18,317 matches
-
de la Dejima, toate acestea permițând transferul unui volum mare de cunoștințe legate de revoluția tehnologică și științifică din Vest. Acest studiu a științelor de Vest, numit "rangaku" a permis de asemenea Japoniei să rămână informată în domenii relevante pentru științele marine, cum ar fi cartografierea, optica sau științe mecanice.[ 10] Studiul tehnicilor de construcții navale din Vest au fost reluate în anii 1840. la sfârșitul Shogunatului Tokugawa (Bakumatsu)[11] [12] În anii 1853 și 1854 comandorul Matthew Perry a făcut o
Marina Imperială Japoneză () [Corola-website/Science/325201_a_326530]
-
a început să caute temporar o pușcă pentru a umple această nevoie până la intrarea în producție serie a FAMAS. S-a luat în considerare H&K 33 din care un lot de 1200 exemplare a fost testată de infanterie, infanteria marină, forțele mecanizate și Legiunea Străină. După teste s-a renunțat la H&K 33 în favoarea SIG SG 540. Armata franceză în 1978 a acceptat pușca ca armă standard francez de luptă. FAMAS a înlocuit pușca FSA MAS 1949-56 de calibrul
FA-MAS () [Corola-website/Science/325230_a_326559]
-
tablouri care reprezentau doar un velier. A fost foarte populară în special în secolele 17, 18 și 19. Subiectele acestui gen de pictură sunt peisaje care cuprind nave pe râuri și în estuare, scene pe plajă. În aproape toate tablourile marine apar și bărci. Peisajele maritime s-au dezvoltat mai târziu, în Era de Aur a picturii daneze, pe la 1650. În Perioada Romantică s-a produs o reorientare în stilul picturii marine. Reprezentativă pentru această perioadă este pictura "Le Radeau de La
Marină (pictură) () [Corola-website/Science/325240_a_326569]
-
în estuare, scene pe plajă. În aproape toate tablourile marine apar și bărci. Peisajele maritime s-au dezvoltat mai târziu, în Era de Aur a picturii daneze, pe la 1650. În Perioada Romantică s-a produs o reorientare în stilul picturii marine. Reprezentativă pentru această perioadă este pictura "Le Radeau de La Méduse" (Pluta Meduzei), realizată de Théodore Géricault în anii 1817-1819. Tabloul de foarte mari dimensiuni (491 cm x 716 cm) reprezintă momentele de după naufragiul fregatei franceze "La Méduse" (Meduza) la 5
Marină (pictură) () [Corola-website/Science/325240_a_326569]
-
au supraviețuit celor 13 zile până au fost găsiți și salvați. Pictura a devenit simbolul romantismului francez. Unul dintre marii pictori de marine ai secolului al XIX-lea a fost rusul Ivan Aivazovski, care nu a fost doar un pictor marin, ci a iubit cu adevărat marea și acest lucru se observă în fiecare dintre picturile sale. Din cele aproximativ 6.000 de picturi ale sale, majoritatea sunt marine, iar dintre picturile marine, jumătate din ele reprezintă marea în furtună. Unele
Marină (pictură) () [Corola-website/Science/325240_a_326569]
-
Aivazovski, care nu a fost doar un pictor marin, ci a iubit cu adevărat marea și acest lucru se observă în fiecare dintre picturile sale. Din cele aproximativ 6.000 de picturi ale sale, majoritatea sunt marine, iar dintre picturile marine, jumătate din ele reprezintă marea în furtună. Unele tablouri reprezintă flota, cel mai cunoscut dintre acestea fiind Bătălia de la Navarino din 1827, pictat în 1846). A devenit celebru nu numai pentru tablourile sale cu scene maritime, dar și pentru modul
Marină (pictură) () [Corola-website/Science/325240_a_326569]
-
tablouri reprezintă flota, cel mai cunoscut dintre acestea fiind Bătălia de la Navarino din 1827, pictat în 1846). A devenit celebru nu numai pentru tablourile sale cu scene maritime, dar și pentru modul în care reprezenta reflexiile luminii pe mare. Peisajul marin nu este o temă predilectă în pictura românească. Poate de aceea, în pictura românească peisajul marin are caracteristici aparte. Pictorii români sau concentrat asupra țărmurilor, porturilor ori plajelor și nu asupra furtunilor din largul mării cum a făcut, de pildă
Marină (pictură) () [Corola-website/Science/325240_a_326569]
-
1846). A devenit celebru nu numai pentru tablourile sale cu scene maritime, dar și pentru modul în care reprezenta reflexiile luminii pe mare. Peisajul marin nu este o temă predilectă în pictura românească. Poate de aceea, în pictura românească peisajul marin are caracteristici aparte. Pictorii români sau concentrat asupra țărmurilor, porturilor ori plajelor și nu asupra furtunilor din largul mării cum a făcut, de pildă, Aivazovschi în marinele sale. Compozițiile pictorilor români sunt astfel concepute, încât se simte profund „spiritul mării
Marină (pictură) () [Corola-website/Science/325240_a_326569]
-
