18,254 matches
-
Roman, generat de alegerile din 1990, toate guvernele au fost minoritare, inclusiv guvernul Năstase, după prima retragere a "conservelor", pe când se porecliseră "puri"! Iar guvernul Stolojan, un guvern similar cu cele din comunismul de război, a fost unul "de largă concentrare democratică", "de uniune națională" de altfel cu mandat limitat la gestionarea problemelor curente ale administrației și organizarea alegerilor din 1992, dar s-a bucurat de sprijinul întregului spectru politic. Toate celelalte guverne de după aceea începând cu cel condus de d
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
activitatea școlară a clientului: Relația clientei cu profesorii. Unii profesori manifestă compasiune față de elev, alții își exprimă admirația, iar a treia categorie tratează problema elevului cu superficialitate. G.V. este obosit la ore, prezintă deficit de atenție lipsindu-i capacitatea de concentrare. Diriginta clasei cunoaște situația familială a clientului, cu toate acestea nu se implică în sprijinirea lui. Din discuțiile avute cu clientul am constatat că acesta își dorește să găsească mai multă înțelegere din partea profesorilor pentru a de păși situația de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
pe G.V. să acționeze în direcția informării mamei cu privire la realitatea situației. Mătușa elevului preferă să nu se implice, adoptând o poziție de neutralitate. Evaluarea inițială: Comunicarea adevărului lui G.M. ar contribui la soluționarea problemelor financiare ale elevului si la posibilitatea concentrării acestuia în direcția îmbunătățirii situației școlare. Factori care favorizează rezolvarea problemelor clientului. Consiliera școlară oferă suport moral clientului pentru a depăși situația de criză iar asistentul social se angajează să-l protejeze de amenințările tatălui. Scopul intervenției - îmbunătățirea situației școlare
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
cu ajutorul mâinii), - elemente nonverbale care însoțesc și completează mesajul verbal; c) expresiile cu mâinile afective - (gestul rugăciunii); d) expresiile cu mâinile reglatorii - (controlarea interacțiunii cu interlocutorii prin gesturile palmelor); e) expresiile cu mâinile adaptorii- acele gesturi stereotipe în condiții de concentrare sau tensiune psihică (răsucirea unor șuvițe de păr, depărtarea paharului cu apă etc.). Forma reală a mâinii sugerează o spirală și ajută la un control al relației cu ceilalți prin poziția palmelor. Având un număr de 27 (!) de oase, mâinile
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mâna întinsă franc, ori timid, indică fie simpatie, fie lipsă de decizie). Salutul este important, mai ales pentru politicieni. În timpul ceremonialului de salut, pe frunte apare un model propriu de cute, ce se exteriorizează cu vârsta (cute ale voinței, ale concentrării, verticale la rădăcina nasului ori pe frunte, unde sunt și cute ale agresiunii). Elementele ce însoțesc acest ceremonial de salut sunt ochii (dacă o persoană întoarce capul și micșorează ochii, ori nu se uită în ochi, se simte vinovată). Ceremonialul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
sub semnul simbolului și depind de ființele supranaturale. Liniile, coarda, frânghia trimit spre simbolica ascensiunii, precum arborele, scara, firul de păianjen, simbolizând formă de legătură, cu virtuți secrete sau magice. Coarda de argint din mijlocul mâinii desemnează calea sacră a concentrării prin meditație, frânghia înnodată indicând numele de om ori de individ, la egipteni; la greci, un personaj simbolic împletește o funie, pe care o înghite o măgăriță, pe măsura împletirii, de fapt, este osânda veșnică, impusă cuplului păcătos. În mâna
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
în francmasonerie, mâna stângă, onestă, pură, este utilizată la vot, la cercetași. Mâna coborâtă arată umilirea. Mâna exprimă ideea de activitate, de putere, de dominație, determinare cu sens alchimic de solve et coagula/dizolvare, coagulare, adică de neintervenție și de concentrare a eforturilor, mâna este un însemn regal. DOMINAȚIE! Comunicarea dintre divinitate și ființele umane și animale depinde de oameni: se parcurge sistemul non-verbal (gest, mimică, postură) și sistemul verbal (cuvinte), din perspectiva unui timp simultan (gestul divin) sau timp succesiv
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
care plânge, ochiul călcâiului care plânge...” . ENERGII SPIRITUALE! - iniile palmare descoperă energii: Mâna devine o întărire a minții și a energiei vitale/elixirul intern, alături de trunchi și membre/ elixirul extern. Relația dintre coordonările mișcărilor mâinilor și respirație se observă în concentrarea realizată în majoritatea religiilor prin apropierea mâinilor și prin îndreptarea ochilor înăuntru, la anatomia umărului de Leonardo da Vinci. Întărirea ființei se face prin combinarea poziției mâinilor cu aceea a sunetelor și cu ajutorul exercițiilor pentru mâna deschisă, strânsă, ori pentru
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
