19,622 matches
-
nu se ascunde soarele și dacă domnul dorește, ne întâlnim pe pârtie... Ce zici? - Eu zic că... doamna gândește bine și pentru mine și mă supun! rosti Iustin, râzând cu mare haz. Iar cina, dacă doamna este tot singură... acceptă invitația domnului. Ce zici? - Eu zic că... o doamnă nu-și poate permite să refuze un domn atât de galant, răspunse ea pe același ton șugubăț și amândoi izbucniră în râs. Atâta doar că propun să fie pe teren neutru, pentru
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
cât de cât credibil, din punctul lui de vedere. Rămăsese până aproape de Marian Malciu miezul nopții, la rugămintea lor, să asculte și să se sfătuiască împreună cu privire la tot ce însemna sănătatea lui Iustin. Între timp, a trebuit să accepte invitația lor de a cina împreună. Nu a putut refuza. Din felul apropiat în care i-au vorbit, de parcă s-ar fi cunoscut dintotdeauna, a intuit că cele două femei aveau nevoie de el. Era un ascultător cuminte și ele simțeau
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
desprinse, cordonul căzu, lăsând la vedere trupul pe care mai străluceau câțiva stropi de apă. O clipă ori mai multe, Eugen rămase cu privirea fixată pe sânii ei. Erau micuți, dar tari, cu mameloanele îndreptate în față, ca într-o invitație imposibil de refuzat. Până să se dezmeticească Iuliana, Marian Malciu se aplecă și îi sărută pe rând cu o gingășie aproape evlavioasă, după care o înveli prinzând reverele halatului și o sărută lung pe buzele rămase întredeschise, ca într-o
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
plăcere, zâmbind sincer. Când a venit momentul să-i invite la masă, doamna Eleonora a intervenit cu haz: - Desigur, cu plăcere din partea noastră, dar... nu știu dumneavoastră dacă ne mai invitați, după ce vă facem cunoscut... scopul vizitei noastre...! Marian Malciu - Invitația nu se anulează pentru nimic în lume, decretă doamna Luiza, spre hazul general. Totuși, dacă așa doriți..., vă ascultăm, doamna Eleonora. - Am să vă spun eu, dacă-mi permiteți, doamna Dobrescu... Nu știu cum se obișnuiește, dar, foarte pe scurt..., noi, adică
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Ei bine, cred că a sosit momentul să-l văd... Îți mulțumesc mult pentru toate detaliile oferite! Cred că fetele l-au adus deja. Dorești să asiști? - Dacă-mi este permis, cu siguranță, da! răspunse Eugen bucuros. Mulțumesc mult pentru invitație! În salonul destinat consultațiilor, exista aparatură tehnică modernă destinată investigațiilor și consultațiilor oftalmologice. Retrasă în apropierea ușii de acces, încărcată de puternice emoții, Iuliana privea tăcută și sfioasă toate acele aparate și dispozitive pe care nu le văzuse în clinicile
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
dotat cu simțul relativității și-al umorului. Făcând parte mai degrabă din high-life-ul mondial decât din rândul artiștilor populari, Clapton nu umblă cu fițe și nu practică stilul scorțos, impenetrabil, intangibil. Volubilitatea ce-o degajă în interviuri și-n concerte, invitațiile acceptate pe discurile colegilor sau la spectacolele altora mi se par dovezi ale unei generozități fără ipocrizie. Dar și altfel se vede firea bună a artistului, anume în felul cum cântă el la chitară: cald, luminos, plăcut, fără să fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
avea întotdeauna) nevoie de un discurs teoretic de acompaniere. Ori de câte ori cineva se arăta dornic de informare în arta dansului contemporan (și mai rostea și fraza magică „doresc să scriu despre dans“), era întâmpinat de către cei doi de incredibile discursuri și invitații la conversații recuperatoare. E aproape amuzant misionariatul comis de ei. Amândoi povesteau ce înseamnă dans contemporan în restul Europei, ce se scrie, cum se scrie, care sunt preocupările, care e terminologia, care e dinamica. Și aceasta după ce amândoi trăiseră pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
un timp am refuzat să mă mai duc, pentru că oamenii ne tot întrebau când o să ne căsătorim. Li se părea amuzant. La început zâmbeam timid, dar acum pur și simplu nu îmi mai pasă. Oricum, celălalt motiv pentru care urăsc invitațiile la cină este că eu nu gătesc prea bine, așa că noi, ca să întoarcem favoarea, invităm cuplurile la restaurant. Și Tim se plânge că îl costă o avere. Nu e vorba că ar fi cărpănos, dar pune bani deoparte pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