marinele sale. Compozițiile pictorilor români sunt astfel concepute, încât se simte profund „spiritul mării”, care predispune la calm, meditație și relaxare. În istoria picturii românești au existat putini pictori dedicați de marine cum au fost Dimitrie Știubei și Eugen Voinescu. Marine au mai pictat sporadic Carol Popp de Szathmáry ("Marină"), Nicolae Grigorescu ("Femeie pe malul mării"), Mihail Simonidi, Arthur Verona ("Violonist în barcă"), Nicolae Vermont ("Portul Constanța" și "Plajă"). Relativ mai frecvente sunt marinele la Jean Alexandru Steriadi, Nicolae Dărăscu, Marius
Marină (pictură) () [Corola-website/Science/325240_a_326569]
-
de comportamentul lui. Mai târziu, el este chemat la Petrograd de către Aleksandr Kerenski (Viktor Verjbițki), care se oferă să-l numească ministru al apărării. Cu toate acestea, Kolceak îl critică aspru pe Kerenski pentru că a promovat indisciplina în Armata și Marina Rusă. El afirmă că singura situație în care va accepta numirea ca ministru este să i se dea mână liberă pentru a restabili vechile practici. Kerenski, înfuriat de "simpatiile contrarevoluționare" ale lui Kolceak, îl exilează în Statele Unite ale Americii, pretextând
Amiralul (film) () [Corola-website/Science/325315_a_326644]
-
Gloria este prima platformă marină românească construită la șantierele navale Galați. La 9 noiembrie 1975 a fost lansată la apă, prima platformă românească de foraj marin, Gloria. Platforma de foraj marin Gloria este o platformă de tip autoridicătoare cu patru picioare cu zăbrele din material
Platforma marină Gloria () [Corola-website/Science/324597_a_325926]
-
Gloria este prima platformă marină românească construită la șantierele navale Galați. La 9 noiembrie 1975 a fost lansată la apă, prima platformă românească de foraj marin, Gloria. Platforma de foraj marin Gloria este o platformă de tip autoridicătoare cu patru picioare cu zăbrele din material tubular. Platforma a fost concepută cu utilaje și instalații realizate la Galați, București, Reșița, Timișoara, Bârlad, Câmpina, Oradea, Roman, Cluj-Napoca, Ploiești
Platforma marină Gloria () [Corola-website/Science/324597_a_325926]
-
Gloria este prima platformă marină românească construită la șantierele navale Galați. La 9 noiembrie 1975 a fost lansată la apă, prima platformă românească de foraj marin, Gloria. Platforma de foraj marin Gloria este o platformă de tip autoridicătoare cu patru picioare cu zăbrele din material tubular. Platforma a fost concepută cu utilaje și instalații realizate la Galați, București, Reșița, Timișoara, Bârlad, Câmpina, Oradea, Roman, Cluj-Napoca, Ploiești și Arad și a început
Platforma marină Gloria () [Corola-website/Science/324597_a_325926]
-
greutatea sa impozabilă ("burthen" în terminologia navală engleză) și probabil încă cincisprezece la deplasament. Vasul a fost unul dintre primele care au testat paratrăsnetul inventat de William Snow Harris. FitzRoy s-a asigurat că există la bord 22 de cronometre marine, și cinci exemplare de "Sympiesometru", un fel de barometru fără mercur patentat de Alexander Adie și care îi plăcea lui FitzRoy pentru că dădea date precise, necesare la raportul pentru Amiralitate. A angajat un specialist în fabricarea de instrumente matematice pentru
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
în al doilea său an la Edinburgh și o găsise anostă, între Paștele și luna august a anului 1831 el a învățat multe de la Adam Sedgwick și a devenit foarte interesat. Cele câteva luni în care a studiat mici creaturi marine împreună cu Grant fuseseră remarcabil de avansate, iar la Cambridge el adunase cărăbuși, dar era novice în toate celelalte arii ale istoriei naturale. Cercetase geologia și nevertebratele mici, colectând specimene de alte ființe doar pentru ca alți experți să le examineze și
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
nevertebratele mici, colectând specimene de alte ființe doar pentru ca alți experți să le examineze și să le descrie după ce "Beagle" se va fi întors în Anglia. Peste jumătate din aceste note de zoologie organizate cu grijă se ocupau de nevertebrate marine, și printre ele se găsesc interpretări cu raționament riguros ale anatomiei lor interne complexe, efectuate în timpul disecției submicroscop a specimenelor sau a experimentelor privind răspunsul lor la stimulare. Printre observațiile sale efectuate pe uscat s-au numărat comentarii intens analitice
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
oară splendoarea vegetației tropicale” și a avut „o zi glorioasă”, găsind peisaje și sunete copleșitor de noi. FitzRoy a pus corturi și un observator pe Insula Prepeliței pentru a determina poziția exactă a insulelor, în vreme ce Darwin a colectat numeroase animale marine, delectându-se în coralii tropicali din limanele mareice, și a cercetat geologia Insulei Potârnichii. Deși cartea lui Daubeny din biblioteca lui "Beagle" descria geologia vulcanică a Canarelor, în ea scria că structura Insulelor Capului Verde este „prea imperfect cunoscută”. Darwin a
