18,636 matches
-
așezase pe treptele scării, cu mâinile Încrucișate În poală, Învăluit În lumina roșiatică ce intra pe fereastra dinspre apus. Făcea gesturi calme și cuviincioase, ca de obicei. Aproape Îndatoritoare. - M-am gândit că, Între noi doi, pușca n-avea nici un rost. Dezechilibra prea mult situația. Nu știu dacă mă Înțelegi. Faulques a ridicat din umeri, fără să răspundă. În realitate și spre uimirea sa intimă, nu-i păsa cine știe ce de ceea ce tocmai Îi povestise Markovic. A terminat de spălat pensulele, le-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe, Câmpulung, 1906; Cuvântări pentru popor, I, Câmpulung, 1906; Școalele din județul Muscel în timpul războiului și ocupațiunii 1916-1917 și 1917-1918, Câmpulung, 1918; Comuna Corbii din Muscel și locuitorii săi, Pitești, 1921; Muscelul nostru. Lămuriri asupra rostului și cuprinsului monografiei județului și celor 63 comune, Câmpulung, 1922; Muscelul nostru, vol. I: Comuna Corbii și locuitorii săi, Câmpulung, 1922; Dragoslavele (în colaborare cu I. Răuțescu), Câmpulung, 1923; Câmpulungul Muscelului, Câmpulung, 1925. Culegeri: Din Muscel. Cântece poporane, I, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
și puțin pămînt Împărțit pe brațe de muncă și numărul vitelor trăgătoare. Au fost Împroprietăriți din nou În 1922. Avînd plațuri de casă proprii și ceva pămînt de lucru, au Început și ei să se stabilească, și să-și facă rosturi de gospodărie.. Mai Întîi colibe mici, cu tindă și două cămăruțe, cu una de locuit și cunia ce servea de bucătărie În care se păstra și putina cu varză, uleiul, făina, vasele cu apă. Tot În cunie, deși micuță, În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
să aibă voie a intra În pădure cu toporul. Ocupația de bază era agricultura. Plugurile erau de lemn, fiind Întrebuințate pînă În 1950. Pluguri de fier aveau doar cîteva familii. Lipseau și vitele de plug. Cine izbutea să-și facă rost de car și boi, se ocupa și cu cărăușia, servind și pe cei ce aveau nevoie, fiind obligat să transporte la oraș recolta boierului și lemne din pădure pentru vînzare. După primul război mondial, cu ocazia Împroprietăririlor țăranilor, lupoienilor li
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
țesutul pînzei și al covoarelor; d) țesutul borangicului; 4. Ateliere de lucru de mînă, cu subatelierele: a) Împletituri de pae și fir tei, rafie; b) Împletituri de răchită; c) Încălțăminte cu talpă de sfoară d) atelier de spălat și călcat. Rostul acestor ateliere este de a forma șefii (șefele) de echipe și grupe, pentru a fi de ajutor șefilor. Se cere Însă o deosebită atențiune pentru extrașcolarii de la sate, pentru a se face elemente bune și de exemplu, plus elemente de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
accentul cade pe negarea sistematică, obsesională, coborând până În universul tulbure al dorinței (sau, mai degrabă, al refuzului) de a trăi. Scriitorul sinucigaș demonstrează, În aproape toate cazurile, nu de ce vrea sau trebuie să moară, ci de ce nu (mai) are nici un rost să trăiască. Așadar, nu e vorba, funciarmente, de o atracție a negativității, ci de o respingere - după o logică nu Întotdeauna la Îndemâna oricui - a părții solare a existenței. Ce dovedește, În fond, sinucigașul? Cum se transformă sinuciderea Într-un text
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
vedea În ele mai degrabă un reflex autobiografic decât rezultatul unei analize obiective a problemelor de fond ale Franței. Jurnalul lui Drieu e, În final, documentul unei exasperări: de ce, se Întreabă el, de ce nu se termină totul mai repede? Ce rost are această nesfârșită tergiversare, această tragere de timp? Mă privesc cu un ochi care nu mai e decât În parte amuzat, În acest final de viață. Am de multă vreme sentimentul sfârșitului, or, iată că se tărăgănează. Îmi privesc caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
creatorul unui limbaj nou poetic, mai abstract, care a contribuit la îmbogățirea limbajului, reprezentând exuberanța juvenilă și fiind același iubitor de patrie și popor. „Noi suntem semințe și pământul e al nostru, știm cel mai bine locul și patima și rostul, știm cel mai bine legea și mersul înainte, suntem după nevoie și lacrimă și dinte. Noi suntem în picioare, sub noi străbunii sunt. De-aceea poate-n libertate să lucească, deasupra noastră, universala boltă albastră.” Voi încheia elogiul limbii române
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sfera acțiunii lor. De aceea criticismul a fost numit idealism (conștiința are o valoare ideală, nu reală) și transcendentalism (ceea ce e cu totul în afară, mai presus de experiență, a priori, supraempiric). Critica este condiția a priori, care dobândește un rost numai prin conținutul său empiric. Metoda transcendentală este inaugurată de Kant, care cercetează marginile experienței, care nu mai pot fi obiectul experienței, ci al gândirii. Prin gândire este cu putință orice experiență. Transcendentalul se referă la cunoștințele a priori (pure