are deloc dreptate, desigur. Odată, un brazilian uimitor de frumos mi-a lăsat pe tavă numărul lui de telefon. Stătea o noapte în Dublin. Dar o noapte cu un brazilian nu era chiar ce voiam eu, așa că i-am refuzat invitația la cină. Și la orice altceva s-ar mai fi gândit. Apoi, altă dată, patru adolescenți foarte beți, în drum spre Gran Canaria, îmi tot cereau bere. Când le-am spus clar că nu mai vreau să îi servesc, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
întreb ce-ar trebui să fac. Să-i trimit imediat un mesaj, spunându-i că aș vrea să ne întâlnim? Pe de altă parte, n-ar fi mai bine să mai aștept puțin? Să par indiferentă. De parcă ar ploua cu invitații de la vedete TV. Doamne, care sunt regulile și cum să le respect? Acum mă bucur că nu l-am sunat atunci. Întotdeauna e mai bine să nu te entuziasmezi prea tare. Desigur, o să dai și peste femei care sunt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
exclusiviști. Doar câteva articole vestimentare alese cu grijă. Oricum, după cum spuneam, știu că ești destul de ocupat, dar noi organizăm o mică petrecere înainte de Crăciun să sărbătorim lansarea colecției bărbătești. — A, chiar așa? o întrerup. Grozav! Încă nu mi-am primit invitația, dar sunt sigură că e pe drum. Voiam să i-o dau pe a ta lui Tim ca să ți-o paseze, spune ea calmă. —O. O! — Păi, eu mă întorc la colegul meu, spune Elaine iute. Desigur, încuviințez eu. Coleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
a ales pe mine, și numai asta conta. Îmi sorbisem fericită vinul (să nu-mi spuneți că îmi numărați paharele, pentru că eu cu siguranță pierdusem socoteala) și când m-a sărutat, nu m-am opus. Și totuși i-am refuzat invitația de a-l însoți înapoi la camera lui de hotel. Poate că eram beată, dar criță nu eram. Și sunt, până la urmă, o fată cu principii. Ca să fiu sinceră, când eram mai devreme în taxi, mă felicitam că nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
el, pentru că viața e prea scurtă. El e fericit și eu sunt fericită. Cu alți oameni. Nu ne-am fi făcut oricum niciodată fericiți unul pe celălalt așa că e bine că am mers mai departe. Chiar mi-a trimis o invitație la petrecerea de nuntă! Întâmplător, sora lui Elaine s-a despărțit de soțul ei și s-a mutat cu un coleg de muncă. Așa că nici o surpriză, sincer. Hmm. Mă întreb dacă Adam a trecut vreodată pe la magazinul ei? Apropo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
perfect pe umanizarea explicită în text. Dorina Lazăr, Antoaneta Zaharia și Pavel Bartoș sunt mașina/mașinul ciupite și încercate pe viu. Schimbarea are un efect comic extraordinar pentru că punctează antropomorfizarea cu pedală absurdă. Turneul Teatrului Odeon a avut loc la invitația Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor, al Primăriei Municipiului București și al Institutului Cultural Român din București și Paris. Despre Block Bach la Paris, săptămâna viitoare. Emisiunea „Suplimentul de cultură“ a împlinit un an
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Horia-Roman Patapievici, Adrian Iorgulescu, Mircea Vasilescu, Alex. Leo Șerban, Adriana Babeți, Ruxandra Cesereanu, Ioan T. Morar, Cristian Teodorescu, Adrian Cioroianu, Andrei Codrescu, Ion Barbu, Dan C. Mihăilescu, Nicolae Manolescu, Silviu Lupescu, Cristian Hadji-Culea sunt câteva dintre personalitățile care au acceptat invitația emisiunii noastre și au acordat interviuri. » De asemenea, toate numele din noua generație de cineaști au avut măcar o intervenție. Și „noul val“ din literatură a răspuns întrebărilor noastre: Dragoș Bucurenci, Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu, Filip Florian, Radu Pavel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
s-o păzească, să nu i-o strice careva; celălalt, care știa să manevreze CD-urile cât să copieze conținutul lor pe HDD, tocmai încerca să se lanseze în entertainment-ul de mahala. Masa și dansul „au avut loc“ - cum preciza invitația scoasă pe imprimantă inkjet - la Restaurant Venezia, în centrul urbei. Clădirea fusese pe vremuri dedicată întrunirilor politice, slujise ca dormitor pentru garnizoană pe timpul regelui Carol și ca baie pentru soldații sovietici, după război. A încăput pe mâna unui fost mecanic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
