18,258 matches
-
Biserica evanghelică fortificată din Curciu, comuna Dârlos, județul Sibiu, a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XV-lea; biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Curciu era în antichitate o așezare dacică, un simplu sat, care ocupa un hectar din locul numit astăzi „La Fântâni". Ea se suprapunea unor așezări din epoca bronzului și din cea a fierului timpuriu. În 1337, un sas pe nume „Petro de Keuruz" este pomenit într-
Biserica fortificată din Curciu () [Corola-website/Science/329460_a_330789]
-
ridicată în prima jumătate a secolului al XV-lea; biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Curciu era în antichitate o așezare dacică, un simplu sat, care ocupa un hectar din locul numit astăzi „La Fântâni". Ea se suprapunea unor așezări din epoca bronzului și din cea a fierului timpuriu. În 1337, un sas pe nume „Petro de Keuruz" este pomenit într-un document ca martor într-un proces, localitatea sa de obârșie fiind desemnată ca „senioribus sediuin de Medies", adică
Biserica fortificată din Curciu () [Corola-website/Science/329460_a_330789]
-
În Evul Mediu timpuriu, a fost cea mai mare așezare (emporia) din nord-vestul Europei. A fost un oraș comercial înfloritor situat unde râurile Rin și Lek se abat spre sud-estul Utrechtului, în Țările de Jos, în apropiere de orașul modern Wijk bij Duurstede. În epoca romană, pe același loc a
Dorestad () [Corola-website/Science/329471_a_330800]
-
atenția vikingilor, care au atacat frecvent locul (834, 835, 836, 837, 844, 857 și 863). Dorestad a devenit capitala regatului viking a Dorestadului, care a durat între 850 și 885. Dorestad a început să decadă în jurul anului 850, devenind o așezare agricolă mică. Cu toate acestea, în 896, regele Zwentibold de Lotharingia menționează drepturile și privilegiile locuitorilor într-un document.
Dorestad () [Corola-website/Science/329471_a_330800]
-
Selim al III-lea era așezat pe o canapea, ținând in mana niște mărgele de rugăciune. Acest tablou ce purta semnătura‚ Konstantiniye Kapıdağı si îl reprezenta pe sultan într-o poziție șezută ne duce cu gândul la portretele tradiționale dar așezarea in cadru, aplicarea tehnicii de lumini si umbre demonstrează ca artistul a apelat la si la elemente specifice artei occidentale. Ce mai importantă lucrare a sa, efectuată la comanda lui Selim al III-lea pentru palatul otoman este seria alcătuită
Konstantin Kapıdağlı () [Corola-website/Science/330935_a_332264]
-
o pasăre sedentară, destul de rar întâlnită în România. Păsările sunt întâlnite zonele cu climă temperată, tropicală sau subtropicală din Africa, Europa, Asia de Sud-Vest, Asia de Sud, Australia, America de Sud și America de Nord. Trăiește de obicei în pădurile luminoase, care sunt în apropiere de așezările omenești, lângă hambare, silozuri sau turnuri de biserică. Iarna au fost întâlnite exemplare în România care au sosit din ținuturile nordice ale Europei. Ponta este formată din 4-7 ouă albe, lunguiețe, pe care femela le depune în luna aprilie. Ele
Strigă () [Corola-website/Science/330986_a_332315]
-
bărbați și 78 kg pentru femei. La îmbarcare pasagerii s-au așezat cum au dorit, medicii Calu, Pivniceru și Ianceu în rândurile al doilea și al treilea, iar medicul Zamfir și studenta Aurelia Ion în rândul al cincilea, ultimul. Această așezare a situat centrul de greutate prea în față, în afara anvelopei de centrare, urmarea fiind un avion greu de bot și cu rezistență la înaintare mărită. Oricum, raportul a arătat că un centraj corect nu ar fi fost posibil doar prin
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
Broasca râioasă brună (Bufo bufo) este o broască fără coadă din familia bufonide ("Bufonidae") întâlnită în locuri umede prin livezi, păduri, culturi, în jurul așezărilor omenești (în crăpăturile zidurilor și în pivnițe). Este răspândită în nord-vestul Africii, cea mai mare parte din Europa și Asia temperată până la lacul Baikal. În Alpi se urcă până la 2200 m. Broasca râioasă brună este o specie cu mai multe
Broască râioasă brună () [Corola-website/Science/334932_a_336261]
-
dăunătoare pentru piscicultura, deoarece aceștia mănâncă o mulțime din pești. Acesta este motivul pentru care acești stârci găsiți în apropierea crescătorilor sunt împușcați sau alungați. Există însă și alte modalități de a-i ține departe. Când formează colonii în apropierea așezărilor, se spune ca aduc mari daune. De aceea sunt împușcați și în cazul acesta. În trecut, stârcii de noapte au fost vânați datorită cărnii, dar astăzi nu se mai practică acest lucru.
