18,784 matches
-
înțeleagă. Pentru a înțelege motivele ideale și, prin urmare, alegerile concrete ale franciscanismului primar, sunt de multe ori de preferat izvoarele din interiorul Ordinului Minoritic, în timp ce pentru anumite aspecte particulare, dar nu secundare, sunt demne de luat în seamă unele mărturii ale contemporanilor. Ne referim, în acest context, la scurta observație a episcopului Toma din Split, care prezintă cu o deosebită claritate stilul predicării Sfântului Francisc, stil caracterizat prin ars concionandi, specific mai degrabă oratoriei politice ținută în limba poporului, și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
frații erau cunoscuți ca grup, căci Iacob nici măcar nu pomenește numele fondatorului, pe care, probabil, încă nul cunoștea. De asemenea, el scrie și despre sorores minores - surorile minurori - ca fiind un fel de ramură feminină a acestei fraternități, iar această mărturie - fără nicio intenție de a forța realitatea, ci doar de a le istorisi prietenilor din Flandra despre ce a văzut el în Umbria - este extrem de importantă pentru istoria zbuciumată (zbuciumată în sensul unei posibile reconstruiri actuale) a surorilor franciscane, dacă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lui Francisc, care se mișcă neputincios printre războinicii creștini și musulmani, rezonanță ce exclude, după opinia mea, orice posibilă inserare a Sfântului în logica contrapunerii cruciadelor, după cum sugerează un alt izvor (amintirile fratelui Iluminato: FF 2691) și unii istorici contemporani. Mărturii franciscane Pentru mărturiile de origine franciscană situația este similară dar și diferită în același timp. Similară în ceea ce privește ecoul pe care acestea îl constituie, referindu-se la răspândirea Ordinului în Europa conform relatărilor lui Giordano din Giano, ale lui Toma din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
se mișcă neputincios printre războinicii creștini și musulmani, rezonanță ce exclude, după opinia mea, orice posibilă inserare a Sfântului în logica contrapunerii cruciadelor, după cum sugerează un alt izvor (amintirile fratelui Iluminato: FF 2691) și unii istorici contemporani. Mărturii franciscane Pentru mărturiile de origine franciscană situația este similară dar și diferită în același timp. Similară în ceea ce privește ecoul pe care acestea îl constituie, referindu-se la răspândirea Ordinului în Europa conform relatărilor lui Giordano din Giano, ale lui Toma din Eccleston, dar și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Leon este așadar demn de încredere, însă trebuie abordat întotdeauna cu prudența necesară pe care o pretinde folosirea unor amintiri despre fapte petrecute cu zeci de ani în urmă. De asemenea, trebuie ținut cont și de faptul că nu toate mărturiile care i se atribuie sunt cu certitudine ale sale. Se poate obține o imagine a fenomenului franciscan din varietatea acestor mărturii? În mod cert, așa ceva este posibil, chiar dacă este vorba de o imagine parțială. Există chiar două imagini: una anterioară
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fapte petrecute cu zeci de ani în urmă. De asemenea, trebuie ținut cont și de faptul că nu toate mărturiile care i se atribuie sunt cu certitudine ale sale. Se poate obține o imagine a fenomenului franciscan din varietatea acestor mărturii? În mod cert, așa ceva este posibil, chiar dacă este vorba de o imagine parțială. Există chiar două imagini: una anterioară canonizării lui Francisc, cealaltă, ulterioară. Imaginea „fratelui” Francisc Tânărul grup franciscan, însuflețit de fervoare, ce amintea de apostoli și biserica timpurie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Nici Burchard de Ursperg, care, de asemenea, aduce elogii la adresa noului grup religios, nu menționează numele lui Francisc. Acesta nu apare nici în cronica Sfântului Martin din Tours care, de fapt, dedică fraților doar câteva rânduri. Pentru această primă perioadă, mărturiile franciscane din a treia secțiune au o importanță redusă, pentru că - după cum s-a spus deja - ele sunt toate ulterioare morții și canonizării fondatorului. Doar unele memorii, în special aceea a fratelui Ștefan, privită în contextul altor izvoare mai consistente, poate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din alți frați, ca Leon), un maestru de etică și ascetică; sau, în cele din urmă, deoarece ofereau o imagine diferită de cea întâlnită în legenda oficială a lui Bonaventura, dacă nu chiar în contrast cu aceasta. Aceste ultime două tipuri de mărturii sunt de-a dreptul cele franciscane, culese nu numai din motive polemice, deoarece Capitulul de la Padova din 1276 revenise la pozițiile anterioare Capitulului de la Paris din 1266, care dăduse ordinul de a se distruge biografiile despre Francisc anterioare celei scrise
