18,730 matches
-
din Sighișoara (1939 - 1947), Facultatea de Agronomie din Cluj (1947 - 1952), Institutul Teologic Universitar la Cluj (1950-1952) și Sibiu (1953-1955), studii de doctorat specialitatea Dogmatica - la lnstitutul Teologic din București (1964 - 1968), cu examenul de doctorat în 1974 (teza: "Sfanțul Duh în Ortodoxie și în preocupările ecumeniste contemporane"). A fost inginer agronom (1953 - 1955), preot paroh în Lisa - protopopiatul Făgăraș( 1955 - 1970) și Daneș - protopoiatul Sighișoara (1970 - 1976), spiritual ÎI (asistent) în febr.- sept. 1976, apoi spiritual I (conferențiar) la institutul
Ilie Moldovan () [Corola-website/Science/308451_a_309780]
-
câțiva ani la sfârșitul secolului al XIV-lea, după care s-a retras în pustiu în pădurile seculare de sub Culmea Pleșului, unde a sihăstrit în aspră nevoință peste 40 de ani. Acest mare ascet era considerat că avea darul Sfântului Duh și era făcător de minuni, izgonind duhurile rele din oameni și prevestind cele viitoare. Ca urmare, în jurul său s-a adunat peste 15 călugări, cu care a întemeiat în pădure o mică sihăstrie, cunoscută multă vreme sub numele de Sihăstria
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
-lea, după care s-a retras în pustiu în pădurile seculare de sub Culmea Pleșului, unde a sihăstrit în aspră nevoință peste 40 de ani. Acest mare ascet era considerat că avea darul Sfântului Duh și era făcător de minuni, izgonind duhurile rele din oameni și prevestind cele viitoare. Ca urmare, în jurul său s-a adunat peste 15 călugări, cu care a întemeiat în pădure o mică sihăstrie, cunoscută multă vreme sub numele de Sihăstria lui Iov, iar mai târziu Poiana Iova
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
de la Mănăstirea Hadâmbu" (Print Multicolor, Iași, 2012); "Paraclisul Maicii Domnului - o scrisoare de pocăință către omul contemporan" (Pars Pro Toto, Iași, 2014); "Maica Domnului în lumina Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții" (Pars Pro Toto, Iași, 2014); Sfințirile - lucrări ale Duhului Sfânt (pareneze)" (Pars Pro Toto, Iași, 2014); "Rânduieli și rugăciuni la diferite trebuințe" (Iași, 2014). În 14 octombrie 2009 a primit titlul de "Cetățean de onoare" al Municipiului Iași.
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
o biserică, numai anumite părți din zidărie fiind construite din nou. Deasupra ușii de la intrarea în biserică se află o pisanie în limba slavonă, dăltuită în piatră, cu următorul conținut: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a înnoit și făcut această biserică dumnealui Iani Hadâmbul, în Codrii Iașilor, la Dealul Mare, unde este hramul Nașterii Precistei și Născătoarei de Dumnezeu, în zilele lui Io Ghiorghe Ghica Voievod, în anul 7168 (1659), septembrie 8"". Mănăstirea care s-
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
sunt socotite printre creațiile cele mai alese ale culturii omenirii, spre exemplu legenda lui Ghilgameș. O caracteristică importantă a întregii literaturi a Orientului antic este caracterul ei religios. Aproape toate scrierile sunt străbătute de credințe în zei, în viața viitoare, duhuri, vrăjitori. Primele școli s-au înființat pe lângă temple. Aici se învățau: scrisul, cititul, recitarea de legende, operațiile aritmetice. S-au găsit urme de săli de clasă, bănci, tăblițe de lut pentru scris exerciții. Existau școli speciale pentru scribi, institute superioare
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
o scriere anterioară a sa "Rettung der Göttlichen Offenbahrung Gegen die Einwürfe der Freygeister" („Despre apărarea revelației divine împotriva obiecțiunilor liber-cugetătorilor”). Aceste lucrări arată că Euler a fost un creștin devotat, care credea sincer că Biblia a fost inspirată de către Duhul Sfânt. O anecdotă celebră, inspirată de argumentele filosofice ale lui Euler referitoare la religie, este datată în timpul celei de-a doua perioade de activitate a sa la Academia din Sankt Petersburg. Filosoful francez Denis Diderot vizita Rusia, la invitația împărătesei
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
a fost nominalizat drept candidat pentru funcția de episcop de Iași. În funcția de episcop a fost numit Alexandru Cisar. După Primul Război Mondial a ocupat diferite funcții în cadrul Arhidiecezei de București: profesor și rector al Seminarului Teologic Arhidiecezan „Sf. Duh” (1924-1947), vicar general al Mitropoliei Romano-Catolice de București (1935-1947) și canonic al aceleiași arhidieceze. De asemenea a fost jude-prosinodal în tribunalul arhidiecezan din București, examinator prosinodal, prelat papal, numit de papa Pius al XI-lea. A fost decorat de regele
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