lung și încovoiat (autoritate, înseamnă că e vorba de un om puternic, viață lungă); dacă degetul arătător este scurt și, poate, mai cărnos (o persoană timidă, care ca avea noroc la bani). Degetul mijlociu: degetul mijlociu indică prosperitate (capacitate de concentrare, reflecție). dacă degetul mijlociu este lung (persoană prosperă); dacă degetul mijlociu e mai lung (cu atât mai bine); dacă degetul mijlociu este foarte lung (un grad ridicat de responsabilitate). Degetul lui Apolo: inelarul, degetul lui Apolo (calități și defecte ale
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
și calități particulare: instinctul vital - prima falangă; gândirea logică - a doua falangă; voința - a treia falangă; degetul arătător: voluptate și artă - prima falangă; glorie - a doua falangă; spiritualitate - a treia falangă; degetul mijlociu: ambiție - prima falangă; fantezie - a doua falangă; concentrare - a treia falangă; degetul inelar: corectitudine - prima falangă; spirit lucrativ - a doua falangă; idealuri - a treia falangă; degetul mic: comerț - prima falangă; arta comunicării - a doua falangă; cunoaștere inițiatică - a treia falangă, aparține oamenilor înzestrați cu o judecată promptă, care
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
apare evident în spiritul brățărilor și al inelelor; foarte multe dintre bijuterii sunt mărci ale unei imagistici ceremoniale persistente la toate popoarele. Oamenii importanți sunt îngropați cu simboluri ale roții pe mâini (brățara, inelul) și iconografia mâinilor se observă în concentrarea unei experiențe în cadrul imagisticii legate de oameni (iconografia ortodoxă). În mâini stau întotdeauna semnele puterii, bastonul, pana - ca simbol al adevărului, și imaginea copacului din palme abundă în mitologii, drept simbol pentru forța vitală, fie sub forma veșniciei și mișcării
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
cuiva o palmă): critici, reproș, răzbunare, a demonstra contrariul, jignire, pedeapsă, lovitură de grație, dorință de răzbunare; - (a bate din palme): infatuare, orgoliu, complex de superioritate, supremație, nerăbdare, grabă; - (a ține ceva în palmă): nevoie de ocrotire, vulnerabilitate, punct nevralgic, concentrare, lucru asupra căruia trebuie să iei aminte sau să cercetezi; - a citi în stele: a prezice cuiva viitorul după poziția stelelor; - a citi (cuiva) în palmă: a prezice cuiva viitorul și caracterul, examinându-i liniile din palmă. Tăcerea și gestul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
în trusturi și nici nu s-a practicat comasarea mai multor ziare sau servicii (excepție făcând cele două cotidiane catolice de limbă maghiară Erdelyi Lapok și Erdelyi Neplap care aveau o administrație comună, fiind proprietatea asociației "Erdelyi Lapok"324). Singura concentrare de periodice unite a fost cea a publicațiilor Misionarul Euharistic și Cuvântul Adevărului de la Bixad, Satu Mare. Această unire nu s-a datorat înțelegerii "nevoii de concentrare", ci faptului că ambele publicații erau proprietatea mănăstirii Sfântul Vasile de la Bixad 325. Presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Erdelyi Neplap care aveau o administrație comună, fiind proprietatea asociației "Erdelyi Lapok"324). Singura concentrare de periodice unite a fost cea a publicațiilor Misionarul Euharistic și Cuvântul Adevărului de la Bixad, Satu Mare. Această unire nu s-a datorat înțelegerii "nevoii de concentrare", ci faptului că ambele publicații erau proprietatea mănăstirii Sfântul Vasile de la Bixad 325. Presa unită ajungea foarte greu, sau nu ajungea deloc în capitală, motiv pentru care nu a avut vizibilitate la nivel național 326. În Transilvania a existat o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vizibilitate la nivel național 326. În Transilvania a existat o concurență și o abordare diferită a publicațiilor catolice care transmiteau mesajul național. Revistele și ziarele de rit unit erau "criticate" chiar din interior, de specialiști ai fenomenului, din cauza lipsei de concentrare și unitate. Revistele au reprezentat un segment important al presei catolice din România. În 1936 existau 41 de reviste catolice, dintre care 22 erau de rit latin, iar 19 de rit unit. După conținut, au fost clasificate astfel: cu caracter
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
eveniment, le-a mulțumit pentru activitatea lor și i-a recompensat cu o medalie specială. Scopul principal al expoziției acela de creare a unei imagini de unitate a presei catolice a fost îndeplinit, dar cu mari eforturi și cu o concentrare semnificativă de forțe implicate în desfășurarea ei. Prestația presei catolice românești la acest eveniment a fost una modestă și a scos la lumină lipsa de unitate și de organizare a publicațiilor catolice (state precum Polonia și Ungaria au realizat standuri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
constatări nu includeau planul spiritual și mesajul creștin, care a fost mereu același). Nu au fost găsite resursele sau modalitatea de a depăși numeroasele probleme (rituri și naționalități diferite, orgolii personale, spiritul vremii, tendințele naționaliste și revizioniste) care au împiedicat concentrarea și unificarea presei catolice din țara noastră. Importanța deosebită acordată apariției unui cotidian reiese și din specificul acestuia de a prezenta probleme concrete ale oamenilor și al societății, ancorate în realitatea imediată și conectate la pulsul și la politica națională
