19,488 matches
-
multe ore, sau prin scufundare în apă rece ca gheața. Lipsa igienei și răspândirea bolilor contagioase a dus la moartea majorității femeilor. Altele au înnebunit sau au fost ucise. Optzeci și opt de copii din Lidice au fost transportați în incinta fostei fabrici de textile de pe strada Gneisenau din Łódź (Polonia). Sosirea lor a fost anunțată de o telegramă de la biroul din Praga al lui Horst Böhme, care se încheia cu: "copiii își vor lua cu ei doar hainele ce le
Lidice () [Corola-website/Science/306587_a_307916]
-
caracteristici: fermele dețineau în proprietate sau în folosință terenuri agricole cu suprafețe cuprinse între 250-500 hectare, care permiteau o bună organizare a producției și a muncii. Majoritatea aveau spații de locuit pentru personalul angajat și familia acestuia, aflate chiar în incinta fermei. Se aplicau tehnologiile agricole cele mai avansate pentru acea vreme, inclusiv semințe și soiuri de calitate. Țăranii desfășurau o activitate continuă pe întregul an calendaristic și asigurau de lucru întregii familii; astfel, femeile lucrau la cultura vegetală, bucătărie, croitorie
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
Michigan. Spectacolul organizat în Michigan a fost urmărit de un număr de 93,173 de spectatori. Audiența record de peste 90,000 de spectatori reprezintă cel mai mare număr de persoane care a participat vreodată la un eveniment sportiv (dintr-o incintă acoperită) desfășurat în America de Nord până în zilele noastre. Unii observatori consideră că constituie apogeul erei de aur a wrestlingului din anii '80. Melodia oficială a evenimentului s-a numit ""Who's Zooming Who?"" și a fost interpretată de Aretha Franklin. Sloganul
WrestleMania III () [Corola-website/Science/306605_a_307934]
-
de Vlad Țepeș în anul 1461, cu rol de mănăstire-cetate (ruinată până la finele secolului al XVI-lea). Locul pe care a fost înălțată mănăstirea era odinioară o insulă, în mijlocul mlaștinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, ușor de incendiat la vreme de primejdie. Râul Câlniștea, care curge în partea de răsărit a satului Comana, întâlnește în cale balta Comanei pe care o străbate și din care se desprinde în fața
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
Comana, apa desface un braț care ocolește ostrovul și se reîntoarce apoi la vechea matcă. La sfârșitul secolului al XVI-lea (1588), mănăstirea a fost reclădită de boierul Radu Șerban, folosind ruinele rămase de la vechea mănăstire, în special zidul de incintă. În biserica, cu hramul Sf. Nicolae, va comanda ca zidul de la intrarea în pronaos să fie zugrăvit împreună cu soția sa Elina, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc. În 1609, după ce a devenit domn al Țării Românești, Radu Șerban zugrăvește biserica mănăstirii
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
cele zece coloane, aflate la extremități, sunt încastrate în zidul clădirii si au capitelurile împodobite cu vulturul bicefal, însemnul familiei Cantacuzino. Susținând arcuri de cărămidă în semicerc, cele zece coloane dau o notă de o deosebită frumusețe întregii construcții. În incintă, Șerban reface biserica și înlocuiește vechea pisanie cu o alta, în care se înscrie în rândul ctitorilor. Această refacere a mănăstirii se încheie cu strămutarea înaintașilor într-un mormânt comun. Transformarea ctitoriei în „criptă” a familiei Cantacuzino explică atât strădania
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
refacere a mănăstirii se încheie cu strămutarea înaintașilor într-un mormânt comun. Transformarea ctitoriei în „criptă” a familiei Cantacuzino explică atât strădania lui Șerban de a reface mănăstirea în 1699 - 1700, cât și revenirea sa din 1703, când zidește în incintă un paraclis pe care îl întărește, după obicei. În august 1709 Șerban moare și va fi, la rândul său, înmormântat la Comana. Mormântul lui Șerban Cantacuzino nu se mai cunoaște la Comana; el a fost distrus o dată cu celelalte morminte în
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
și a beciurilor domnești, precum și biblioteca. În curtea mănăstirii, lângă biserică, se află un edificiu în Lista Monumentelor Istorice sub denumirea de „Mausoleul eroilor căzuți în Primul Război Mondial (Mănăstirea Comana)”, la numărul curent 364, . În toamna anului 1916, în incinta mănăstirii Comana, trupele germane, aflate sub comanda feldmareșalul Anton Ludwig August von Mackensen, au început amenajarea unui cimitir de campanie, în care au fost înhumați 516 eroi, căzuți în luptele de pe Neajlov, dintre care: români - 417 neidentificați și 4 identificați