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aplicarea largă care trece peste puterile cunoștinței noastre. Există un arhitect al lumii, creator providențial și atotînțelept. Totuși nu se sfiește a-l recunoaște ca foarte „șubred” căci el trece prea ușor cu vederea peste suferințele și dizarmoniile din lume. * Rostul ideilor. Moralismul. Ideile transcendentale, ca simple ipoteze, păstrează încă o valoare în sistemul cunoștințelor noastre: ele sunt teme, principii regulative ale cunoștințelor, care ne îndeamnă să nu ne oprim la rezultatele zise „definitive” în pătrunderea universului, ci să cercetăm tot
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
persoană normală, ceea ce-i permite să se încadreze mai ușor în activitate. Ca efect al dificultăților întâmpinate în procesul de comunicare verbală și scrisă, la copilul debil mintal apar trăsături negative ale personalității, sub forme inadecvate de reacție: râde fără rost, țipă, recurge la formulări stereotipe sau are uneori crize de furie. Deoarece limbajul este un fenomen complex și activitatea educativă de corectare a lui este dificilă și multilaterală, iar ca punct de plecare trebuie să aibă motivații adecvate, profesorul logoped
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
exprimă existența unei puteri supranaturale „Ființa supremă”. În doctrina creștină ea exprimă cunoașterea rațională a existenței lui Dumnezeu și iluminarea minții, ca și a sufletului. Credința este un sentiment înalt, stenic, plin de speranță, de optimism, care-i luminează omului rostul firesc al existenței sale în lume. Este virtutea prin care-L cinstește, preamărește și psalmodiază pe Dumnezeu pentru că l-a înzestrat cu facultatea rațională și a inteligenței de a cunoaște bunurile superioare și de a le folosi după voia sa
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
rațiune. Pentru teologia creștină, omul este ființa creată de Dumnezeu, după „chipul și asemănarea Sa”, o ființă supusă păcatului originar, pe care Iisus Hristos l-a mântuit prin jertfa Sa. Teologia creștină răspunde celor mai adânci cugetări cu privire la natura și rostul omului în lume. Poate că omul este nemulțumit de ceea ce știe despre el, despre capacitățile sale fizice, dar este măreț prin aceea că are cunoștința de sine și conștiința lumii din jur. Mircea Eliade prin „Istoria religiilor” arată că fenomenul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
autori din domeniul educației fizice și sportului joggingul „s-ar adresează cu precădere persoanelor care nu practică sportul, nu depun multă activitate fizică prin mersul pe jos, duc o viață sedentară”15. Considerăm că expresia „cu precădere” nu își are rostul în expunerea prezentată atât timp cât o activitate facilă, simplă, ușor de 14 Lydiard, A., Gilmour, G., (2002), Jogging with Lydiard, Editura Meyer and Meyer, Oxford (UK), p.57; 15 M.T.S. (2002), Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România, Vol. 4, Editura
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
omului occidental și ale omului în genere; de la Mircea Eliade dialectica sacrului, lectura „semnelor” și soteriologia, propuse omului secularizat pentru a-și depăși paupertatea ontologică. Cu toată încărcătura ei de disperare și de scepticism, literatura lui S. nu își refuză rostul de a provoca, de a neliniști spiritele și de a propune soluții. E unul din puținii scriitori de azi, aproape singurul, pentru care literatura nu și-a pierdut originara misiune profetică. În consecință, romanele sale se structurează pe două mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
-l proteja. Această situație, ca multe altele semnalate de Werth și Flaherty, arată modul în care o femeie minte pentru a menține o relație pe care încă o prețuiește, în ciuda imperfecțiunii acesteia. În lipsa unei asemenea evaluări, n-ar avea nici un rost să continue cu nesinceritatea. O altă femeie care și-a mințit tatăl cu privire la orientarea ei spre lesbianism, a mărturisit: Este nevoie de mult efort pentru a minți. Trebuie să fii mereu în gardă, ceea ce e de-a dreptul obositor. (Werth
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Dar așa cum spunea Montaigne “Ei sînt sălbatici, tot astfel cum noi numim sălbatice poamele pe care le rodește firea de la sine, În mersul său obișnuit; În vreme ce cu adevărat cele pe care noi leam strîmbat prin meșteșugul nostru și depărtat de rostul lor obișnuit, sînt cele pe care ar trebui să le numim sălbatice. În cele dintîi sînt vii și tari curatele, folositoarele și fireștile virtuți și Însușiri, pe care noi le-am corcit În cestelalte, și le-am potrivit numai plăcerii