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
Xindi Aviar nu a reușit să fugă înainte ca planeta să fie distrusă. Bunicul lui Gralik Durr, care a apucat să locuiască pe Xindus, își amintea de timpurile înainte de distrugerea planetei, atunci când Aviarii zburau pe deasupra capului, umplând cerul. Rămășițele unei așezări Aviare au fost descoperite pe o altă planetă din Expansiunea Delfică, fiind datate din mileniul al II î.Hr. Ruinele așezării au fost folosite pentru locul de întâlnire al Consiliului Xindi. Un craniu de Aviar a fost păstrat în sediul Consiliului
Xindi () [Corola-website/Science/334999_a_336328]
-
să locuiască pe Xindus, își amintea de timpurile înainte de distrugerea planetei, atunci când Aviarii zburau pe deasupra capului, umplând cerul. Rămășițele unei așezări Aviare au fost descoperite pe o altă planetă din Expansiunea Delfică, fiind datate din mileniul al II î.Hr. Ruinele așezării au fost folosite pentru locul de întâlnire al Consiliului Xindi. Un craniu de Aviar a fost păstrat în sediul Consiliului. Xindii acvatici sunt similari cetaceelor terestre. Trăiesc în apă și comunică cu ecouri. Sunt foarte lenți și precauți în luarea
Xindi () [Corola-website/Science/334999_a_336328]
-
„”, după numele unei localități din județul Ialomița, este denumirea dată de arheologi precum D. Șerbănescu sau G. Trohani, unui ansamblu de circa 2000 de obiective arheologice (așezări, necropole, ceramică) de pe teritoriul României și al țărilor vecine (de exemplu Girișu de Criș în jud. Bihor, Lazuri în jud. Satu Mare, Fundu-Herței și Horodiștea în jud. Botoșani, Calfa și Chișinău în R. Moldova, Murighiol în jud. Tulcea, Basarabi în jud.
Cultura Dridu () [Corola-website/Science/334980_a_336309]
-
slavii răsăriteni. Obiectele de aur precum cele de la Dinogeția-Garvăn, podoabele de la Ciumbrud (jud. Alba) sau Șiclău (jud. Arad), ceramica fină și armele erau importate din Bizanț, din Imperiul Carolingian, din Regatul ceh al Moraviei sau din Rusia Kieveană. Arealul cuprinde așezări fortificate de pământ: Calfa, Morești, Alba Iulia, Dăbâca, și de piatră: Capidava, Dinogeția, Slon, fără ca acestea să poată fi în mod cert atribuite culturilor spuse „Dridu”.