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
Lui McCormick îi displăceau din ce în ce mai mult favorurile acordate de FitzRoy lui Darwin în ce privește colectarea de specimene. La jumătatea drumului spre Brazilia, FitzRoy a debarcat cu un mic grup, în care se afla și Darwin, pe stâncile Sf. Pavel, găsind păsările marine de acolo atât de blânde încât puteau ușor să fie ucise, în vreme ce un McCormick exasperat a fost lăsat să facă ture în jurul insulelor într-o a doua barcă. Darwin era în poziția specială de oaspete și egal al căpitanului, astfel
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
cu castanii sălbatici ai Angliei.” Călătoria de întoarcere a fost amânată încă 11 zile de vremea care a obligat pe Beagle să se adăpostească în susul coastei la Pernambuco, unde Darwin a mai analizat roci căutând semne de înălțare, analizând nevertebrate marine la diferite adâncimi în nisip. Beagle a plecat spre casă la 17 august. După o trecere prin furtună cu o oprire pentru provizii în Azore, Beagle a ajuns în cele din urmă la Falmouth, Cornwall, Anglia la 2 octombrie 1836
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
din 1494, confirmau dreptul Spaniei asupra teritoriilor de dincolo de Atlantic, inclusiv asupra Insulelor Malvine, chiar înainte de descoperirea acestora. Ulterior, britanicii au pretins că ei ar fi descoperit primii insulele, respectiv Davis în 1592 și Richard Hawkins în 1594, însă hărțile marine engleze din acei ani nici măcar nu menționează ca ipoteză existența acelor insule, fără a mai vorbi de faptul că nu au adus nici o probă privind aceste ipotetice descoperiri. Cert este că imediat după descoperire, aceste insule figurau pe toate hărțile
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
acei ani nici măcar nu menționează ca ipoteză existența acelor insule, fără a mai vorbi de faptul că nu au adus nici o probă privind aceste ipotetice descoperiri. Cert este că imediat după descoperire, aceste insule figurau pe toate hărțile și planigloburile marinei spaniole. Prima dată, arhipelagul este menționat pe o hartă a lui Pedro Reinel din 1522-23, la 53°55’ latitudine sudică. În secolul următor, arhipelagul a fost vizitat de nave străine, cu precădere baleniere, care s-au aventurat în zonă, cu
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
a fost interceptat de avioane Sea Harrier britanice, care l-au identificat drept avion civil. Forța destinată recuperării insulei Georgia de Sud, acțiunea militară purtând numele de cod “Operațiunea Paraquet”, sub comanda maiorului Guy Sheridan RM, era constituită din pușcași marini (42 Commando), un detașament al SAS, (Special Air Service) și unul SBS, (Special Boat Service), și era destinată să efectueze o recunoaștere în vederea asaltului ulterior al pușcașilor marini.( Royal Marines) Toți s-au îmbarcat la bordul RFA "Tidespring". Anterior, în
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
Operațiunea Paraquet”, sub comanda maiorului Guy Sheridan RM, era constituită din pușcași marini (42 Commando), un detașament al SAS, (Special Air Service) și unul SBS, (Special Boat Service), și era destinată să efectueze o recunoaștere în vederea asaltului ulterior al pușcașilor marini.( Royal Marines) Toți s-au îmbarcat la bordul RFA "Tidespring". Anterior, în 19 aprilie, sosise în zonă submarinul clasa Churchill , insula fiind survolată de un avion radar Handley Page Victor în 20 aprilie. Prima debarcare de trupe a avut loc
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
luptă argentiniene. Cei 4000 de oameni ai Brigăzii 3 Commando (3 Commando Brigade) au fost desfășurați la sol după cum urmează : Batalionul 2 - regiment de parașutiști (2nd Battalion, Parachute Regiment - 2 Para), de la bordul feribotului “Nordland” și Comandoul 40 de pușcași marini (40 Commando - Royal Marines) de la bordul navei amfibie “HMS Fearless” L10 6, au debarcat în San Carlos (Blue Beach), Batalionul 3 - regiment de parașutiști (3rd Battalion, Parachute Regiment - 3 Para) a debarcat în portul San Carlos (Green Beach) de pe nava
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
puse pe poziție, fiind cărate la bordul elicopterelor Westland Sea King. A doua zi au stabilit un cap de pod sigur, de unde au putut conduce ofensiva ulterioară asupra trupelor argentiniene. Din acest loc, brigadierul Julian Thompson din trupele de pușcași marini a elaborat un plan de a captura Darwin și Goose Green, înainte să se concentreze asupra forțelor principale argentiniene, concentrate în Port Stanley. Imediat după debarcarea trupelor britanice, argentinienii au început bombardamentele, executate cu precădere în timpul nopții, utilizând bombardiere de
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]