18,500 matches
-
după trecerea examenului de licență cu subiectul "Influența lui Kant asupra lui August Compte", a plecat la Sorbona, în vederea obținerii doctoratului în sociologie. Atât la "École des Hautes Études Morales et Sociales", cât și la "Collége de France" a avut privilegiul să audieze cursurile unor profesori de incontestabilă valoare știintifică, precum Emile Durkheim, Gabriel Tarde, Henri Bergson, Théodule Armand Ribot. În 1904, la 17 mai, îsi susține teza de doctorat sub conducerea lui Durkheim, fiind primul român titrat la Paris în
Dumitru Drăghicescu () [Corola-website/Science/297573_a_298902]
-
în ) a fost o serie de revolte sociale și politice radicale din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria modernă a Franței, marcând declinul puternic al monarhiei și bisericii și apariția democrației și naționalismului. Resentimentul popular față de privilegiile de care se bucurau clerul și aristocrația a crescut în timpul unei crize financiare în urma a trei războaie anglo-franceze costisitoare și a câtorva ani cu recolte proaste. Cereri de schimbare și reforme au fost formulate după idealuri iluministe, ceea ce a provocat
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Declarației Drepturilor Omului și ale Cetățeanului în luna august și un marș al femeilor către Versailles care a forțat curtea regală să plece la Paris, în octombrie. Un eveniment central al primei etape a fost desființarea feudalismului, taxelor, instanțelor și privilegiilor feudale la 4 august 1789. Următoarea etapă a fost dominată de lupte pentru aplicarea reformelor majore, între diverse grupări liberale și sprijinitori de dreapta ai monarhiei. Insurecția de la 10 august 1792 a fost decisivă pentru abolirea monarhiei, republica fiind proclamată
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Bonaparte în 1799, văzut ca ultimul an al Revoluției. Napoleon a instituit apoi Consulatul și mai târziu Imperiul, stabilind scena pentru o gamă mai largă de conflicte globale în cadrul războaielor napoleoniene. Societatea franceză a suferit o serie de transformări profunde. Privilegiile feudale, aristocratice și religioase au dispărut, iar principiile vechi despre tradiție și ierarhie au fost brusc răsturnate prin formula sacră „"Liberté, égalité, fraternité"”. La nivel global, revoluția a accelerat ascensiunea republicilor și instaurarea democrațiilor, răspândirea liberalismului, naționalismului, socialismului și secularismului
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
pe orice persoană la închisoare fără judecată, emițând scrisori sigilate-"lettre de cachet". Monarhia franceză nu era însă despotică. Regele era împiedicat de legile și cutumele regatului său și existau multe organisme independente, ca Adunarea Clerului, care dețineau drepturi și privilegii asupra cărora regele nu putea interveni, fiind garantate de lege. Regele emitea legi după ce își consulta consilierii chiar dacă nu era obligat să le accepte opiniile. Miniștrii dețineau o putere considerabilă. Controlorul general era cel mai important dintre ei pentru că se
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
an. Stările provinciale și parlamentele reprezentau obstacole în calea puterii regale. Stările provinciale funcționau în zone de la periferia Franței, ca Bretania, ce au fost ultimele teritorii independente alipite de monarhia franceză. Acopereau jumătate din regat și dețineau vechi drepturi și privilegii în materie de justiție și finanțe. Erau scutite de plata unor impozite. Stările provinciale reprezentau în principal nobilimea și se cramponau cu tenacitate de privilegiile lor. Parlamentele era organisme privilegiate care limitau puterea regelui, fiind tribunale-curți de apel, instanțe ultime
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
teritorii independente alipite de monarhia franceză. Acopereau jumătate din regat și dețineau vechi drepturi și privilegii în materie de justiție și finanțe. Erau scutite de plata unor impozite. Stările provinciale reprezentau în principal nobilimea și se cramponau cu tenacitate de privilegiile lor. Parlamentele era organisme privilegiate care limitau puterea regelui, fiind tribunale-curți de apel, instanțe ultime în zonele respective, fiind în număr de 13, dintre care Parlamentul din Paris fiind cel mai important, întrucât sub jurisdicția sa intră o treime din
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
recolta, dar în Bretania, era de un sfert. Dijma asigura întreținerea preoților și localului bisericii, sprijinul săracilor, dar cea mai mare parte din ea ajungea la episcopi și abați, stârnind nemulțumiri în rândul clerului inferior și țăranilor. Clerul avea multe privilegii, fiind scutit de impozite. În locul impozitelor, Adunarea clerului, dominată de episcopi, a convenit cu regele să plătească anual coroanei o sumă de "don gratuit" (dar gratuit), situându-se sub 5% din venitul clericilor. Funcțiile bisericii se extindeau dincolo de practicarea religiei
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