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
alte naționalități; în plus, o perioadă de timp, episcopii au fost străini și s-a promovat ideea universalismului catolic și a pastorației în limba maternă). Proiectul cotidianului catolic s-a referit și la convingerea semnatarilor că fondarea acestui ziar necesita concentrarea într-un nucleu unic a tuturor centrelor de presă și de editură catolice românești. A fost considerat necesar ca societățile de editură înființate cu scopul de a sprijini presa bună a Bisericii Catolice 918 să contribuie cu o parte materială
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
este un spațiu geometric în care fiecare punct poate fi reprezentat într-o formă unică cu ajutorul coordonatelor rectangulare sau polare. Spațiul diferențiat este o reprezentare a fenomenelor spațiale reale. Acesta nu are o structură regulată, în realitate putându-se observa concentrări spațiale neregulate, granițe și bariere naturale sau niveluri diferite ale bunăstării. Orice fenomen economic este asociat unui punct în spațiu, dobândind propriile sale coordonate în spațiul bidimensional. Spațiul economic, ca spațiu nediferențiat, se definește ca fiind spațiul în care se
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de mari dimensiuni (metropolă) să poată exista toate ramurile industriale. De imaginea fiecărei metropole depinde atractivitatea pieței și măsura în care consumatorilor le este indiferent căror piețe aparțin. Astfel, teoria se concretizează într-o ierarhizare urbană („locuri centrale”), bazată pe concentrarea industrială, problema centrală fiind asigurarea unui echilibru al profitului pe termen lung. Economia regională vizează atât dezvoltarea intraregională cât și pe cea interregională, urmărindu-se eficientizarea structurilor spațiale și echilibrul spațial. Preocupat de schimbul internațional și interregional, B. Ohlin (1933
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de către Borts (1960) și Siebert (1969) prin prisma faptului că nivelul venitului regional este influențat de raportul dintre factorii de producție (capital - tehnologie - forță de muncă). În acest sens, dezvoltarea unei regiuni cu șanse istorice, deși va genera inițial o concentrare a activităților economice în regiune și mobilitatea forței de muncă determinată de salarii superioare, pe termen lung, dezavantajele aglomerării și costurile mari, vor extinde dezvoltarea către regiunile care permit costuri de producție scăzute (forță de muncă ieftină). Prin urmare, teoriile
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
7. Corelarea strategiilor de dezvoltare regională cu strategia pentru dezvoltare durabilă În acest sens, prin „Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030” s-au identificat următoarele puncte slabe ale procesului de dezvoltare la nivel regional [www.gov.ro]: concentrarea creșterii economice în jurul Bucureștiului și creșterea disparităților față de celelalte regiuni, însoțite de tendința de congestionare a capitalei; declinul socio - economic al unui număr însemnat de centre urbane mari și diminuarea rolului lor în dezvoltarea arealelor adiacente și a regiunilor; accentuarea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
complexe de dezvoltare durabilă incluzând componentele economice, sociale și de mediu. Pe baza punctelor slabe identificate s-a definit obiectivul strategic „Sprijinirea dezvoltării economice și sociale echilibrate teritorial și durabile a regiunilor României corespunzător nevoilor și resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere; îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a munci”, cu
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
acestea și regiunile din spațiul comunitar; raportarea valorilor medii ale variabilelor dezvoltării naționale la media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, spre care tind valorile medii naționale; determinarea valorii caracteristicii observate cel mai frecvent într-o distribuție teritorială; tendința de aglomerare/concentrare a regiunilor după caracteristica studiată. Principiul exprimării în medie a caracteristicilor dezvoltării regionale își propune să ofere utilizatorilor valori generalizate ale caracteristicilor, deoarece acestea au o semnificație reală ușor de perceput și de utilizat, atât pentru specialiști, cît și pentru
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
caracteristici, legăturile de interdependență dintre variabile sau valori tipice, variația fenomenelor sub acțiunea factorilor de influență” [Jaba, E., 2002, p.95] și pot fi: indicatori ai tendinței centrale (media, modul, mediana, mediala), indicatori ai dispersiei, asimetriei și boltirii, indicatori ai concentrării (indicele de concentrare Gini, indicele de diversificare), indicatori ai seriilor cronologice (indici de variație, indici teritoriali, indicele fenomenului complex). În funcție de nivelul teritorial la care se dorește a se realiza analiza statistică și de posibilitatea procurării datelor statistice, se identifică următoarele
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]