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nu numai din motive polemice, deoarece Capitulul de la Padova din 1276 revenise la pozițiile anterioare Capitulului de la Paris din 1266, care dăduse ordinul de a se distruge biografiile despre Francisc anterioare celei scrise de Bonaventura; totodată, se cerea colectarea de mărturii în vederea scrierii unei noi biografii a fondatorului (aceasta ar corespunde cu Liber de laudibus sancti Francisci de Bernard din Bessa din 1279, care nu se numără printre aceste Izvoare franciscane, fiind considerată dezamăgitoare dacă este privită prin prisma constituirii unei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu Liber de laudibus sancti Francisci de Bernard din Bessa din 1279, care nu se numără printre aceste Izvoare franciscane, fiind considerată dezamăgitoare dacă este privită prin prisma constituirii unei noi colecții. Aceasta ar trebui considerată mai degrabă ca o mărturie târzie din secolul al XIII-lea). Izvoarele adunate aici, în diversitatea lor de abordare, de tipologie, de origine și amploare, reprezintă o mărturie a diferitelor aspecte ale dezvoltării rapide a Ordinului Fraților Minori. Această dezvoltare a fost primită cu satisfacție
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dacă este privită prin prisma constituirii unei noi colecții. Aceasta ar trebui considerată mai degrabă ca o mărturie târzie din secolul al XIII-lea). Izvoarele adunate aici, în diversitatea lor de abordare, de tipologie, de origine și amploare, reprezintă o mărturie a diferitelor aspecte ale dezvoltării rapide a Ordinului Fraților Minori. Această dezvoltare a fost primită cu satisfacție sau tulburare, cu bucurie sau reticență de cei care nu erau și nici nu au devenit franciscani; ea a fost de cele mai multe ori
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cei care erau franciscani, însă mai puțin preocupați să trăiască astfel, cel puțin în textele acestei secțiuni. Dezvoltarea Ordinului, răspândirea și cunoașterea progresivă a istoriei fondatorului Francisc de Assisi și a cultului său este cadrul general în care trebuie văzute mărturiile prezente aici. Atât problema unicității lor, cât și informațiile pe care ele le transmit - cum s-a spus și cum se va menționa în introducerile la cele două părți ale acestei secțiuni - trebuie supuse unui examen critic atent. Prof. dr.
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și informațiile pe care ele le transmit - cum s-a spus și cum se va menționa în introducerile la cele două părți ale acestei secțiuni - trebuie supuse unui examen critic atent. Prof. dr. Alfonso Marini PRIMA PARTE CRONICI ȘI ALTE MĂRTURII NON-FRANCISCANE Introducere Ecou al vieții lui Francisc și al franciscanismului din secolul al XIII-lea, o asemenea descriere, atribuită izvoarelor celei de-a treia secțiuni, se potrivește în mod special acestei prime părți, care așază cei mai diverși autori sub
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost făcut diacon, aceasta este o știre ce poate fi considerată adevărată, însă e generică, din moment ce lipsește orice referință la timpul în care aceasta s-a întâmplat). Motive fundamentale comune Să vedem acum câteva motive de bază comune acestor mărturii: 1) se subliniază elementul de noutate al prezenței fraților minori în peisajul eclezial; rolul lor este văzut adesea în legătură cu problema ereziei, căreia ei se opun; 2) inițiativa originii lor este văzută ca instituțională, adică este atribuită direct papalității și, așa cum
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lume. Această convingere nu este nouă, ci datează cel puțin de pe timpul papei Grigore cel Mare (†604): experiența lor este privită din perspectiva ascetismului și a penitenței, specifică tradiției monahale. În cele din urmă, după cum s-a spus deja, majoritatea mărturiilor prezintă viața franciscanilor ca pe cea apostolică și ca pe cea a bisericii primare, contrar modelului evanghelic al lui Francisc. Se poate spune că aceste izvoare, în special cele monastice și ecleziastice, surprind noutatea franciscană ca instituție și ca implicare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mișcarea franciscană, cu dezvoltarea sa copleșitoare, îl pune în umbră pe fondator, așa încât mulți dintre frații prezenți la Capitulul Rogojinilor nu sunt în măsură să-l recunoască pe Francisc deoarece nu îl întâlniseră niciodată. Din acest punct de vedere, diferitele mărturii, plasate în timp și în spațiu, sunt semnul răspândirii treptate a fraților prin Europa și, prin urmare, al cunoașterii și al cultului adus Sfântului Francisc, în unele cazuri cu prezența veștii despre stigmatele lui. Multe dintre ele, limitate uneori doar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
tocmai în acei ani, era pe cale de a fi abandonată. Această atitudine subliniază mai degrabă radicalitatea sa. Considerat furt, cerșitul depășește prescrierile Testamentului lui Francisc, unde pomana este acceptată doar în cazul în care pentru muncă nu se primește răsplată. Mărturia lui Iacob din Vitry este importantă mai ales pentru faptul că nu apare doar într-o singură operă, ci se extinde în timp, din 1216 până în 1240. El prezintă mișcarea franciscană în evoluție, de la Fraternitas la formarea Ordinului, și își