nobili dețineau funcțiile înalte în stat. Erau miniștrii regelui, înalții săi magistrați, intendenții din provincii și ocupau funcțiile superioare în armată. Abatele Syeyes scria că această castă a monopolizat și uzurpat biserica, justiția și armata. Nobilii se bucurau de numeroase privilegii, fiind judecați în tribunale speciale și fiind scutiți de serviciul militar, de "gabelle et corvee" (muncă obligatorie pentru întreținerea drumurilor), fiind beneficiarii obligațiilor datorate de țăranii seniorului, având drepturi exclusive la vânătoare și pescuit, și dreptul de "banalites" (monopol) asupra
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
țăranii seniorului, având drepturi exclusive la vânătoare și pescuit, și dreptul de "banalites" (monopol) asupra morilor, brutăriilor și teascurilor, beneficind de scutiri de impozite sau plăteau mai puțin decât trebuia, fiind scutiți de plata "la taille". Erau legați de aceste privilegii, pierderea drepturilor feudale putând duce la scăderea veniturilor lor cu până la 60%, deși în unele zone, ca Bretania, scăderea putea fi până la 10%. Cei mai puțin bogați dintre nobili realizau că dacă și-ar pierde privilegiile fiscale și ar renunță
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Erau legați de aceste privilegii, pierderea drepturilor feudale putând duce la scăderea veniturilor lor cu până la 60%, deși în unele zone, ca Bretania, scăderea putea fi până la 10%. Cei mai puțin bogați dintre nobili realizau că dacă și-ar pierde privilegiile fiscale și ar renunță la drepturile senioriale, ar fi ruinați. Se opuneau schimbărilor și se cramponau de privilegiile lor ca fiind singurele care îi distingeau de oamenii de rând. În 1781, s-a dat ordonața Segur, menită să sprijine nobilimea
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
în unele zone, ca Bretania, scăderea putea fi până la 10%. Cei mai puțin bogați dintre nobili realizau că dacă și-ar pierde privilegiile fiscale și ar renunță la drepturile senioriale, ar fi ruinați. Se opuneau schimbărilor și se cramponau de privilegiile lor ca fiind singurele care îi distingeau de oamenii de rând. În 1781, s-a dat ordonața Segur, menită să sprijine nobilimea săracă de provincie, pentru care armata era singură slujba, împotriva bogaților "anoblis" (recent înnobilați) care puteau să-și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
funciare. Burghezia deținea un sfert din pământ în Franța și posedă și drepturi senioriale, fiind o formă de proprietate care putea fi cumpărată de oricine. 15% dintre seniori erau burghezi. Burghezia nu se opunea nobilimii și nu contesta sistemul de privilegii până în 1788. Acceptă valorile nobiliare și dorea să se bucure de sistemul de privilegii, prin dobândirea unui titlu nobiliar pentru care tot se străduiau să le obțină. Majoritatea funcțiilor care confereau titlu nobiliar cereau 2-3 generații de deținători până la dobândirea
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
fiind o formă de proprietate care putea fi cumpărată de oricine. 15% dintre seniori erau burghezi. Burghezia nu se opunea nobilimii și nu contesta sistemul de privilegii până în 1788. Acceptă valorile nobiliare și dorea să se bucure de sistemul de privilegii, prin dobândirea unui titlu nobiliar pentru care tot se străduiau să le obțină. Majoritatea funcțiilor care confereau titlu nobiliar cereau 2-3 generații de deținători până la dobândirea nobleței ereditare. Întârzierea putea fi evitată de cei foarte bogați. Negustorii de sclavi, cultivatorii
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
rea sau epidemiile îl puteau aduce în rândul vagabonzilor care trăiau din cerșit, furt și slujbe ocazionale. Toți țăranii erau obligați să plătească dijma bisericii, impozite statului și drepturi feudale seniorului lor. Proprietarii de pământ se bucurau de drepturi și privilegii, iar țăranii le datorau dări și obligații prin muncă, ca corvoada-"la corvee", "la champart"-părți din recoltă, "lods et ventes"-o taxă plătită seniorului când bunurile își schimbau proprietarului. Țăranul putea fi judecat în tribunalul seniorial, unde stăpânul avea
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
încercau să obțină o scădere a costului pâinii decât o creștere a salariilor. Ca și țăranii, făceau provizii în perioadele de lipsă și le vindeau la preț bun. S-a produs mai întâi revoluția aristocratică.Aristocrații doreau să-și apere privilegiile și să li se lărgească. Prin intermediul parlamentelor și Adunării notabililor, aristocrații se opuneau tentativelor coroanei de a-i retrage o parte din privilegiile fiscale. Aristocrații au cerut convocarea Stărilor Generale, ceea ce a produs revoluția burgheziei. Burghezii i-au sprijinit pe
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
le vindeau la preț bun. S-a produs mai întâi revoluția aristocratică.Aristocrații doreau să-și apere privilegiile și să li se lărgească. Prin intermediul parlamentelor și Adunării notabililor, aristocrații se opuneau tentativelor coroanei de a-i retrage o parte din privilegiile fiscale. Aristocrații au cerut convocarea Stărilor Generale, ceea ce a produs revoluția burgheziei. Burghezii i-au sprijinit pe aristocrați în rezistență împotriva despotismului ministerial până în septembrie 1788, când Parlamentul de la Paris a decis constituirea Stărilor Generale. Primele două ordine privilegiate dispuneau
