17,991 matches
-
asupra mea. Mi-a plăcut întotdeauna să lucrez cu oameni mai tineri decât mine, pentru că entuziasmul și energia lor sunt binefăcătoare. Într-o perioadă mă întrebam dacă nu practic un fel de vampirism, dar nu e asta, că nu le fur energiile, ci, datorită lor, găsesc în mine energii de care nu știam. Noica avea dreptate într-o relație paideică, nici măcar nu știi cine dă și cine primește. În fapt, dacă lucrurile merg bine, toate părțile ies în câștig! Până în 1997
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ci și pentru ca pensionarii în grija mea mama și mama-soacră să nu fie nevoiți să trăiască din pensie. Din nefericire, nu toți au pe cineva în preajmă care să poată face asta. E cumplit, au avut mai întâi o viață furată de comunism, apoi alta furată și de tranziția asta nenorocită, lungă, românească. Când am ieșit prima oară în străinătate, la Berlin, prietenul meu, poetul și jurnalistul plecat din Timișoara, William Totok, mi-a arătat două doamne elegante, cochete și zâmbitoare
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
avea (sau a da cuiva) posibilitatea să acționeze după bunul său plac; a avea (sau a da cuiva) libertate totală de acțiune; - a avea (ceva) pe mână, a dispune de ceva; - a pune mâna: a face, a întreprinde ceva; a fura; a pune mâna pe ceva, a ajunge în posesiunea unui lucru, a-și însuși un lucru (prin mijloace necinstite); a pune mâna pe cineva: a prinde, a înhăța, a înșfăca pe cineva; a găsi pe cel de care ai nevoie
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
să comunice, nu o pot face decât atenuând, învăluind textul în utopie angelică. Iată un motiv real pentru care nu poate fi iertată Doris Lessing, intelectual fin și scriitoare de mare intensitate, de către un scriitor ale cărui vorbe erau sistematic furate în numele utopiei de care ea s-a îndrăgostit. Comparând o operă din est cu una din vest, observăm schimonosirea umanului în două situații. Când estul scrie despre om, omul e o ființă impecabilă (eroul pozitiv) ori un reacționar anticomunist (eroul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din vest, observăm schimonosirea umanului în două situații. Când estul scrie despre om, omul e o ființă impecabilă (eroul pozitiv) ori un reacționar anticomunist (eroul negativ); vestul, însă, e liber să creeze eroi veridici și imprevizibili. Estului i-a fost furată surpriza lecturii de către cenzură. Eroii comuniști trebuiau să fie oameni de rând care știau drumul drept (comunismul), sau intelectuali care deprindeau filozofia marxist- leninistă de la muncitori/ țărani. Descrierea e oarecum simplistă, totuși, fiindcă, deși rar, câte un romancier foarte bun
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
primitive, obsedate, care fie că doreau să se pună trup și suflet în slujba sistemului, fie că visau să fugă din el. Eroul comunist nu avea alte mobile. Era deci o ființă schematică, greu credibilă. Dacă surpriza lecturii a fost furată de cenzură, credibilitatea a supraviețuit în comunism datorită "șopârlelor", a ceea ce se citea printre rânduri, a șmecheriilor menite să păcălească cenzura. În ce privește "trucurile" Desperado, deci, autorii estici sunt chair mai bogați decât cei vestici, întrucât ei se zbăteau să supraviețuiască
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unica alternativă la poezia "demodată"; studentul a cărui poezie a fost binevoitor caracterizată de un prieten drept "Dylan Thomas, însă cu o sentimentalitate specifică ție"; mai e apoi eul post-Oxford, izolat în Shropshire, singur cu operele complete ale lui Yeats, furate de la școala de fete din partea locului. Această căutare a unui stil era doar o față a imaturității mele de ansamblu. Se poate invoca faptul că războiul nu era un moment bun pentru a începe să scrii poezie, totuși marii poeți
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tot, le aveam pe toate în afară de Washington Post, pe care trebuia să mergi un pic mai departe ca să-l găsești. (Majoritatea mijloacelor de comunicare în masă americane sunt înguste ca spectru, au tot felul de prejudecăți, nu fac doi bani.) Furam de la bunicii mei New Yorker, care la început mi-a plăcut pentru vestitele benzi desenate și pentru coperți. Pe lângă romanele englezești și americane din secolul XIX, pe care le citeam pe nerăsuflate, mai citeam Cosmopolitan, reviste de film, cărți comice