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
însoțitori să-i arate curtea interioară a mănăstirii. „Au condus-o pe un deal și i-au arătat toate împrejurimile ce puteau fi cuprinse cu privirea spunând: Domniță, aceasta este curtea interioară a mănăstirii noastre”. Prof. dr. Alfonso Marini I. MĂRTURII CONTEMPORANE FRATELUI FRANCISC 1. Iacob din Vitry A. Scrisoarea de la Genova din octombrie 1216 Iacob din Vitry, sau din Vitriaco, după numele orașului său natal, Vitry-sur-Seine, a studiat la Universitatea din Paris, unde a fost atras de spiritualitatea misticei belgiene
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ocupa scaunul episcopal, însoțind cruciații în timpul asediului, în timpul cuceririi și pierderii fortăreței Damietta, până la evacuarea totală a acestora din Egipt, în 1221. În 1228, a fost numit cardinal și episcop de Frascati. A murit în 1240. A lăsat în urmă mărturii de o valoare inestimabilă despre Sfântul Francisc și despre răspândirea Ordinul acestuia. Prima Scrisoare, redactată la începutul lunii octombrie 1216, în portul de la Genova, pe când se pregătea să plece în Orient, adresată prietenilor săi din Lütich, este cel mai vechi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ar opri mai întâi în oraș, până când vor fi înzestrați cu putere de sus (Lc 24,49). 2. Francisc în cronicarii celei de-a cincea cruciade Cu privire la episodul misiunii lui Francisc la curtea sultanului din Egipt, mai există și alte mărturii sigure, pe care merită să le redăm în această secțiune, chiar dacă pentru prezentarea unui cadru complet ar fi fost suficient să facem referință doar la Toma de Celano și la Sfântul Bonaventura. A) Cronica lui Ernoul Ernoul, principalul continuator al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cronică este un compendiu datorat lui Bernard Trezorierul, care a continuat-o din 1229 până în 1231. Opera este oricum databilă între 1227 și 1229. Se va putea observa că, spre deosebire de Toma de Celano și de Sfântul Bonaventura, în aceste prime mărturii, nu se face nicio referință la vreun gest de violență din partea sarazinilor față de Francisc. Textul, din Chronique d’Ernoul et de Bernard le Trésorier, din fragmentul în franceza veche, reportat de GOLUBOVICH, BBT, I, 10-13, la care se face trimitere
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au venit nu să caute favoruri materiale, ci bunuri spirituale. Și acceptând niște gărzi din partea sultanului, au fost conduși în tabăra creștină. C) Istoria lui Eracliu Opera anonimului francez, succesorul lui Guglielmo de Tiro, este databilă între 1229 și 1231. Mărturia lui, chiar dacă este foarte succintă, este de mare relevanță întrucât prezintă trei aspecte care nu sunt semnalate de ceilalți: 1) șederea lui Francisc la Damietta până la cucerirea orașului; 2) motivul plecării; comportamentul urât al armatei cruciaților; 3) șederea lui Francisc
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și păcatul care începeau să încolțească între oamenii din tabără, iar aceasta l-a întristat atât de mult, încât a părăsit locul și s-a oprit pentru un timp în Siria; apoi s-a întors în țara sa. 3. Alte mărturii A) Boncompagno din Signa Boncompagno din Signa, observator atent și liber al cronicii contemporane, a fost maestru în retorică (Ars dictandi) la Universitatea din Bologna. În opera „Rethorica antiqua sive Boncampagnus”, compusă în jurul anilor 1220 și premiată cu lauri, se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Chronicon S. Martini Turonensis, in MGH, Scriptores, XXVI, 464. [Inocențiu] a instituit și Ordinul Minorilor, care, renunțând la orice fel de proprietate, merg prin lume desculți precum apostolii. D) Burcard de Ursperg Două lucruri sunt cu adevărat însemnate în această mărturie, dacă se admite că Burcard, călugărul premonstratenz († 1230), priorul Abației din Ursperg, din Dieceza de Augsburg, se bazează pe un artificiu cronologic verificabil, și anume, întâlnirea sa la Roma cu Bernardo Prim, întemeietorul mișcării „Săracii din Lyon”. Acest fapt trebuie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
evidentă. Acest contrast corespunde unei exegeze istorice exacte. Mai mult de atât, Burcard este singurul care menționează numele inițial de «pauperes minores». Acest nume nu este amintit în niciun alt document, el oferind și o explicație plauzibilă a schimbării numelui. Mărturia pare să fie și mai importantă deoarece este anterioară oricărui alt izvor, până și lui Iacob din Vitry, și face referință la o amintire personală. Rezultă de aici că numai o persoană inițiată putea să înțeleagă noutatea Ordinului Franciscan. Fragment
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]