Dumnezeu, trăiește într-o credință rodnică și înfăptuitoare întru iubire. Comunitatea creștină - Biserica - este „trupul lui Hristos” (cf. 1Cor 12,12), identificată într-o anume formă cu Hristos însuși (natura sacramentală a întrupării realizată continuu prin Botez, Euharistie și primirea Duhului Sfânt), dobândește și ea (Biserica) înțeles deplin în lumina Paștilor. Această viziune a Bisericii are urmările ei firești: creștinii sunt astfel numiți mădulare ale lui Hristos; structural, deși este formată dintr-un mare număr de mădulare, Biserica este un singur
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
prin secolul al XIV-lea, renașterea occidentală. Izvor de inspirație pentru artiști a constituit și episodul narat în Fap 9,17-19: botezul lui Saul. În general, este reprezentat nud, cufundat în „izvorul vieții” (apa botezului), în timp ce porumbelul - reprezentarea plastică a Duhului Sfânt - îi vorbește la ureche. Merită o mențiune fresca Detchani din Serbia (1504): Pavel în picioare, nud în apa botezului, Anania, asistat de un acolit, cu lumânarea aprinsă în mână, citește formula sacramentală a Botezului. Pentru a celebra personalitatea Sfântului
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
ramuri, tot astfel acest compendiu al credinței închide în câteva cuvinte toată cunoașterea adevăratei pietăți cuprinsă în Vechiul și Noul Testament" ("Catecheses illuminandorum", 5, 12; PG 33, 521-524) " Viața subzistentă și adevărată, pe care Tatăl o dăruiește prin Fiul și în Duhul Sfânt, revarsă asupra tuturor fără excepție darurile cerești. Datorită milostivirii sale, și noi, oamenii, am primit făgăduința neclintită a vieții veșnice" ("Catecheses illuminandorum", 18, 29; PG 33, 1049) "Dumnezeu, care ne-a predestinat la înfiere, ne-a făcut asemenea Trupului
Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/303195_a_304524]
-
tribul lui Iuda, din neamul și casa lui David (Mt 1, 1-16; Lc 1, 26-27), fiind astfel legătura între neamul regesc și Christos. Iosif era logodit cu o fecioară numită Maria, despre care s-a aflat că a zămislit de la Duhul Sfânt. Iosif, după cum spune Evanghelia, "fiind drept și nevoind s-o dea pe față, a voit s-o lase pe ascuns" (Mt 1, 19). Corectitudinea lui Iosif se manifestă prin faptul că nu vrea să acopere cu numele său un
Iosif din Nazaret () [Corola-website/Science/303196_a_304525]
-
28 octobrie 2007. 45. Lupta daimonului cu demonii - o sută șapte întrebări despre femeia creștină pentru Aurelian Titu Dumitrescu, de Preot Niculae Constantin, Editura Semne și Editura Vinea, 2009 46. Viata la zi III, Editura Dacia, 2011 47. Unirea în Duh, de Aurelian Titu Dumitrescu, coautori Ciprian Chirvasiu, preot Niculae Constantin, preot Alexandru Morariu, Editura Ideea Europeana, 2011 48. Noapte de ianuarie, Editura AGERPRESS, 2013 49. Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, cu o prefață de Academician Sorin Dumitrescu
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
a trimis-o din arcă, după terminarea potopului. Această pasăre s-a întors cu o ramură de măslin, semn că apa s-a scurs de pe fața pământului. Simbol al inocenței și purității, porumbelul este una din formele trupești pe care Duhul Sfânt le ia când coboară din cer. În mitologia greacă, porumbelul este pasărea Afroditei, devenind un simbol al dragostei. Arabii văd în această pasăre un mesager al iubirii, norocului și păcii, al fidelității dintre soț și soție și dintre frați
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
deasupra intrării în biserică. Piatra care conține pisania are formă pătrată, având în centru stema Moldovei (bourul). Inscripția în limba slavonă este săpată pe marginea pietrei și are următorul text: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul fiului și cu săvârșirea Sfntului Duh, adică eu robul lui Dumnezeu, răposatul întru credință Alexandru Voievod cu Doamna sa Ruxandra și cu de Dumnezeu dăruitele lui odrasle: Bogdan, Ioan, Petru și Constantin, a început a zidi hram întru numele Schimbării la Față a Domnului, în anul
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
engleză poate fi găsit în Siddurul (Cartea) lui Philip Birnbaum. Povestea de Hanuka este luată cu învățăminte de suveranitatea lui Dumnezeu și simbolism mesianic. Pe cum celebrăm Sărbătoarea Candelelor avem oportunitatea să ne împodobim () trupurile noastre care sunt temple ale Duhului lui Dumnezeu (), să ne rededicăm prin reînnoirea făgăduințelor și a promisiunilor care le-am făcut lui Dumnezeu. Din punct de vedere ritualic, în Noul Legământ încheiat cu toți cei care l-au primit pe Ieșua (Iisus) ca Mesia, candelabrul cu
Hanuka () [Corola-website/Science/302076_a_303405]
-
mai bun mod cu putință. Dar Biserica învață că realitatea și eficacitatea Sfintelor Taine ale Bisericii realizate de preoți nu depind de virtuțile lor personale, ci de prezența și lucrarea lui Iisus Hristos, Care acționează în Biserica Sa prin Sfântul Duh. Astfel, preoția este un dar al Bisericii - Trupul lui Hristos în istorie -, în slujba comunități eclesiale, iar nu un dar personal al celui care devine preot. La fel se întâmplă și în cazul episcopilor, unde Hristos este cel care lucrează