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lupt cu nedreptatea, trebuie să trec la fapte. Generația mea e în stare de fapte. Dar faptele sunt ambivalente și primejdioase, drept care mi se pare foarte important să am o voce clară și egală. Nu-mi place să mă las furat de emoții ce pot fi false, chiar când izvorăsc din mine. Am o aprehensiune a dezastrului. Nu mi se cuvine nicio decorație pentru că am supraviețuit. LV. În A Greek Musée descrii viața ca pe o "notă de subsol / la o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
2004: 677) Atât în română, cât și în franceză, acordul se realizează aproape întotdeauna cu N2 dacă acesta este [+ Animat], pentru că el posedă trăsături semantice inerente de gen care se transmit: Pramatia/hahalera asta de vecin a fost surprins/*surprinsă furând Dulapul ăsta de femeie este puternică și încrezătoare/*puternic și încrezător Conform ipotezei formulate de Doetjes și Rooryck 2003, modelul de realizare a acordului cu N2 nu ar ține neapărat de calitatea [+/- Animat] a acestuia. Autorii arată că acordul poate
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
fată, uncool-ul de coleg ți-a făcut o farsă penibilă: ratatul de Octavian, retardul de copil, jegosul/japițone de X nu pleacă de la ore când hotărâți toți să chiuliți: un ratangiu/un loser de băiat, retardatul de coleg ți-a furat prietenul/prietena: agariciul/mârlanul/cârnatul/pamfletarul de X, ciorditoarea de fată, un jeg de prietenă nu te-a lăsat să copiezi de la el/ea: sclavul/orfanul de X, căminista/japița de X a copiat total ,,neprofesionist" și a fost prins
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
îngâmfat/ă sau fițos/oasă zgârcit/ă darnic/ă foarte slab/ă la învățătură • un colegă/o colegă care: nu este ,,de gașcă" ți-a făcut o farsă penibilă nu pleacă de la ore când hotărâți toți să chiuliți ți-a furat prietenul/prietena nu te-a ajutat la nevoie nu te-a lăsat să copiezi de la el/ea a copiat total ,,neprofesionist"și a fost prins/ă se bagă mereu în față • un profesor pe care: îl apreciezi nu îl poți
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Londra, lucru care l-a bucurat nespus. Tot atunci, a devenit și membru al Academiei Franceze de Științe. Pe măsură ce devenea tot mai celebru, el era vizitat de învățați și nobili, dar uneori era irascibil, temându-se că vor să-i fure instrumentele. Altfel au stat lucrurile în 1698 când Leeuwenhoek a fost vizitat de țarul Petru cel Mare al Rusiei, căruia i-a arătat circulația din coada unui țipar. Aceasta l-a încântat în așa măsură pe prinț, scrie prietenul și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
rostească vorbe gingașe privindu-le în ochi, să știe a se face plăcuți, să nu se ferească a lăuda femeilor chipul, să nu fie zgârciți în promisiuni, ele atrag femeile. Să fie abili în a respecta capriciile femeilor, să le fure sărutări, să fie atenți și să bareze perfidia femeilor. Cum să păstreze tinerii femeile? Substituit lui Amor / Cupidon, autorul îi sfătuiește pe tineri să fie plăcuți, să adauge trupului frumos și îngrijit darurile sufletului prin instruire, să-și însușească cunoașterea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bărbați, întreținuta unora dintre ei, a avut câteva serii de copii. Pentru a trăi în afara spectrului de sărăcie și foame, a acceptat compania unor oameni imorali, declasați social, s-a adaptat "eticii" fiecărei ocupații. A mințit, a fost mințită, a furat, a fost furată, a fost jefuită, a jefuit, a iubit, a fost iubită, fără să trădeze, a fost trădată, a înșelat și a fost înșelată, a muncit pentru a realiza ceea ce și-a dorit, și-a iubit copiii, dar i-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dintre ei, a avut câteva serii de copii. Pentru a trăi în afara spectrului de sărăcie și foame, a acceptat compania unor oameni imorali, declasați social, s-a adaptat "eticii" fiecărei ocupații. A mințit, a fost mințită, a furat, a fost furată, a fost jefuită, a jefuit, a iubit, a fost iubită, fără să trădeze, a fost trădată, a înșelat și a fost înșelată, a muncit pentru a realiza ceea ce și-a dorit, și-a iubit copiii, dar i-a dat spre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
făcut din ea o codoașă a viciului. Avea 48 de ani, ultimul soț i-a murit, a născut încă doi copii care n-au supraviețuit. Era disperată, se simțea singură și, de frica sărăciei și a foamei, a început să fure. Sărăcia îmi împietrea inima iar nevoia mă făcea nepăsătoare față de orice.... mărturisea ea, sărăcia mă mâna, lăcomia mă reținea, se justifica ea. Își spunea că Necuratul n-o slăbește, o ispitește și-i dă curajul să perevereze în a deposeda
