180,883 matches
-
People, în fața prietenilor de suflet și până la formula de azi, completată de Mircea Ardeleanu jr., având peste o sută de piese în repertoriu, trei piese originale semnate de Feli și lansate precum și un album propriu în pregătire, a fost un drum cu multă muncă, dar și cu mult entuziasm și dragoste pentru muzică . Peste coeziunea instrumentală impecabilă, Feli, o voce cu adevărat deosebită, cu un potențial remarcabil, dă glas inspirat la piese din cele mai diverse zone ale muzicii. Componența trupei
Horea Crișovan () [Corola-website/Science/333798_a_335127]
-
renunțat la atac și au încercat să găsească o altă țintă. În aceste momente germanii au fost atacați. Grupul de avioane Bf 109 comandat de Hannes Trautloft avea sarcina dificilă să apere bombardierele Ju88. După ce au depășit Biggin Hill în drumul lor spre RAF West Malling, formațiunea a intrat în raza de acțiune a artilerei antiaeriene. Un bombardier Ju 88 a fost lovit, iar Trautloft a preluat sarcina asigurării acestuia o protecție specială. După atacul antiaerienei, bombardierele au fost atacate de
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
baze, încercând să reziste atacurilor avioanelor britanice din escadrilele 32, 64 și 615. Mai spre est, escadrilele RAF 1, 17, 54, 56 și 266 cu un total de 23 avioane Spitfire și 36 Hurricane se poziționau pentru interceptarea bombardierelor în drumul lor de retragere la baze. Controlori de zbor RAF au trebuit să facă față unor probleme deosebite. Ceața deasă i-a împiedicat pe observatorii aerieni să identifice rutele de deplasare ale formațiunilor germane. O forță concentrată a vânătorilor RAF ar
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Blenheim din escadrila 114 să atace Frecamp și Dieppe. Misiunea a fost executată de la mare altidudine. La Frecamp nu s-au înregistrat distrugeri materiale sau piereri umane și se pare că atacul de la Dieppe nici măcar nu a fost sesizat. Pe drumul de întoarcere, bombardierele s-au intersectat cu două avioane de recunoaștere Spitfire ale „Photographic Reconnaissance Unit” (PRU). Aceste aparate erau neînarmate, nu dispuneau de echipament radio și de orice alt echipament considerat neesențial pentru misiunile de recunoaștere. Avioanele erau echipate
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
650 m) în condițiile scăzute de vizibilitate. La ora 17:40, KG 53 a schimbat direcția de zbor și s-a îndreptat spre bază. Până în acel moment, KG 53 pierduse un singr bombardier în luptă cu vânătorii escadrilei 56. Pe drumul de întoarcere, 28 de Hurricane din escadrilele 46, 85 și 151 au luat poziție pentru un atac frontal, în vreme de 12 Hurricane din escadrila 256 au reușit să ajungă din urmă formațiunile germane. Richard Milne din cadrul escadrilei 151 a
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Bombardierele au fost obligate să își desfășoare larg formația pentru evitarea pierderilor. Țintele propuse erau însă acoperite de nori, iar mai mulți comandanți de bombardiere au hotărât să se întoarcă la baze fără să își fi lansat încărcăturile explozive. Pe drumul de întoarcere, trei dintre acestea au lansat bombele asupra barăcile infanteriei marine de la Deal, Kent. Bombardierele s-au reîntors la baze fără să fi fost interceptate de RAF. Odată cu sosirea nopții, Luftwaffe a trimis bombardierele din KG 1, 2, 3
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
află în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei în județul Satu Mare, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Agriș, Botiz, Călinești-Oaș, Gherța Mică, Halmeu, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Orașu Nou, Porumbești, Turț și Turulung; și pe cel al orașului Livada. Aceasta este străbătută de drumul european E81 care leagă Ucraina de România. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
0.387 km de gard istoric și a porții centrale a Parcului Țaul. Pentru implementarea celei de-a doua etape (2014-), Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale a alocat 9 milioane de lei pentru efectuarea lucrărilor de amenajare a drumului de acces pentru automobile (cu parcare și iluminare), renovarea clădirii administrative, a Conacului Pommer și a casei-muzeu, edificiu ce va găzdui expoziții despre viața boierului Pommer, istoria parcului și a satului. Obiectivul general al proiectului este reabilitarea infrastructurii zonei turistice
