = marne, marne nisipoase și
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
110 km) are aspect dantelat (mai evident pe culmea din dreapta bazinului) ca urmare a eroziunii regresive a afluenților Secașului Mic. În interiorul bazinului, interfluviile din stânga Secașului Mic sunt prelungi și paralele, cu înclinarea generală pe direcția SV-NE. Pe interfluvii se disting martori de eroziune cu aspect rotunjit, al căror altitudini se înscriu în nivelul general al suprafeței de nivelare a Secașelor (450-550 m alt.). Numai în extremitatea sud-estică se întâlnesc două culmi cu altitudini de peste 550 m (Măg. Copaciului, 580 m
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
zece inscripții, cea mai tânără fiind din secolul I î.Hr.. Alfabetul de la Lugano a conținut următoarele caractere: A E I K L M N O P R S T Θ U V X Z Acest sistem de scriere nu a distins între oclusivele sonore și surde, ce înseamna că semnele "P" reprezintă atât cât și , "T" stă pentru și , iar K — pentru și . "Z" probabil stă pentru , "Θ" pentru iar "X" pentru . Deosebirea între "U" și "V" se face numai într-
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
admit, pentru fiecare soluție posibila și una a cărei evoluție în timp este exact opusă. Din cauza aceasta, apare întrebarea cum de putem demonstra că entropia crește când se restabilește echilibrul între radiație și materie, atunci când ecuațiile de evoluție microscopică nu disting între cele două sensuri de curgere a timpului. Problema era în perioada 1896-1900 foarte discutată, deoarece creșterea naturală de entropie a unui gaz de puncte materiale în procesul de apropiere de echilibru este în contradicție cu reversibilitatea în timp a
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
papal, nerecunoscut de orotodocși), încoronarea bisericească n-a putut avea loc până de paști (8 aprilie), în anul 1208, când patriarhul Mihail IV Autoreianos, ales și el la Niceea, a pus pe capul lui Laskaris stema imperială. Theodor I se distingea prin multe calități. Mic de statură, vioi și cu o capacitate de muncă uimitoare, acest om și-a câștigat respectul tuturor. Urcând pe tron, despotul a jurat să izgonească din orașele răsăritene blestemata oaste apuseană, care a năvălit fără opreliști
Theodor I Laskaris () [Corola-website/Science/316751_a_318080]
-
de acolo și au măritat-o cu Nisim Moreno Levi, care era din aceeasi generație ca ei, mai vârstnic decât ea cu 18 ani. Viața conjugală a celor doi căsătoriți a cunoscut numeroase stări de tensiune și conflicte. Paulina se distingea printr-o fantezie bogată, prin intuiție și simț al umorului, stăpânea multe limbi, mai cu seamă ladino, româna, germana și franceza. Ea avea darul povestirii și, pe deasupra, era foarte pasionată de leacurile băbești și de îndeletniciri esoterice, plăcându-i să
Jacob Levy Moreno () [Corola-website/Science/316742_a_318071]
-
Gavriil iar cele împărătești ale Sf. Apostoli Petru și Pavel. Catapeteasma, construită din lemn de stejar este și perete de rezistență. Mai păstrează doar chipurile Mântuitorului cu Evanghelia deschisă și al Maicii Domnului cu Iisus Prunc, în brațe. Se mai disting chipurile proorocilor din Vechiul Testament. Peretele de miazănoapte al naosului prezintă chipurile Sf. M. Foca, Stratilat, Lup, Tiron, Punerea în Mormânt, Iosif, Nicodim, Mironosițele, Învierea lui ICHC. Latura sudică este degradată total. Se distinge doar chipul Sf. Gheorghe. Bolta naosului prezintă
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
cu Iisus Prunc, în brațe. Se mai disting chipurile proorocilor din Vechiul Testament. Peretele de miazănoapte al naosului prezintă chipurile Sf. M. Foca, Stratilat, Lup, Tiron, Punerea în Mormânt, Iosif, Nicodim, Mironosițele, Învierea lui ICHC. Latura sudică este degradată total. Se distinge doar chipul Sf. Gheorghe. Bolta naosului prezintă chinurile lui Iisus și chipurile lui Luca, Abel, Cain și Ioan. Latura sudică este degradată în totalitate. Latura vestică îl are în centru pe Iisus la Judecata din Urmă, înconjurat de Sf. Hristofor
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
Luca, Abel, Cain și Ioan. Latura sudică este degradată în totalitate. Latura vestică îl are în centru pe Iisus la Judecata din Urmă, înconjurat de Sf. Hristofor, Tob, un heruvim, Sf. M. Loitie, Sf. Gherasim. Latura estică este ștearsă; se disting doar reprezentările Sf. M. Siria și o inscripție săpată în lemn pe ușiorii ușii: "Ix. HC. NI. Ka. Sf. Dumnezeule amin". Biserica a slujit ca lăcaș de cult până în 1941, an în care comunitatea și-a făcut altă biserică din
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
SRSFF au fost redenumite Colocviile Naționale Ion Hobana de exegeza și critica literară (http://www.srsff.ro/colocviile-ion-hobana/). La ediția din 2010 a Euroconului care s-a desfășurat în perioada 26-29 august în orașul polonez Cieszyn, siteul SRSFF a fost distins cu "Best Magazine Award". Revista Fantastică Revista „Fantastică” (www.fantastica.ro) este coordonată de Cristian Tamâș și este realizată de un colectiv cuprinzându-i pe Dănuț Ungureanu, Antuza Genescu, Silviu Genescu, Marian Truță și Florin Stanciu. Revista „Fantastică” este dedicată