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nevoia mă făcea nepăsătoare față de orice.... mărturisea ea, sărăcia mă mâna, lăcomia mă reținea, se justifica ea. Își spunea că Necuratul n-o slăbește, o ispitește și-i dă curajul să perevereze în a deposeda pe alții de lucrurile lor. Fura ceasuri, bijuterii, tacâmuri, baloturi de pânză și dantele. Fura de pe stradă, din hanuri, din prăvălii, de la hoți. Ducea uneori păgubitului lucrurile furate, cerându-i despăgubire și astfel nu mai era nevoită să valorifice lucrurile furate. Molly a intrat în cârdășie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mă mâna, lăcomia mă reținea, se justifica ea. Își spunea că Necuratul n-o slăbește, o ispitește și-i dă curajul să perevereze în a deposeda pe alții de lucrurile lor. Fura ceasuri, bijuterii, tacâmuri, baloturi de pânză și dantele. Fura de pe stradă, din hanuri, din prăvălii, de la hoți. Ducea uneori păgubitului lucrurile furate, cerându-i despăgubire și astfel nu mai era nevoită să valorifice lucrurile furate. Molly a intrat în cârdășie cu hoți, cu falsificatori de bani, cu spărgători, pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Avea deja cincizeci de ani. Se ferea de hoți și de spărgători, evalua gradul de periculozitate. Primejdia o pândea mereu, mulți hoți erau prinși de autorități, ea însă reușea să scape de autorități. Se controla atent, se îmbrăca elegant când fura, să nu dea de bănuit, umbla uneori în travesti, simula cu dibăcie nevinovăția. În cele din urmă, pentru niște tacâmuri, Molly a fost denunțată și închisă la Newgate. S-a simțit în culmea nenorocirii. Era disperată. S-a rugat lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mă consola când îmi lipseai, o privesc, topită de dragoste, scriindu-ți ultimele gânduri, zugrăvindu-ți ultimele bătăi ale inimii mele... Mă gândesc la viitorul tău! Crede-mă, de multe ori o să regreți bietul tău câine credincios, fata bună care fura pentru tine, care s-ar fi lăsat târâtă în fața Curții cu Juri ca să-ți asigure fericirea, care n-avea altă îndeletnicire decât să se gândească la plăcerile tale, să inventeze unele noi pentru tine, care avea numai iubire pentru tine
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
construcției ample pe multiple planuri, urmărind mai multe destine, al scriitorului romantic Victor Hugo, a apărut, după trei de decenii de muncă, în 1862, la Bruxelles. Personajul central este Jean Valjean, un condamnat la ocnă, la muncă silnică, pentru că a furat o pâine din disperare că nu putea asigura hrana copiilor sorei lui căreia îi datora faptul că l-a crescut. A evadat de câteva ori și a efectuat nouăsprezece ani de ocnă. Niciun han nu-l găzduia, era alungat pretutindeni
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de câteva ori și a efectuat nouăsprezece ani de ocnă. Niciun han nu-l găzduia, era alungat pretutindeni. Doar episcopul Bienvenue, fostul jurist Myriel, l-a găzduit dar, deprins cu furtul și pentru a se descurca în continuare, i-a furat, la plecare, două sfeșnice și argintăria. Același generos episcop îl va apăra de acuzația de furt, spunând că argintăria i-a fost dăruită. Pentru a scăpa de urmăritori, cel mai consecvent fiind inspectorul de poliție Javert, evadatul Jean Valjean și-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
viața de lux și huzur. Versatilă, Duduca l-a câștigat de partea ei pe Dinu, i-a declarat dragoste și cei doi au devenit complici pentru a-l spolia pe Andronache, cunoscut în părțile locului ca fiind desfrânat și risipitor fura ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun. Se dau petreceri mari la curtea postelnicului, cu lăutari și "aspasii" (de la numele hetairei Aspasia) din vremea lui Caragea: Arghira, Rozolina, Calmuca. Dezmățul se colora și cu tălanițe, femei ușoare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
hoții coabitau și se distrau. Autorul conturează câteva dintre aceste victime ale sărăciei și violenței: Didina, Voica, Sinefta. Didina este ibovnica lui Bozoncea, starostele Gropii, o țigancă înaltă, bine clădită, cu păr bogat adunat într-un coc. Pentru ea Bozoncea fura s-o îmbrace și să-i îndeplinească poftele. A scos-o din Cruce (Crucea de Piatră, cartier bucureștean cu bordeluri), i-a furat-o "peștelui" Sandu- Mână Mică care n-a uitat că a fost deposedat de ceea ce credea că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]