Conacul Pommer () [Corola-website/Science/333815_a_335144]
-
care se află în centrul Regiunii de Dezvoltare Nord și poate uni două trasee, conectând astfel regiunea la circuitul turistic național și internațional. Parcul inițial avea 46 ha și a fost amenajat de arhitectul-peisagist rus Ipolit Vladislavski-Padalko. Numai rețeaua de drumuri interioare cuprindea 15 km. Parcul reprezinta una dintre cele mai reușite lucrări ale peisagistului rus, fapt apreciat de societatea înaltă de atunci. Colecția dendrologica reprezintă circa 150 de specii de arbori, arbuști și liane, dintre care peste 100 de forme
Conacul Pommer () [Corola-website/Science/333815_a_335144]
-
de Armate Kovess au înaintat concomitent împotriva flancului stâng al lui Ivanov. De-a lungul frontului sudic, Ivanov avea condusă de și sub comanda capabilului . Brusilov și Ruzski au produs austro-ungarilor înfrângeri atât de grele, încât deși calitatea proastă a drumurilor i-a obligat pe ruși să se oprească două zile, austriecii nu au reușit să se regrupeze pentru a opri înaintarea rusească. Acest atac a devenit cunoscut sub numele de . Cum întreaga armată a III-a și Grupul Kovess erau
Bătălia Galiției () [Corola-website/Science/333827_a_335156]
-
La bază pe a doua treaptă se afla un aranjament cu sabie și frunze de stejar. Accesul - posibil inclusiv auto pâna în vecinatatea monumentului, se face din DN11 din centrul satului Oituz spre dreapta de pe sensul spre Brașov, pe un drum sătesc ce urcă pe Dealul Coșna. Ordinea de bătaie a marilor unități de cavalerie a Armatei a II-a în 1917, pe timpul celei de-a treia Bătălii de la Oituz, a fost următoarea: "Brigada 1 Cavalerie pe jos" a fost o
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
2-a Călărași" a fost dirijată spre Onești, iar "Divizia 1 Cavalerie" - îndreptată inițial spre nordul Moldovei unde ar fi urmat să participe la constituirea armatei de manevră destinată atacării Armatei Austro-Ungare ce înainta în Bucovina, a fost întoarsă din drum de lângă Bacău, astfel că după al 4-lea marș de noapte, în dimineața de 11 august a fost și ea la Onești. Alături de acestea, alte unități din rezerva Marelui Cartier General precum și unele retrase după scurtarea liniei frontului - în dauna
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
Cavalerie". Datorită superiorității de forțe a reușit ocuparea vârfului, dezorganizarea și slăbirea trupelor românești, dar cavaleriștii au rezistat totuși repliați pe panta estică la vest de Nicorești. "Regimentul 1 Roșiori pe jos" a fost distrus, iar resturile sale au luat drumul prizonieratului. In cursul nopții, 2 batalioane de grăniceri și "Brigada 2 Roșiori" (relocată din sectorul "Diviziei a 6-a Infanterie") trimise ca întăriri s-au instalat pe poziții în stânga "Diviziei 1 de Cavalerie" la nord de Grozești. Cheia câmpului de
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sud-vestul Moldovei, pe teritoriul județului Vrancea, România. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Vrancea, pe teritoriile administrative ale comunelor Câmpuri, Negrilești, Soveja și Tulnici. Aceasta este străbătută de drumul național DN2L care leagă orașul Mărășești de Panciu. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
și în care au jucat Ezra Dagan, Heli Goldenberg și Meir Swissa. În filmele menționate, a colaborat și partenera de viață de atunci a lui Nesher, Sharon Harel, care a contribuit la scenarii, la casting și la producție. Mai apoi drumurile lor s-au despărțit. După aceste succese, la îndemnul lui Dino De Laurentis, Nesher a revenit o vreme în Statele Unite, stabilindu-se la Hollywood, în California cu gândul de a-si avansa carieră. Filmul „Ea” („She”) (1982) coproducție israelo-americană cu
Avi Nesher () [Corola-website/Science/333840_a_335169]
-
un șir întreg de construcții gospodărești: gardul din metal forjat, porțile de la intrare, având un ornament bogat, un anumit număr de sculpturi din parc. O parte din sculpturi sau păstrat, fiind amplasate haotic. Mari schimbări au suferit și rețeaua de drumuri.
