18,600 matches
-
este "Plugarii", cu patru boi la plug, mânați de un copil și un moșneag. Lucrarea mai este cunoscută și ca "La arat" sau "Bunicul și nepotul". Ea a fost și mai este confundată cu alte lucrări ulterioare care au aceeași tematică. Majoritatea lucrărilor pe care Octav Băncilă le-a expus în anul 1915 au avut ca tematică viața rurală. Din cele peste o sută de lucrări expuse s-au remarcat "", "April", "Spălătoreasa", "Semănătorul", "Doina", "La arat", "La semănat", "La ghilit", "La
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
l-a determinat să execute copii după lucrările acestuia din urmă. Astfel, au rămas reproduceri ca "" și "Tolstoi la coarnele plugului". În anii care au urmat, Octav Băncilă a expus adesea la Iași și la București, rareori reușind să aducă tematici noi în lucrările sale. A repetat în schimb vechile tematici fără ca valoarea artistică a noilor lucrări să aducă ceva semnificativ în plus vechilor abordări. În luna ianuarie 1923 a participat la o expoziție la București împreună cu Otto Briese și Paul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
urmă. Astfel, au rămas reproduceri ca "" și "Tolstoi la coarnele plugului". În anii care au urmat, Octav Băncilă a expus adesea la Iași și la București, rareori reușind să aducă tematici noi în lucrările sale. A repetat în schimb vechile tematici fără ca valoarea artistică a noilor lucrări să aducă ceva semnificativ în plus vechilor abordări. În luna ianuarie 1923 a participat la o expoziție la București împreună cu Otto Briese și Paul Verona. A luat parte și la expoziția grupării „Arta Română
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
fost "Secerișul" care înfățișează femei lucrând la strânsul recoltei și "Ordonanța" în care se vede un cal fără stăpân adus acasă de un tânăr soldat care ține într-o mână sabia și în alta chipiul celui mort. Alături de picturi cu tematică socială, Băncilă a expus tablouri cu bujori, liliac, maci, trandafiri, ciuboțica cucului și ghiocei pe care pictorul îi denumea "Floarea săracului". Ca și Ștefan Luchian, Octav Băncilă a exprimat în lucrările sale cu flori simțăminte umane, ele nefiind făcute doar
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
palat al lui Alexandru Ioan Cuza, improprie pe atunci unei galerii de artă, Băncilă a prezentat o mulțime de lucrări dintre care se desprind cele intitulate " Car cu snopi, Pe malul Bistriței" și "Hora de poalele Ceahlăului", precum și lucrări cu tematică mai veche cum este "Aparul", "Un evreu din Târgul Cucului" (cel care cară apă). În plus au fost expuse portrete, nuduri, peisaje și flori. Pentru comemorarea poetului Mihai Eminescu a făcut pictura "Post mortem laureatus". Băncilă făcuse, de altfel, în
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
tot la București expune două satire intitulate "Politica la țară" și "La vot". O dată cu exacerbarea antisemitismului în România din anii '30 (deceniul al treilea al secolului al XX-lea), Octav Băncilă a început să picteze mai multe compoziții cu evrei. Tematica evreiască în opera lui Băncilă s-a îmbogățit cu variante noi ale picturilor pe care le-a executat în primul deceniu al secolului al XX-lea, începând din anul 1900. Repictează "Aparul" în compoziția "Apă potabilă", revin tipologiile exploatate și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
final un avânt revoluționar care a dat o valoare deosebită realismului său critic. O dată cu venirea anului 1905, Băncilă a devenit foarte preocupat de viața și activitatea proletariatului, lucru care l-a determinat pe artist să execute numeroase lucrări cu această tematică. Primele tablouri cu tematică proletară au fost făcute în anul 1905 și ele au fost "Muncitorul" și "Muncitor în repaus". Artistul a vrut să zugrăvească cât mai veridic personajele și acest lucru a dus la o privire răscolitoare și o
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
care a dat o valoare deosebită realismului său critic. O dată cu venirea anului 1905, Băncilă a devenit foarte preocupat de viața și activitatea proletariatului, lucru care l-a determinat pe artist să execute numeroase lucrări cu această tematică. Primele tablouri cu tematică proletară au fost făcute în anul 1905 și ele au fost "Muncitorul" și "Muncitor în repaus". Artistul a vrut să zugrăvească cât mai veridic personajele și acest lucru a dus la o privire răscolitoare și o ținută dârză. Cu toate că liniile
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
colorit și un desen de mare rafinament care duce în final la răzbaterea în profunzime a realității și întruparea ei în imagini veridice și concrete. "Muncitorul" (1911) și "Flămândul" (1908) reprezintă cele mai valoroase lucrări ale lui Octav Băncilă din tematica muncitorească. Cu ocazia expoziției pe care artistul a făcut-o în anul 1914 la București, el a făcut mai multe tablouri cu muncitori cum a fost cel intitulat "Lucrătorul" - cel care reprezintă un bărbat cu șapcă și cu șorț. După
