18,780 matches
-
portar. a fost componentă a selecționatei României care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia și a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul portarilor
Elisabeta Ionescu () [Corola-website/Science/328197_a_329526]
-
Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia și a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul portarilor a fost următorul: Lidia Stan (37 voturi), Elisabeta Ionescu (30 voturi), Viorica Ionică (20 de voturi), Clara
Elisabeta Ionescu () [Corola-website/Science/328197_a_329526]
-
pe postul de portar. a început să joace handbal la Școala Sportivă de Elevi Piatra Neamț, sub îndrumarea fostului mare antrenor Ovidiu Țoc. a fost componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul portarilor
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
fostului mare antrenor Ovidiu Țoc. a fost componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul portarilor a fost următorul: Lidia Stan (37 voturi), Elisabeta Ionescu (30 voturi), Viorica Ionică (20 de voturi), Clara
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în toate cele cinci meciuri. Viorica Ionică a mai făcut parte din selecționata României care s-a clasat pe locul șapte la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1978, desfășurat în Cehoslovacia, și din cea care s-a clasat a opta la Campionatul Mondial din 1982, care s-a ținut în Ungaria. Viorica Ionică fost chemată pentru prima dată în 1973 la echipa națională a României, pentru
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
s-a ținut în Ungaria. Viorica Ionică fost chemată pentru prima dată în 1973 la echipa națională a României, pentru care a evoluat în total în 237 de partide. Este portarul cu cele mai multe selecții la echipa națională din istoria handbalului feminin, fiind urmată de Luminița Dinu-Huțupan, cu 201 selecții. Viorica Ionică a fost timp de mai mulți ani căpitanul echipei naționale a României. În 1976, Viorica Ionică a primit prin Decretul nr. 250 din 18 august 1976 distincția „Meritul Sportiv Clasa
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
1945, în Miloșești, județul Ialomița) este o fostă handbalistă română care a jucat pentru echipa națională a României pe postul de pivot. a fost componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1971, care s-a desfășurat în Olanda, precum și a echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. A făcut parte și din selecționata României care s-a clasat
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1971, care s-a desfășurat în Olanda, precum și a echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. A făcut parte și din selecționata României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS, unde a fost votată cel mai bun pivot și selectată
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
precum și a echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. A făcut parte și din selecționata României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS, unde a fost votată cel mai bun pivot și selectată în "All-Star Team". În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS, unde a fost votată cel mai bun pivot și selectată în "All-Star Team". În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul pivoților a fost următorul: Doina Furcoi (47 voturi), Rozália Soós (41 de voturi). În 1976, cele 22 de
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
ediție experimentală, nu una oficială. Cu cele 21 goluri marcate pentru reprezentativă României, Soós a fost declarată golgeter al competiției. Rozália Soós a fost componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1971, care s-a desfășurat în Olanda, precum și a echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. De asemenea, a făcut parte și din selecționată României care s-
Rozália Soós () [Corola-website/Science/328209_a_329538]
-
componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1971, care s-a desfășurat în Olanda, precum și a echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. De asemenea, a făcut parte și din selecționată României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii
Rozália Soós () [Corola-website/Science/328209_a_329538]
-
echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. De asemenea, a făcut parte și din selecționată României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul pivoților
Rozália Soós () [Corola-website/Science/328209_a_329538]
-
în Iugoslavia. De asemenea, a făcut parte și din selecționată României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul pivoților a fost următorul: Doina Furcoi (47 voturi), Rozália Soós (41 de voturi). În 1976, cele 22 de
Rozália Soós () [Corola-website/Science/328209_a_329538]
-
decât echipe din Europa, Federația Internațională de Handbal a decis să îl considere doar o ediție experimentală, nu una oficială. Petruța Băicoianu-Cojocaru a fost componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1971, care s-a desfășurat în Olanda, precum și a echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. La Campionatul Mondial din 1973, în partida contra Ungariei, ea a
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1971, care s-a desfășurat în Olanda, precum și a echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. La Campionatul Mondial din 1973, în partida contra Ungariei, ea a jucat o parte din meci sângerând și cu arcada spartă, în urma loviturilor primite în special de la Klára Horváth-Csik. În total la acest campionat, Băicoianu-Cojocaru
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
campionat, Băicoianu-Cojocaru a înscris 19 goluri în 5 partide, fiind cea mai bună marcatoare a echipei României. De asemenea, Petruța Băicoianu-Cojocaru a făcut parte și din selecționata României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul centrilor
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
De asemenea, Petruța Băicoianu-Cojocaru a făcut parte și din selecționata României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul centrilor a fost următorul: (43 voturi), Constantina Pițigoi (38 de voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
1973. În 1976, Doina Petruța Băicoianu-Cojocaru a primit prin Decretul nr. 250 din 18 august 1976 distincția „Meritul Sportiv Clasa I”. În memoria ei, la Școala cu clasele I-VIII nr. 7 din Timișoara se desfășoară anual trofeul de handbal feminin „Memorialul Doina Cojocaru”. De asemenea, baza sportivă a școlii, pentru care s-au construit două terenuri de bitum pentru handbal, se numește acum Baza sportivă Doina Cojocaru.