Cultura Dridu () [Corola-website/Science/334980_a_336309]
-
a introdus rânduieli monahale isihaste de proveniență athonită - după învățăturile Sf. Vasile cel Mare, Nil de la Sorska, Dimitrie al Rostovului -, punând accent pe ascultare, smerenie și rugăciune. În perioada stăreției sale, Schitul Poiana Mărului a avut influență directă asupra următoarelor așezări monahale din munții Buzăului: Dălhăuți, Bonțești, Trăisteni, Pometul Borșatanului, Rogozu, Cotești și Valea Neagră (toate aflate astăzi în județul Vrancea), precum și Rătești, Ciolanu, Cârnu și Găvanu (în județul Buzău). Reînnoirea vieții monahale de la Poiana Mărului a atras numeroși călugări și
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
sub primul guvern Binyamin Netanyahu s-a semnat protocolul cu privire la orașul Hebron) Acordurile de la Oslo prevedeau ca Israelul să păstreze pentru o perioadă de tranziție responsabilitatea asupra securității externe precum și cea a securității interne și ordinii publice în zonele de așezări evreiești în Cisiordania și Fâșia Gaza. După o pauză de trei ani în septembrie 1999 au fost inițiate negocieri pentru determinarea statutului permanent al teritoriilor ocupate, dar ele au eșuat în septembrie 2000, în condițiile izbucnirii celei de a Doua
Teritoriile palestiniene ocupate () [Corola-website/Science/334982_a_336311]
-
de un val de atentate cu bombe explozive, multe din ele „atentate - suicid”. În anul 2005, după „A doua Intifadă” (Intifadat Al Aqsa) Israelul și-a retras în mod unilateral trupele din Fâșia Gaza și a evacuat de acolo toate așezările evreiești pe care le-a înființat după 1967 cu locuitorii lor. Drept consecință, controlul Fâșiei Gaza a trecut sub controlul de facto al Autorității Naționale Palestiniene. Adunarea Generală a ONU și Consiliul de Securitate al ONU consideră teritoriile palestiniene ca
Teritoriile palestiniene ocupate () [Corola-website/Science/334982_a_336311]
-
palestiniană. Aceste arii nu au continuitate, și sunt mai degraba fragmentate, după diferite criterii geografice -demografice și după cerințele militare, impuse de necesitățile de securitate ale Israelului. Ea include toate orașele palestiniene mai mari și ariile care le înconjoară, fără așezări evreiești israeliene. Intrarea în această zonă este interzisă tuturor cetățenilor israelieni. Armata israeliană întreprinde uneori raiduri în zonă pentru arestarea unor militanți palestineni suspectați de implicare în acte de teroare. În 1972 numărul evreilor israelieni aflați în această arie era
Teritoriile palestiniene ocupate () [Corola-website/Science/334982_a_336311]
-
Sanctuarele islamice de pe Muntele Templului în Orașul Vechi al Ierusalimului - Cupola Stâncii și Moscheea Al-Aqsa sunt administrate, cu acordul Israelului, de către Wakful iordanian. După retragerea unilaterală în 2005 de către guvernul Ariel Sharon a armatei israeliene din Gaza și evacuarea tuturor așezărilor evreiești din această regiune (împreună cu cele din nordul Samariei), în 2006 alegerile generale au fost câștigate aici de către organizația islamistă Hamas, apropiată de cercurile Fraților musulmani din lumea arabă, și care a jucat un rol însemnat în valurile de teroare
Teritoriile palestiniene ocupate () [Corola-website/Science/334982_a_336311]
-
Deltă și Silistra), sau în estuarul râului Kamcia din Bulgaria. Cele mai probabile localizări rămân - din punct de vedere arheologic aceea de la Păcuiul lui Soare (dat fiind că începând de aici și până la gurile Dunării nu se cunoaște vreo altă așezare insulară care să conțină vestigii arheologice corespunzătoare în timp Vicinei), iar din punct de vedere istoric aceea din zona Isaccea, (fie lângă Noviodunum, fie pe o insulă situată mai departe spre vest, în apropierea vărsării Prutului). Vicina - colonie genoveză sub