Conacul Leonard din Cubolta () [Corola-website/Science/333856_a_335185]
-
cazac Pokotilo, ucis de o săgeată rătăcită. Nicoară Potcoavă înțelege atunci că moș Petrea era tatăl lui și al lui Alexandru și, dezgustat de cele întâmplate, renunță la tron și se retrage cu cazacii dincolo de Nistru. Alexandru face un ultim drum la Dăvideni, sosind acolo chiar în timpul înmormântării Ilincăi, care căzuse la pat de dorul fraților Potcoavă imediat după plecarea lor. După plecarea lui Nicoară Potcoavă, turcii îi amenință pe polonezi că-i vor ataca cât timp hatmanul va găsi refugiu
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
opera literară a lui Sadoveanu a devenit tot mai solidă, opiniile criticilor au fost mai puțin indulgente la adresa acestui roman, cartea fiind mai puțin apreciată decât la data apariției sale. Lipsa de experiență și stângăciile scriitorului aflat la început de drum sunt vizibile pe tot parcursul romanului; scenele istorice epice se succed monoton, fiind lipsite de profunzime și chiar de o legătură organică între ele, ceea ce face ca textul literar să aibă un aspect fragmentar. Criticul Șerban Cioculescu scria că "Șoimii
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
de niciun alt popor (islandezii depindeau întru totul de poporul danez). Duc o viață mult mai bună decât ei, o viață la care islandezii tânjeau în acele vremuri. La sfârșitul anilor 1930, în Kópavogur (Reykjavík) s-a început construcția unui drum care trecea prin Álfhóll (Dealul Elfilor), drum denumit Álfhólsvegur (Drumul Elfilor). De-a lungul anilor, construcția a întâmpinat nenumărate probleme, de la probleme financiare, la pierderea și ruperea uneltelor. În prezent, Álfhóll este considerată cea mai faimoasă casă a elfilor și
Huldufólk () [Corola-website/Science/333853_a_335182]
-
totul de poporul danez). Duc o viață mult mai bună decât ei, o viață la care islandezii tânjeau în acele vremuri. La sfârșitul anilor 1930, în Kópavogur (Reykjavík) s-a început construcția unui drum care trecea prin Álfhóll (Dealul Elfilor), drum denumit Álfhólsvegur (Drumul Elfilor). De-a lungul anilor, construcția a întâmpinat nenumărate probleme, de la probleme financiare, la pierderea și ruperea uneltelor. În prezent, Álfhóll este considerată cea mai faimoasă casă a elfilor și este protejată ca patrimoniu cultural. Într-adevăr
Huldufólk () [Corola-website/Science/333853_a_335182]
-
danez). Duc o viață mult mai bună decât ei, o viață la care islandezii tânjeau în acele vremuri. La sfârșitul anilor 1930, în Kópavogur (Reykjavík) s-a început construcția unui drum care trecea prin Álfhóll (Dealul Elfilor), drum denumit Álfhólsvegur (Drumul Elfilor). De-a lungul anilor, construcția a întâmpinat nenumărate probleme, de la probleme financiare, la pierderea și ruperea uneltelor. În prezent, Álfhóll este considerată cea mai faimoasă casă a elfilor și este protejată ca patrimoniu cultural. Într-adevăr, islandezii nu mai
Huldufólk () [Corola-website/Science/333853_a_335182]
-
Ucraina și în Belarus. Conceptul de construcție a unei cetăți în Lituania a fost discutat fără rezultate în 1796, dar a devenit o problemă critică după condusă de Napoleon. a reușit să treacă Nemunasul fără mari dificultăți lângă Kaunas în drumul său către Moscova. O Germanie din ce în ce mai unită îngrijora Imperiul în a doua jumătate a secolului. O cetate la Kaunas ar fi prezentat un obstacol pentru atacurile dinspre vest, împiedicând alte invazii către Riga și Vilnius. Pentru a controla regiunea, atacatorii
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
generalii Nikolai Obrucev, Konstantin Zverev și Ivan Volberg. După cum fusese planificat inițial, cetatea cuprindea o arie uriașă, constând din șapte redute și nouă baterii defensive aranjate în bucle concentrice. Planul cuprindea clădiri și infrastructură de suport, cum ar fi cazărmi, drumuri noi și un depozit de muniție. Lucrările de construcție au demarat în 1882; pentru proiect au fost adunați 4.000 de muncitori. Principalele structuri au fost concentrate în , , , și în zona nouă a orașului. Proiectul a afectat semnificativ viața cotidiană
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
pentru o garnizoană de 1.000 de persoane. În același timp, s-au pus bazele altor structuri defensive care au dus la înconjurarea întregului centru al orașului între râurile Nemunas și Neris. Până în 1890, fuseseră terminate șapte redute, fuseseră construite drumuri de suport, si un pod feroviar peste Nemunas a fost adaptat pentru transportul militar. Până acum, cheltuielile cu cetatea se ridicaseră la peste nouă milioane de ruble. Primele cărămizi ale au fost puse în 1891; ea a fost terminată în
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
el sediul în cetate; în depozitul de praf de pușcă din Fortul I a fost instalată o cameră de gazare pentru execuția condamnaților la moarte. Unele secțiuni au fost utilizate ca locuințe sociale. Întrucât orașul Kaunas se extindea înspre complex, drumurile lui interne au devenit străzi publice. Structurile și dispunerea noilor cartiere au fost influențate de prezența cetății. Protocolul adițional secret al pactului Ribbentrop-Molotov din 1939 trecea Lituania în sfera de influență sovietică, și de URSS în iunie 1940. Cetatea a
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]