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
care să ateste practicarea acestei forme de piercing. Apariția bikinilor în anul 1953 a revoluționat viața femeilor, odată cu eliberarea de hainele lor, și a provocat o agitație destul de mare, deoarece buricul era considerat provocator, din cauza asemănării acestuia cu organele genitale feminine. Mai târziu, în anii '80, Madonna recurgea la apariții publice în care avea zona buricului expusă. Buricul era și este în continuare recunoscut ca o zonă erogenă a femeii, iar posibilitatea de a-și manifesta sexualitatea în văzul tuturor a
Piercing în buric () [Corola-website/Science/328224_a_329553]
-
următoare Naomi Campbell a apărut și ea cu un astfel de accesoriu. Ulterior, cele două fotomodele au participat împreună la o emisiune a lui Isaac Mizrahi, unde și-au etalat piercing-urile. Apoi, alte vedete au adoptat acest tip de accesoriu feminin, printre primele fiind Madonna, Cher și Janet Jackson. De asemenea, popularizarea piercing-ului în buric este atribuită și videoclipului formației rock Aerosmith, la piesa „Cryin'”. Videoclipul, difuzat intens de MTV și de alte posturi muzicale, prezintă povestea unei adolescente, interpretată de
Piercing în buric () [Corola-website/Science/328224_a_329553]
-
posturi muzicale, prezintă povestea unei adolescente, interpretată de Alicia Silverstone, care îl surprinde pe partenerul ei în timp ce acesta o înșeală, pentru ca mai apoi să o respingă. Prin urmare, adolescenta începe o perioadă de nonconformism și de manifestare a propriei personalități feminine, marcată simbolic de piercing-ul pe care și-l face în buric, la un salon specializat. Tânăra începe să devină stăpână pe propria viață, iar în momentul în care poșeta îi este furată într-o cafenea, îl urmărește pe hoț și
Piercing în buric () [Corola-website/Science/328224_a_329553]
-
este primul eșalon valoric al voleiului feminin românesc. Echipele care vor juca în sezonul 2012-2013 sunt următoarele: -1950: Locomotivă CFR București -1951: CS Progresul ICAS București -1952: CS Progresul Sănătatea București -1953: CS Progresul CPCS București -1954: CS Știință ICF București -1955: CS Progresul CPCS București -1956
Divizia A1 de volei feminin () [Corola-website/Science/328254_a_329583]
-
limbului, latină, însemnând "margine") În timp ce își caută sora pierduta.In timpul călătoriei el întâlnește doar câteva personaje umane, care fie îl atacă, fie fug de el sau sunt morți. La un moment dat în timpul călătoriei sale, el întâlnește un personaj feminin, care brusc dispare înainte de a putea ajunge la ea . Pădurea devine în cele din urmă un mediu urban ce se prăbușește la finalizarea a puzzle-ului final, băiatul este aruncat printr-un geam de sticlă și înapoi în pădure.. El
Limbo (joc video) () [Corola-website/Science/328257_a_329586]
-
Constantin „Pilică” Popescu (n. 3 septembrie 1928, în București) este un fost handbalist și antrenor român de handbal. Este cel mai titrat antrenor de handbal feminin din România, câștigând trei titluri de campion mondial cu echipa națională feminină, dintre care două la handbal în 11 jucătoare (1956 și 1960) și unul la handbal în 7 jucătoare (1962), și un titlu de vicecampion (1973), plus alte titluri
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]