locali. Ce-a văzut pe unde-a fost vrea să facă aici, dar... Bunăoară, cârciuma e înconjurată cu șanțuri de piatră pe care curge lent apă de puț spre Răstoaca, legănând gondole miniaturale. Din plastic. Cele două familii onoraseră multe invitații de-a lungul anilor. Li s-a răspuns la fel. Au venit îndeosebi persoane trecute de jumătatea vieții, dornice să se distreze... ca la nuntă! Mare le-a fost uimirea - le-o citeam ca-n fișierele help împănate cu screenshot-uri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
apoi nu poate ignora că ea însăși a trădat și îl judecă cu o altă măsură. "Tel père, telle fille..."6 își reproșează totuși cu amărăciune. Teodorei nu îi scapă frământările prin care trece Dora și își oprește povestirea prin invitația de a vizita "domeniile". Se anunță schimbarea vremii. O spun oasele mele și o confirmă culoarea cerului. O să ningă din nou și o să fie furtună. Îți propun să ieșim cât mai este frumos ca să vezi conacul și pădurea deși n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
citească o carte de amor. Sala cinematografului o să fie cu siguranță aproape goală, dar eu personal am speranța că n-o să ne ducem degeaba. Filmul este făcut de un regizor care merită toată atenția. Aș fi bucuros dacă ai accepta invitația. Impulsul de moment o îndemnă să refuze, pleoapele îi erau grele, umflate ca de plâns, o furnica somnul, putea să pretexteze o migrenă, o stare febrilă, ceva, indiferent ce, numai să nu se ducă. Afară era întuneric și îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
erau oarecum apropiați ca vârstă, acea diferență de opt ani existentă între ei putea fi trecută cu vederea, nu, ce mama naibii. Se interesă în amănunt de familia acelui om, aflat acum în cercetări. Să nu-și închipuie cumva că invitația ei de a merge împreună pe terasa unei cofetării îi dădea dreptul să fie necuviincios. El îi vorbi pe larg de situația acelui om, îl cunoștea bine, așa cum îi cunoștea pe toți din sat, doar crescuse acolo, omul nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
că aveți alte treburi pe aici și eu v-am reținut din drum, îmi cer iertare pentru îndrăzneală, domnul meu, vedeți, spuse apoi, așa se petrec dramele într-un scurt moment de inconștiență. Desigur că vi s-a părut ciudată invitația mea, nici nu vă cunosc bine și, apoi, dacă aș fi eu adepta unor asemenea ieșiri, aș mai înțelege. Nu vă faceți probleme, spuse Dimitrie și zâmbi amuzat. Oricum e tardiv. Știu, e tardiv să-mi mai fac probleme, chestiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
când îl văzu protestând, mai așteptă puțin, așteptă, când fata se îndepărtă de masa lor spuse: Dumneata să nu te formalizezi. În definitiv sunt o femeie bătrână, îmi permit să fac asemenea gesturi. Nimeni n-o să se mire. Și apoi invitația mi-a aparținut. În totalitate. În cazul acesta o să vă telefonez în curând. Nu-mi place să rămân dator. Vom merge la o ceainărie deschisă și ea recent. Am trecut pe acolo când ieșeam de la o ședință. Locul mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ușor să-și dirijeze atenția către o femeie tânără ce nu avusese timp să se izbească de prea multe dificultăți. Pe când cobora scările în spirală, Sidonia știu că bărbatul o să-i telefoneze curând, se va folosi de pretextul oferit de invitația ei, va accepta să continue relația mai mult în speranța că o va reîntâlni pe Fana. Era prea lucidă ca să nu interpreteze cu o crudă exactitate realul. Se despărți de Dimitrie în stația de autobuz. N-o să mai facă pasiențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
febră în viața mea. Mi s-a adresat pe un ton de parcă eu eram de vină că făcuse febră. Dar ai avut acum, i-am spus eu înfuriat, arătându-i cele două bilete pe care le pierdusem. — Bine că erau invitații și n-ai dat bani pe ele! încerc\ el să mă consoleze. Îmi venea să-i arunc radioul pe fereastră, dar pentru că mă durea capul, m-am culcat din nou. În luna februarie a nins de câteva ori. Spre sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
serviciu. — N-ai vrea să-mi faci o vizită? La librăria Kobayashi. Librăria este închisă de fapt, dar eu trebuie să stau pe-acolo până spre seară. S-ar putea să primesc un telefon important. Ce-ai zice de o invitație la prânz? Fac eu de mâncare. — Ți-aș fi chiar recunoscător. Midori a rupt o foaie din caiet și mi-a desenat traseul până la ea acasă. Apoi a scos un pix roșu și a marcat cu un „X“ casa respectivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]