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
care au fost înhumați 516 eroi, căzuți în luptele de pe Neajlov, dintre care: români - 417 neidentificați și 4 identificați; germani - 13 neidentificați; bulgari - 51 neidentificați; turci - 31 neidentificați. În anul 1919 Societatea „Cultul Eroilor“ a hotărât construirea unui mausoleu în incinta mănăstirii Comana, pe baza indicațiilor date de marele istoric Nicolae Iorga. Lucrările la mausoleu au început în anul 1926 și au fost finalizate în anul 1932. Mausoleul, de formă rectangulară, cu dimensiunile H = 4,5 m, L = 14,5 m
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
prin pinfall sau submission se poate face doar dacă aceste manevre sunt efectuate în interiorul ringului. Într-un meci de tipul Falls Count Anywhere această regulă nu mai este valabilă, pin-ul sau câștigarea prin submission putând avea loc oriunde în incinta arenei unde se desfășoară meciul. În consecință, meciul nu poate fi pierdut prin countout, dar poate fi pierdut în unele cazuri prin descalificare, dacă unul din wrestleri ajunge să părăsească arena unde se desfășoară meciul (regula depinde în funcție de promoție). Sunt
Tipuri de meciuri de wrestling () [Corola-website/Science/306618_a_307947]
-
a moscheii Hassan Bek de către evrei. După 2004 situația Yaffei a revenit la normal. În anul 2005, însă, fapta unor extremiști evrei care au aruncat, în mod provocator, un cap de porc pe care au scris numele profetului Muhammad în incinta moscheii Hassan Bek, a produs iarăși consternare în rândurile musulmanilor deja sensibilizați de ațâțări din trecut. În prezent există tensiuni la Yaffa în jurul chestiunii construirii unor arii rezidențiale destinate populării cu noi locatari evrei înstăriți (gentrification). Aceste proiecte riscă să
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
mitropolitului Dosoftei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Pe această listă este trecut 1677 ca an al construirii acestui edificiu. Această casă cu arcade a făcut parte inițial din incinta Bisericii „Sf. Neculai Domnesc”, construită de Ștefan cel Mare în perioada 1491-1492. Ea era inclusă în zidul de incintă de pe latura nordică al acestui lăcaș de cult. Zidul de incintă se mai păstrează astăzi doar pe porțiunea de sud-est (în fața
Casa Dosoftei () [Corola-website/Science/306825_a_308154]
-
Pe această listă este trecut 1677 ca an al construirii acestui edificiu. Această casă cu arcade a făcut parte inițial din incinta Bisericii „Sf. Neculai Domnesc”, construită de Ștefan cel Mare în perioada 1491-1492. Ea era inclusă în zidul de incintă de pe latura nordică al acestui lăcaș de cult. Zidul de incintă se mai păstrează astăzi doar pe porțiunea de sud-est (în fața Hotelului Moldova) și în peretele acestei clădiri. este cunoscută și sub numele de „casa cu arcade”, datorită porticului înalt
Casa Dosoftei () [Corola-website/Science/306825_a_308154]
-
edificiu. Această casă cu arcade a făcut parte inițial din incinta Bisericii „Sf. Neculai Domnesc”, construită de Ștefan cel Mare în perioada 1491-1492. Ea era inclusă în zidul de incintă de pe latura nordică al acestui lăcaș de cult. Zidul de incintă se mai păstrează astăzi doar pe porțiunea de sud-est (în fața Hotelului Moldova) și în peretele acestei clădiri. este cunoscută și sub numele de „casa cu arcade”, datorită porticului înalt, cu cinci arcade. Cercetătorii istorici au emis opinii diferite cu privire la perioada
Casa Dosoftei () [Corola-website/Science/306825_a_308154]
-
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pe locul aceste clădiri a existat un cimitir. Istoricii Dan Bădărău și Ioan Caproșu au presupus că această casă a fost construită în secolul al XVIII-lea, după refacerea zidului de incintă al Bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” la 1677 de către Antonie Ruset (1675-1678) și după abandonarea cimitirului. După aceiași cercetători, clădirea a fost înălțată de un negustor, de aceea nu există referiri în cronicile vremii. Casa are formă aproape cubică și este
Casa Dosoftei () [Corola-website/Science/306825_a_308154]
-
și s-a terminat în 1469. Sfințirea sa a avut loc la 3 septembrie 1469, „"fiind de față întreg clerul moldovenesc"”. Slujba de sfințire a fost oficiată de mitropolitul Teoctist. Acesta a fost înmormântat în pridvorul mănăstirii în anul 1478. Incinta, turnul de la intrare și fortificațiile au fost terminate în 1481. Biserica mănăstirii a fost devastată de oștile lui Timuș Hmelnițki. Lucrările de reconstruire au fost începute de voievodul Vasile Lupu în 1653, continuate de Gheorghe Ștefan (1653-1658) și terminate, sub