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
Vicinei), iar din punct de vedere istoric aceea din zona Isaccea, (fie lângă Noviodunum, fie pe o insulă situată mai departe spre vest, în apropierea vărsării Prutului). Vicina - colonie genoveză sub stăpânire bizantină, a fost una dintre cele mai vechi așezări de tip urban cunoscute pe teritoriul românesc extracarpatic, la începuturile Evului Mediu. Numele său derivă dintr-un cuvânt de origină romanică ce semnifică „vecinătate”, ceea ce sugerează că orașul s-a dezvoltat în proximitatea imediată a altuia mai vechi. Prima mențiune
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
transmite de la om la om prin intermediul unor țânțari vectori ca "Aedes aegypti" (țânțarul febrei galbene) și "Aedes albopictus" (țânțarul tigru asiatic); acești 2 țânțari din genul "Aedes", spre deosebire de cei din genul "Culex", înțeapă în timpul zilei și sunt antropofili, trăind pe lângă așezărilor umane, mai ales în orașe. Cele mai multe epidemii actuale din America Latină se propagă prin intermediul țânțarului "Aedes aegypti". Prezența în sânge (viremia) a virusului Zika este relativ scurtă (3-5 zile), însă virionii au fost detectați în mai multe alte fluide biologice, inclusiv
Virusul Zika () [Corola-website/Science/335484_a_336813]
-
pot fi sugerate de către proprietarii de terenuri, arheologii locali, academii, diverse grupuri, membri sau comunități care fac parte din publicul general și manifestă interes; ele includ orice perioada cuprinsă între Paleolitic și Al Doilea Război Mondial, printre acestea numărându-se așezări din Epoca Bronzului, Epoca Fierului, vile române și biserici medievale. Unele săpături arheologice au dus la descoperirea de situri de importanță națională. La 13 septembrie 2007, în timpul filmărilor la o reconstituire pentru un episod special din "Time Team", o așchie
Time Team () [Corola-website/Science/335488_a_336817]
-
personalități, a încercat și reușit să răspândească, să dezvolte cultura turcă și Alevi, susținând starea de fericire și liniște a tuturor oamenilor, care trăiesc într-o atmosferă de pace și prietenie. Yazıcıoğlu, în opera sa, "Tarihi ali Selçuk", relatează despre așezarea lui Sarı Saltuk în Dobrogea: " Fasilievs M. Paleologul Dobruca ilini ki eyü devvar bihark tendürüsy ve abu havası hubaverleridir, anlara yer yurt verdi ve Anadoludağı kendülere ta’alluk Türk obalarına el altından haber ettiler (Izzettin Keykavuz). Kıșlak bahamesi ili Iznik
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
Alexandrescu-Dersca Bulgaru ("Alexandrescu-Dersca", 1978, 448) crede că în stadiul actual la informației istorice de care dispunem, nu putem preciza încă dacă Sarî Saltuk a fost întemeietorul orașului Babadag sau numai eponimul lui, stabilindu-se împreună cu coloniștii turci pe locul unei așezări mai vechi românești, unde a fost îngropat și căreia i s-a dat denumirea după numele său, datorită acestui fapt. O altă informație cu privire la Saltuk Baba și orașul Babadag este cuprinsă într-o sursă datând din anul [[1538. Această sursă
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
care le povestesc cu mare plăcere, în care Sarî Saltuk este glorificat, el este eroul, luptătorul, viteazul care în [[secolul al XIV-lea]] a întemeiat, împreună cu un număr de câteva mii de turci seldjuchizi și famiile lor, cea mai veche așezare turcească de pe teritoriul Dobrogei: Babadagul de azi.‟ În legătură cu mormântul lui Baba Saltîk, după cum relatează [[arhiepiscop]]ul bulgar Petru Bogdan Bacsici, în acest oraș, turcii țin la mare cinste un mormânt lung, într-o moschee, înconjurat de candele și sfeșnice în
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]