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Contrar acestora, se remarcă cu însuflețire tabloul "" din anul 1908, unde mișcările și atmosfera este mult mai grăitoare, cromatica folosită reușind să aducă limpezimi care dau senzația unui atelier în plină activitate. Octav Băncilă a pictat și alte compoziții cu tematică muncitorească ca "Întrunirea" (1914), ", , , Muncitorul Revoluția și Dreptatea" și "Greviștii" prezentate publicului cu ocazia expoziției din 1915, "" (1925), "Șomerul" (1935) și "" (1942). Prin originea și prin opera pe Octav Băncilă a lăsat-o în urma sa, el a fost în primul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
artistul le-a deschis la București în anul 1914 și 1915. Pe lângă apogeul creației atins cu Ciclul de lucrări 1907, Octav Băncilă a creat capodopere ca "" și "". Tonalitățile cromatice din "Pribeagul" par a fi contrastante prin reflexele trandafirii dulcege cu tematica dură și absolut gravă a lucrării. Mai realizată este "Pâinea noastră cea de toate zilele" (vezi Varia), care este construită viguros, Băncilă reușind să extragă din realitate o situație tipică. Ținuta și atitudinea țăranului sunt firești, iar boul din stânga este
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Culesul porumbului, , Întoarcerea cosașilor, La ghilit pânza, Cu rufele, Femei cu sapa". În perioada studiilor pe care Octav Băncilă le-a făcut la München, acesta a văzut prin muzeele capitalei Bavariei rabinii pictați de Rembrandt și alte compoziții cu aceeași tematică, pictate de către alți mari maeștri. Student fiind, a pictat un "cap de expresie" al unui evreu și doi vagabonzi evrei din Moldova. La întoarcerea sa la Iași, în anul 1898, a pictat "" (1898), "" (1899) și "" (1900). Deși a realizat în
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Moldova. La întoarcerea sa la Iași, în anul 1898, a pictat "" (1898), "" (1899) și "" (1900). Deși a realizat în întreaga carieră o mulțime imagini cu evrei care aveau adeseori aceleași subiecte, cele mai bune și mai strălucite tablouri cu această tematică le-a pictat în perioada anilor 1907 - 1916. A creat în epoca sa de maturitate "Consiliul" (1907), "Peticarul" (1908), "La sfat" (1908), "Haine vechi" (1908), "Cizmarul" (1911), "Zarafi" (1912, 1913 și 1914), "Moș Ițic Cămătarul" (1912 - 1914 și 1927), "Telalul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
În rugăciune" (1913), "Rugăciune" (1913), "Kol-Nidre" (1914) și altele. Se cunosc cel puțin patru variante ale "Zarafului" înfățișând doar capul, doar bustul sau zaraful în fața unei mese, în poziție șezândă. Celebra lucrare "" a fost expusă în anul 1901 și 1937. Tematica evreiască a găsit în Octav Băncilă un "rezoneur" important datorită mediului unde a locuit, în apropierea Târugului Cucu din Iași. Aceste tablouri pe care artistul le-a pictat, reprezintă în opera lui cele mai realiste picturi pe care le-a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
cu "Peticarii", cu cei cu caftane, cu misiții și telalii ca Zeiling Șor (misit, prototipul omului de afaceri) din opera dramatică "Manasse" de Ronetti Roman sau ca vânzătorii de mărunțișuri din iarmaroace ca Cilibi Moise. În toată opera creată cu tematică evreiască, Octav Băncilă a deosebit clasele sociale și a evidențiat antagonismul dintre ele. A înfățișat viața evreilor săraci din Iași, a dezvăluit suferințele caracteristice ființelor exploatate, a criticat pe zarafii bogați și pe cămătari și a redat cauzele care au
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Cărturărese": una realizată în anul 1914 în tonalități verzi cu reflexe albe, violete și cărămizii; una realizată în 1916 cu o cromatică dominată de roșu și alb și alta pe fond liliachiu cu verde, brun și roșu. Caracteristica generală a tematicii țiganilor din România, este că niciun personaj, femeie sau bărbat, nu este vesel. Remarcabilă este pictura intitulată "Talpa Iadului" realizată în anul 1913, care înfățișează o țigancă bătrână, care la prima vedere are o imagine hidoasă, dar care în final
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
anul 1930 împreună cu un text semnat de C. Săteanu și alte imagini după picturile lui Octav Băncilă. Naturile moarte, florile și nudurile au fost realizate de către Octav Băncilă într-un mod plastic inegal, asemenea perioadelor sale de creație și influențe. Tematica nudurilor este foarte puțin prezentă în opera artistului, acesta fiind preocupat mai mult de robustețea și sănătatea trupului femeiesc. De aceea modelele pe care le-a ales au fost de obicei planturoase, el fiind interesat de un studiu realist al