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a decis constituirea Stărilor Generale. Primele două ordine privilegiate dispuneau de un număr mai mare de voturi decât starea a treia. Conducătorii burgheziei ai stării a treia n-au acceptat și au luptat împotriva aristocraților, militând pentru egalitate și desființarea privilegiilor nobilimii și clerului și instaurarea unui sistem în care se promovau în funcțiile superioare după merit și nu după origine, în care toți să plătească impozite după aceleași norme și în care toți să fie egali în față legii. În
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
încredere celor care acordau împrumuturi. O parte din banii percepuți ca impozite nu ajungeau la rege. Astfel, fără o restabilire a controlului asupra finanțelor, nici o reforma fundamentală nu putea fi realizată. Chiar și dacă clerul și nobilimea ce beneficiau de privilegii și scutiri ar fi plătit impozite, deficitul nu putea fi redus. Jacques Necker, un bancher protestant din Geneva, a fost numit director general al finanțelor, pentru cunoștințele sale în domeniul financiar și pentru abilitatea să de a obține împrumuturi că
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
3 mai 1788, Parlamentul a susținut drepturile națiunii, proclamând legile fundamentale ale regatului, susținând că numai Stările Generale au dreptul de vot asupra impozitelor, că francezii nu puteau fi trimiși la închisoare fără judecată și că regele nu putea modifică privilegiile și cutumele provinciilor. Lamoignon a decis să reducă drastic atribuțiile parlamentului. La 8 mai, parlamentele au fost deposedate de dreptul lor de a înregistra decretele regale și de a protesta împotriva lor, rolul fiind îndeplinit de o curte plenară, ai
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
majoritatea, întrucât mulți reprezentanți ai stării întâi, preoți săraci, vor sprijini starea a treia. Agitația a fost organizată de un club politic, Societatea celor treizeci, deși erau 60 de membri, format din nobili liberali. Prin propagandă, au stârnit indignare față de privilegii. S-a produs astfel un conflict între starea a treia și celelalte două stări, conflictul cu regele trecând pe plan secund. În decembrie 1788, Consiliul regal a aprobat dublarea numărului de deputați ai stării a treia. Nu s-a pomenit
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
redactat caietele de doleanțe și sugestii de reforma. Starea Întâi cerea că episcopii să nu aibă mai mult de o singură dioceza și să poată deveni episcopi și cei care nu aveau o origine nobilă, fiind gata să renunțe la privilegiile fiscale, dar nu erau dispuși să renunțe la poziția dominantă a bisericii, catolicismul trebuia astfel să rămână singură religie oficială pentru a se menține controlul asupra educației, protestantismul nefiind tolerat. 89% dintre nobili erau dispuși să renunțe la privilegiile fiscale
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
la privilegiile fiscale, dar nu erau dispuși să renunțe la poziția dominantă a bisericii, catolicismul trebuia astfel să rămână singură religie oficială pentru a se menține controlul asupra educației, protestantismul nefiind tolerat. 89% dintre nobili erau dispuși să renunțe la privilegiile fiscale și 39% erau în favoarea votului individual. Manifestau o dorința de schimbare și declarau că erau gata să admită meritul și nu originea, trebuia să decidă accesul la funcțiile înalte. Atacau guvernul pentru despotismul sau, pentru ineficientă și injustiția să
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
contra moțiunii, numai un singur vot a fost contra ulterior. Regele susținea că nici un impozit nu va mai fi impus fără consimțământul reprezentanților națiunii, "les lettres de cachet" vor fi abolite și va fi inițiată libertatea presei. Nu permitea că privilegiile nobilimii și clerului să fie discutate în comun și urmau să fie desființate vămile interne, la gabelle et la corvee. Dar Starea a Treia nu era satisfăcută, astfel, regele a ordonat deputaților să se disperseze și să se întrunească separat
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
tribunalele senioriale aveau să fie desființate fără nici o despăgubire. Toate formele de dijma au fost abolite condiționat pentru a se găsi alternative pentru acoperirea cheltuielilor necesare serviciului preoțesc. Venalitatea funcțiilor juridice și municipale a fost abolită, justiția fiind administrată gratuit. Privilegiile financiare în privința impozitării au fost abolite. Privilegiile speciale ale provinciilor, principatelor, pays, cantoanelor, orașelor și comunelor au fost abolite. Toți cetățenii erau eligibili în toate funcțiile, indiferent de origine. La terminarea ședinței de la ora 2 dimineață în ziua de 5
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]