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
să-și piardă valoarea unitară). Expresiile din limba română fie au fost formate pe teritoriul acestei limbi, din cuvinte existente (unele astfel de expresii au păstrat chiar forme vechi ale unora dintre cuvintele componente: a bate câmpii, a lua la rost, a băga în boale, a merge ca pe roate 43), fie au fost împrumutate/ calchiate (sau au împrumutat elemente) din/ după (expresii din) alte limbi (a face knock-out, a face pe niznaiul, a da un ceai). Cele mai multe dintre expresiile din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dintre expresiile din limba română conțin elemente stabile (a avea habar, a lua aminte etc.), însă există și expresii "alternative", care conțin un element variabil, substituibil, fără a afecta statutul expresiei: a pune pe jar/ pe foc, a lua la rost/ ceartă, a-și ieși din fire/ țâțâni/ balamale/ pepeni/ răbdări/ papuci 44, a scoate din sărite/ pepeni etc. Din punctul de vedere al conținutului, expresia nu se caracterizează, în principiu, prin însumarea sensurilor cuvintelor din care este alcătuită, ci are
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.). Arhaismele sunt reperabile: * la nivel fonetic/ fonologic: subt, dirept, pre, cătră (arhaisme fonetice); * la nivel lexical-semantic: ienicer, sultan (trimit către referenți care nu mai există în prezent arhaisme lexicale); lege (cu sensul de "religie"), carte (cu sensul de "scrisoare"), rost (cu sensul de "gură") arhaisme semantice; nepereche, neprieten (structuri derivative care nu se mai folosesc astăzi) arhaisme derivative; * la nivel morfologic: [vremea] Ducăi, văzum, plânsăm, roate, școale, ruinuri (arhaisme morfologice); * la nivel sintactic: ,,somnul vameș vieții", "norodul nu te vrea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a fost odată ca niciodată o fi fost ca și astăzi... și ce este astăzi va fi odată ca niciodată..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Poveste) (g) "Ei, căluțul meu, când ai ști tu în ce necaz am intrat! Sfânt să fie rostul tătâne-meu, că bine m-a învățat! Așa-i că, dacă n-am ținut seamă de vorbele lui, am ajuns slugă la dârloagă și acum, vrând-nevrând, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie?" (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
instige la superficialitate și la mediocritatea unui trai «de pe azi pe mâine» ori, poate, chiar să ne determine să înghițim hapul, ca de exemplu scandalurile care ne-au lovit? Dacă cineva crede că lucrurile stau tocmai așa, nu are nici un rost să citească mai departe. Însă cine crede că, împreună, avem o misiune, probabil că a intuit care este intenția Autorului. Nu ne putem permite să pierdem timpul revendicând «roluri» și tradiții actualmente lipsite de sens. Putem folosi timpul mai cu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de viață, indicat ca fiind de strictă, mai strictă ori fidelă observanță. În mod normal, reforma își are rădăcinile în trecut; actualizarea, în mod profetic plăsmuită de Ioan al XXIII-lea la începutul conciliului Vatican al II-lea, își caută rostul în viitor. Până nu demult, criteriul care a marcat și a însoțit diferitele faze ale reînnoirii vieții consacrate a fost cel al «reformei». Iată ce afirmă părintele Jean Gribomont, un mare cunoscător al tradiției monastice ca formă originală din care
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Cristos și spiritul vremurilor deșteptau persoane care se puneau în slujba unei reforme care, de obicei, avea rolul de a produce o adaptare la exigențele prezentului prin recuperarea trecutului ce, în mod inevitabil, reprezenta un pas spre viitor. Nu are rost să căutăm o epocă de aur, închipuindu-ne că tot ceea ce-i mai bun a fost în trecut. Trebuie să alegem între încrederea în noi înșine și credința în Cristos care, deși a venit deja, reprezintă viitorul. Însăși experiența mântuirii
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
caracteristici care le fac să se deosebească, se aseamănă atât de mult între ele încât uneori par să se suprapună. A spune aceste lucruri, în special dacă ținem cont de exigențele și oportunitățile din vremurile noastre, înseamnă că nu are rost să insistăm prea mult pe carismele diferitelor ambiente de viață consacrată. Deși avem grijă de noi înșine și de istoria noastră, e nevoie să fim deschiși nu doar pentru o colaborare la nivel de inițiative practice, ci și față de o
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]