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
adus și obiecte casnice pe care le-a tratat cu mare vioiciune fără să fie preocupat să caute o atmosferă prețioasă sau rafinată. De fapt, genul naturilor moarte nu prea l-a interesat pe Octav Băncilă. Florile au fost o tematică îndrăgită mai ales în ultima perioadă a vieții pictorului. Nu a pictat flori de seră, scumpe sau rare, cel mai adesea a înfățișat florile obișnuite din case oamenilor simpli. A pictat condurași, ciuboțica cucului, toporași, panseluțe, gura leului, maci, ghiocei
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și 1937. A pictat mulți bujori, trandafiri și crizanteme. Cea mai îndrăgită floare a fost liliacul, floare pe care artistul o avea în grădina sa de pe strada Păcurarilor din Iași. A folosit tonalitățile liliachii și în multe compoziții cu alte tematici, relevantă în acest sens fiind lucrarea intitulată "" (tematica țărănească) sau "" (tematica tigănească). Octav Băncilă nu a fost un artist liric ca Ștefan Luchian, care își exprima sentimentele sau stările sufletești în această tematică. Fiind un pictor realist critic, Octav Băncilă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
crizanteme. Cea mai îndrăgită floare a fost liliacul, floare pe care artistul o avea în grădina sa de pe strada Păcurarilor din Iași. A folosit tonalitățile liliachii și în multe compoziții cu alte tematici, relevantă în acest sens fiind lucrarea intitulată "" (tematica țărănească) sau "" (tematica tigănească). Octav Băncilă nu a fost un artist liric ca Ștefan Luchian, care își exprima sentimentele sau stările sufletești în această tematică. Fiind un pictor realist critic, Octav Băncilă a văzut în frumusețea florilor ceva firesc și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
îndrăgită floare a fost liliacul, floare pe care artistul o avea în grădina sa de pe strada Păcurarilor din Iași. A folosit tonalitățile liliachii și în multe compoziții cu alte tematici, relevantă în acest sens fiind lucrarea intitulată "" (tematica țărănească) sau "" (tematica tigănească). Octav Băncilă nu a fost un artist liric ca Ștefan Luchian, care își exprima sentimentele sau stările sufletești în această tematică. Fiind un pictor realist critic, Octav Băncilă a văzut în frumusețea florilor ceva firesc și menit a da
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
liliachii și în multe compoziții cu alte tematici, relevantă în acest sens fiind lucrarea intitulată "" (tematica țărănească) sau "" (tematica tigănească). Octav Băncilă nu a fost un artist liric ca Ștefan Luchian, care își exprima sentimentele sau stările sufletești în această tematică. Fiind un pictor realist critic, Octav Băncilă a văzut în frumusețea florilor ceva firesc și menit a da putere de muncă omului. Florile sale sunt zugrăvite fără efuziuni poetice, dar suficient de viguroase pentru a emoționa și a încânta privitorul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
procedee cromatice nu s-au transformat în mobilul care să ducă la o exprimare puternică și clară, deși tehnica folosită ar fi avut atuurile atingerii acestui scop. Faptul că în opera lui Octav Băncilă se pot constata procedee artistice nepotrivite tematicii sau conținutului, precum și inegalități tehnice, arată posterității că el a trebuit să facă față unor înrâuriri decadente. Aceste defecte care se regăsesc în pictura lui Băncilă sunt de fapt, rămășițele curentelor și formulelor pe care a reușit, în general, să
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a făcut, el a reușit să se desprindă de influența secesionismului și a decadentismului münchenez și să dezvolte arta sa pe o linie a realismului tradițional, pe calea clasicismului. Astfel, Octav Băncilă a pictat la München, pe lângă unele lucrări cu tematică și viziuni străine de realitățile românești, multe tablouri inspirate din viața poporului român. Lucrările cu tematică românească făcute la München au fost expuse în galeriile din capitala Bavariei unde au fost premiate, dar și în țară, la Iași. Elocvente în
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
să dezvolte arta sa pe o linie a realismului tradițional, pe calea clasicismului. Astfel, Octav Băncilă a pictat la München, pe lângă unele lucrări cu tematică și viziuni străine de realitățile românești, multe tablouri inspirate din viața poporului român. Lucrările cu tematică românească făcute la München au fost expuse în galeriile din capitala Bavariei unde au fost premiate, dar și în țară, la Iași. Elocvente în acest sens sunt picturile „""”, „"Bachus"”, „"Doi vagabonzi"” și „"Un cap de visător încununat cu lauri"” expuse
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]