Societatea Română de ScienceFiction și Fantasy () [Corola-website/Science/316775_a_318104]
-
în comparație cu cel al apei care ocupă peste 90 % din această zonă. Uscatul Zonei Antarctice Neozeelandeze se poate împărți în două zone majore: Coasta de Est a Mării Ross și Coasta de Vest a aceleiași mări. Pe coasta de Vest se distinge lanțul abrupt al Munților Transantarctici de origine cainozoică, care depășește 4000 m în altitudine (4529 m în Vârful Kirkpatrick, cel mai înalt punct din Zona Antarctică Neozeelandeză). Partea de est a teritoriului se caracterizează printr-un relief mai jos în
Zona Antarctică Neozeelandeză () [Corola-website/Science/316825_a_318154]
-
găsi deci în mare favoare la palat. Ana Dalassena își mărită ultima fică cu Constantin Diogenes, rudă apropiată a basileului; pentru fiul său Manuel, obținu cele mai înalte demnități. El primi comandamentul armatei din orient și în fruntea trupelor se distinse prin fapte strălucite. Mulțumită lui, numele Comnenilor devenea iar popoular în tabere și Ana Dalassena surâdea speranțelor sale, când deodată tânărul general căzu greu bolnav în Bitinia. La această veste, mama înspăimântată aleargă în grabă la căpătâiul fiului său; printr-
Ana Dalassena () [Corola-website/Science/315023_a_316352]
-
Walter Jens, Alexei Arbuzov, Albert Camus, Radu Cosașu, Alexandru Andrițoiu etc. A fost căsătorit cu actrița Magda Stief. Este înmormântat la Cimitirul Bellu. "Premiul " - decernat de către Teatrul Maghiar de Stat din Cluj - este denumit astfel în memoria sa. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.
Vlad Mugur () [Corola-website/Science/315069_a_316398]
-
Henric al II-lea de Navara urcă pe tron în 1517 și este susținut în pretenția la tronul Navarei de regele Francisc I al Franței. Henric participă la campaniile lui Francic împotriva lui Carol Quintul, moștenitorul lui Ferdinand de Aragon, distingându-se în luptă, dar nereușind să recucerească teritoriile de la sud de Pirinei. În 1527 se căsătorește cu sora lui Francisc I, Margareta de Angoulême, iar fiica și moștenitoarea lor, Ioana III se căsătorește în 1548 cu Antoine de Bourbon. În
Regatul Navarrei () [Corola-website/Science/315108_a_316437]
-
și interviuri); Membru de onoare al Colegiului de redacție al Revistei Curierul judiciar; Membru al Colegiului științific al Revistei Române de Executare Silită; Participare la diferite conferințe sau simpozioane internaționale Caracas, Merida, Valencia, Barcelona, București, Sibiu, Rennes și Oajaca (Mexic); Distins în anul 2003 de către Institutul Român pentru Drepturile Omului cu diploma pentru merite deosebite în protecția și promovarea drepturilor omului. Printre lucrările mai recente, care au fost publicate în edituri de prestigiu din țară: Uniunii Juriștilor din România, premiul "Mihail
Ioan Leș () [Corola-website/Science/315115_a_316444]
-
oficiale și totodată o șansă pentru ca amatorii de artă să înceapă a-i cumpăra tablourile. Dar celebritatea o obține în Franța. În 1824, Constable trimite câteva lucrări la Salonul din Paris. Pentru tabloul intitulat ""Car de transportat fânul"" ("Haywain") este distins - împreună cu Eugène Delacroix - cu medalia de aur, critica franceză și pictorii parizieni primindu-l cu unanumă apreciere. Constable primește numeroase comenzi din Franța. Cu toate acestea, publicul englez manifestă încă reținere față de creația lui Constable. În 1828, Maria, soția lui
John Constable () [Corola-website/Science/315137_a_316466]
-
Jan van Eyck (1390? - 1441), care, ajutat si de fratele său, Hubert, realizează polipticul de la Ghent (1432, Biserica Saint Bavon, Ghent). Cele 24 de panouri conțin sute de figuri umane. Este remarcabilă redarea detaliilor, mai ales a vegetației, unde putem distinge peste 30 de specii de plante. Alt artist flamand al perioadei este Rogier van der Weyden (1399 - 1464) ale cărui picturi religioase sunt străbătute de un puternic dramatism emoțional. Hans Memling (1435? - 1494) creeză figuri delicate, grațioase pe un fundal
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
mistice. Primul pictor american cu adevărat romantic a fost Washington Allston (1779-1843). Picturile sale sunt misterioase, meditative, evocative sau înclinate către reverie poetică. Ca și alți romantici, s-a inspirat din religie și din literatură. În perioada 1820 - 1880, se disting artiștii școlii "Hudson River". Pânzele acestora exprimă admirația față de frumusețile naturii americane. Thomas Cole (1801-1848), cel mai valoros dintre aceștia, adaugă scenelor puternice implicații morale, lucru vizibil mai ales în seria sa de cinci picturi epic-alegorice "Evoluția imperiului" ("The Course
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
cântec tradițional cântat în întregime în spaniolă. Același cântec va apărea în 1974 pe albumul "Gracias a la Vida", un album dedicat în întregime muzicii tradiționale în limba spaniolă. A doua sa lansare, "Joan Baez, Vol. 2" (1961) a fost distins cu discul de aur, aceeași performanță reușind-o și "Joan Baez in Concert, Part 1" (1962) și "Joan Baez in Concert, Part 2" (1963). Ca și predecesorul său, "Joan Baez, Vol. 2" conținea strict cântece folk tradiționale. Cele două albume
Joan Baez () [Corola-website/Science/315176_a_316505]