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
sub domnia lui Eustatie Dabija, în 1662. Mănăstirea a fost restaurată între anii 1756-1760 prin grija mitropolitului Iacob Putneanul, apoi în 1902, când s-a refăcut acoperișul după planurile arhitectului Karl Romstorfer, și, mai recent, în perioada 1961-1975. Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se află stema Moldovei datată 1471. Turnul a fost zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
Putna din august 1871 au înnoptat în acele zile în sala de la etaj, această construcție se numește „Turnul Eminescu“. Tot pe latura de est este situat și „Turnul clopotniței” construit în anul 1882. Paraclisul mănăstirii, așezat în partea vestică a incintei, cu hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel", este construit de mitropolitul Iacov Putneanul în anul 1759, pe locul vechiului turn clopotniță deteriorat la marele cutremur din 1739. A fost restaurat între anii 1976-1983, când i s-au adăugat noi spații
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
1739. A fost restaurat între anii 1976-1983, când i s-au adăugat noi spații. Paraclisul a fost pictat în tehnica „al fresco” în perioada 1980-1984 de artiștii-frați Mihail și Gavril Moroșan, stareț fiind Arhimandritul Iachint Unciuleac. Pe latura sudică a incintei se află Casa Domnească ridicată între anii 1982-1988 pe temeliile celei vechi distrusă de Habsburgi. Lucrările de reconstrucție au fost începute și supravegheate, în mare parte, de către patriarhul Teoctist Arăpașu în timpul arhipăstoririi sale ca mitropolit al Moldovei. Singura clădire rămasă
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență "muntenești", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
Ruinele bisericii Humorul Vechi au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la poziția 291, având codul de clasificare SV-II-m-A-05569. Pe aceastăp listă se precizează că ruinele se află la circa 100 m sud-vest de incinta actuală. În anul 1530, la vreo 500 m mai spre nord-vest de ruinele vechii biserici, marele logofăt Toader Bubuiog a început construirea unei noi biserici de piatră. Ctitorul acestei biserici era un înalt demnitar politic, deținând dregătoriile de pârcălab de
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
zidit și împodobit evlaviosul și de Hristos iubitorul domn Io Vasile Voievod, din mila lui Dumnezeu stăpân și domn al întregii țări în anul 7149”". Turnul se află la nord-est de clădirea bisericii și făcea parte inițial din zidul de incintă al mănăstirii. În prezent, se mai observă doar câteva ruine din acest zid (pe laturile de vest și de est ale turnului). Clădirea turnului este sprijinită pe laturile de nord și de vest de două contraforturi înalte. Turnul are un
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
mai veche așezare datată secolele VIII-IX. Cetatea secolului IX era apărată cu șanțuri și cu valuri de pământ. În această perioadă s-a ridicat și un turn patrulater, respectiv un zid de legătură al părții estice și vestice ale primei incinte, zid de 3,2 m grosime . Atât turnul, cât și zidul au fost distruse în timpul invaziei mongole. Arheologii români și-au concentrat multă vreme eforturile pentru a descoperi elemente care sa susțină textul din Gesta Hungarorum cum că cetatea ar
Cetatea Dăbâca () [Corola-website/Science/306933_a_308262]
-
terras castri nostri de Doboka". În 1271 ea este dăruită banului Micud, ca răsplată pentru faptele sale de vitejie, donație confirmată în 1279 de Ladislau al IV-lea. Cetatea are formă inelară și era formată dintr-un număr de patru incinte fortificate, cu un diametru total de 600 m. Este așezată pe Dealul Cetății la o altitudine de 698 metri, pe terasa superioară a văii Lonei și avea rolul de a menține controlul asupra drumului de transport al sării de la Sic
Cetatea Dăbâca () [Corola-website/Science/306933_a_308262]
-
de 16 m. Inițial a fost mai lungă, cu 5-10 m, având spre est (respectiv spre Piața Republicii) obișnuitul cor/altar, cu bolți ogivale în cruce, cor care a fost demolat odată cu construcția fortificației împrejmuitoare (biserica nu mai încăpea în incinta zidurilor de apărare, fiind plasată de-a curmezișul față de fortăreață; corul/altarul a trebuit să fie sacrificat pe o lungime de 5-10 m; așa se explică aspectul neobișnuit de inestetic al fațadei de est a bisericii, lipsită de cor/altar
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche () [Corola-website/Science/306951_a_308280]