Preot () [Corola-website/Science/302117_a_303446]
-
urmat de refrenul: «Mântuiește-ne pe noi...», ca la antifonul al II-lea. Între timp, se pot cânta troparele. Pentru duminici și sărbători, se cântă mai întâi troparul învierii, apoi troparul sfântului zilei, apoi «Mărire Tatălui și Fiului și sfântului Duh» cu «condac»ul sfântului, și «și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.» cu condacul învierii. Pentru zilele de peste săptămână, sărbătorile sfinților și ale Mariei, se cântă mai întâi troparul sfântului, apoi «Mărire... și acum...» cu condacul sfântului. Dacă
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
trei caracteristici: "imaterialitate absolută", "omnisciență" și "sfințenie substanțială". Ele sunt indivizibile ca ființă, ca prezență și activitate. Există însă o particularitate a concepției origeniene despre sfera de acțiune a celor trei persoane divine: Tatăl este creatorul, Fiul este răscumpărătorul iar Duhul - sfințitorul. Această distribuire origeniană a „responsabilităților” persoanelor divine a stat la baza unor înțelegeri confuze și a considerării ideii că Origene ar fi instituit o ierarhie de tip plotinian în trinitate, idee susținută și de faptul că, după părerea lui
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]
-
ca idei aflate într-un Intelect divin - nous), în acord cu care acestea sunt create. Această interpretare va deveni foarte cunoscută în Evul Mediu, prin intermediul lui Augustin și - la Ioan Scotus Eriugena - prin scrierile Pseudo-Areopagitice. Imediat după Logos se află Duhul (sau Spiritul) Sfânt, identificat cu Sufletul lui Plotin, după care urmează, în ierarhia creației, sufletele individuale. Adoptarea acestei structuri a reprezentat sursa unor dificultăți în doctrina lui Origene și a unor tensiuni între acesta și autoritățile ecleziale. În primul rând
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]
-
a Cuvântului nenăscut cu Tatăl. În al doilea rând, posibilitatea apropierii origenismului de neoplatonism a permis identificarea Logos-ului cu Ideile și a Sufletului Universal cu sufletele individuale, făcând din om o ființă de natură divină. Totuși, Origene va deosebi Duhul Sfânt de sufletele individuale. Creația („generarea”) este necesară și eternă, teză de asemenea problematică, deoarece aparent pune pe același plan generarea sufletelor individuale cu generarea celei de a doua și a treia persoane divine. Deosebirea este că Dumnezeu intră în
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]
-
generarea”) este necesară și eternă, teză de asemenea problematică, deoarece aparent pune pe același plan generarea sufletelor individuale cu generarea celei de a doua și a treia persoane divine. Deosebirea este că Dumnezeu intră în relație necesară cu Fiul și Duhul (Spiritul) Sfânt, dar într-o relație contingentă cu celelalte creaturi. Altfel spus, creația este necesară dar relația dintre creator și creaturi este contingentă. Formularea în acest fel a doctrinei creației a dus la apariția altor dificultăți în înțelegerea doctrinei origeniene
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]
-
prin lipsa unor cunoștințe complete, fie printr-o greșită interpretare a datelor sau a Scripturii. (II Timotei 4.1-4 ș.a.a.) 3) Sfânta Scriptură sau Biblia nu se interpretează după voia omului; dat fiind că a fost scrisă prin inspirația Duhului Sfânt asupra proorocilor, ea poate fi interpretată doar de cei care au darul proorocesc în mod limpede. Aceștia sunt în primul rând Sfinții Părinți. Deci, orice încercare de înțelegere a Cuvântului lui Dumnezeu trebuie să plece de la aprofundarea poziției Sfinților
Creaționism ortodox () [Corola-website/Science/302511_a_303840]
-
, termen teologic care se referă la problema "purcederii" Sfântului Duh de la Dumnezeu Tatăl și de la Dumnezeu Fiul (lat: ""). Problema în cauză constituie pretextul unei dispute istorice între Biserica Răsăriteană (Ortodoxă) și cea Apuseană (Catolică), teologii ortodocși susținând că Duhul Sfânt purcede numai de la Tatăl, în vreme ce colegii lor catolici consideră că
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
, termen teologic care se referă la problema "purcederii" Sfântului Duh de la Dumnezeu Tatăl și de la Dumnezeu Fiul (lat: ""). Problema în cauză constituie pretextul unei dispute istorice între Biserica Răsăriteană (Ortodoxă) și cea Apuseană (Catolică), teologii ortodocși susținând că Duhul Sfânt purcede numai de la Tatăl, în vreme ce colegii lor catolici consideră că Sfântul Duh purcede de la Tatăl și de la Fiul. Filioque este una din cauzele Marii Schisme. Biserica Ortodoxă își susține poziția pe baza Crezului Niceo-Constantinopolitan și a referințelor biblice. Astfel
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]