18,612 matches
-
blindate, întreaga grupare totalizând 24 de divizii, împreună cu formațiile lor de serviciu. Aliații au fost surprinși de rapiditatea cu care germanii au reușit să recruteze noi trupe, după înfrângerile suportate anterior în luptă, și de un alt fapt neașeptat tăria loviturii. Care au fost țelurile inamicului? După părerea comandanților aliați, germanii erau interesați de ocuparea orașului Liège, pentru a captura depozitele de materiale, și de recucerirea Anversului. Un obiectiv părea a fi și Strasbourgul. Șeful Statului Major al armatei franceze i-
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
o coloană mică în Bastogne, realizând o slabă legătură cu trupele asediate acolo. Ulterior, s-au dat lupte grele în jurul orașului, la care au participat trupe atât din interior, cât și din exteriorul orașului. Trupele germane au continuat să dea lovituri și asupra flancului de nord. Montgomery, la rândul său, pe 28 decembrie, se pregătea să înceapă ofensiva de pe flancul de nord, având ca direcție generală orașul Houffalize, ofensivă care a și început pe 3 ianuarie 1945. În sprijinul apărării au
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
în fața ofensivei germane și solicita declanșarea unei ofensive sovietice pentru relaxarea situației pe frontul de vest [2, pp. 473-474]. Traversarea Rinului un final cu entuziasm neașteptat Chiar în perioada defensivă, comandamentul trupelor aliate privea înainte și făcea planuri pentru ultimele lovituri până la zdrobirea Germaniei. Pentru perioada apropiată, planurile operative își propuneau distrugerea unităților germane de la vest de Rin, stadiul următor vizând forțarea fluviului și cucerirea unor importante capete de pod. Înaintările ulterioare își propuneau ajungerea până în inima Germaniei, pentru anihilarea ultimelor
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
însă, germanii încă mai beneficiau de avantajele lucrărilor de apărare din linia Siegfried. Trebuiau lichidate trupele germane la vest de Rin; aceasta era schema operativă pentru prima fază a planului strategic. Conform planului împotriva forțelor germane din fața unităților aliate, prima lovitură urma să o dea armata canadiană, care a intrat în acțiune la 8 februarie și Armata 9 americană, sub conducerea generalului Simpson, care a declanșat atacul la 23 februarie și a forțat râul Roer, după un violent bombardament. În mai
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
a schimba, în mod radical, întreg câmpul cunoașterii umaniste (moduri de a privi în trecut; moduri de a spune despre trecut-prezent; moduri de a filosofa și moduri de a gândi; moduri de a pregăti planul de atac discursiv, strategiile și loviturile de grație și fără nicio ezitare împotriva tuturor celor care îți contestă existența într-un anumit domeniu și dreptul fundamental la cuvânt). Cunoașterea devine putere în luptele cu diversele "autorități" care-și arogă simbolistica într-un umanism modern dogmatic. Acest
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Cât despre "intermediari", ei sunt intelectualii și birocrații puterii-cunoaștere. Ce se întâmplă când principiul reprezentării nu funcționează corect, sau a funcționat el vreodată eficient în toată istoria modernă? Atunci când acest principiu nu funcționează, avem clasicele revolte și revoluții social-politice, avem lovituri de stat și regimuri dictatoriale, avem războaie civile, devenite niște... "greșeli" ale politicienilor și ale intelocraților care-i susțin. Principiul reprezentării este o problematică deschisă, iar el nu a funcționat constructiv, ci mai degrabă dialectic și conflictual pe tot parcursul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
avem războaie civile, devenite niște... "greșeli" ale politicienilor și ale intelocraților care-i susțin. Principiul reprezentării este o problematică deschisă, iar el nu a funcționat constructiv, ci mai degrabă dialectic și conflictual pe tot parcursul istoriei moderne. Vom înțelege de ce "lovitura de stat este automanifestarea statului însuși"127. De fapt, lovitura de stat, revoltele anti-stat și revoluțiile nu sunt altceva decât manifestarea cetățenilor nu atât împotriva statului și a ideii de stat, cât împotriva principiului reprezentării, a funcționalității sale în politica
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
intelocraților care-i susțin. Principiul reprezentării este o problematică deschisă, iar el nu a funcționat constructiv, ci mai degrabă dialectic și conflictual pe tot parcursul istoriei moderne. Vom înțelege de ce "lovitura de stat este automanifestarea statului însuși"127. De fapt, lovitura de stat, revoltele anti-stat și revoluțiile nu sunt altceva decât manifestarea cetățenilor nu atât împotriva statului și a ideii de stat, cât împotriva principiului reprezentării, a funcționalității sale în politica modernă de la 1600 până în prezent. Schimbarea regimului politic nu se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în fața gravității unor maladii sau chiar a morții. Formula narativă e definită totodată prin remarcabila știință de a mânui substanța epică și a întreține ritmul necesar captivării cititorului, tradus prin alternanța dintre povestitul cu farmec și efectele bruște, de tipul „loviturilor de teatru”. De altfel, două piese de teatru, Farsa (1994; Premiul UNITER) și Primăvara la bufet (1995; Marele Premiu la Concursul Național de Dramaturgie „Camil Petrescu”; Premiul Uniunii Scriitorilor) nu sunt altceva decât transpuneri în registru dramatic după povestiri din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
și 60 de ani) sunt dovada clară că a fost agresată. Cotul drept a suferit o tăietură adâncă care a afectat grav extremitatea umărului. Pentru că nu există nici un semn de regenerare sau infecție, se presupune că a murit din cauza acestei lovituri. În mormântul D, care conține rămășițele persoanelor înrudite cu cele din mormântul C, se aflau și rămășițele unui bărbat (în vârstă de 50 de ani) care a fost decapitat. E plauzibilă ipoteza că acesta a fost executat, foarte probabil pentru că
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
el, sugerează mai mult un act de violență decât o execuție judiciară. Desigur, Zias ar putea avea dreptate, dar nu putem fi siguri că decapitările judiciare erau întotdeauna duse la îndeplinire ca la carte. Ar ajunge să ne amintim de loviturile țintite greșit care, într-un final, i-au retezat capul lui James, Ducele de Monmouth în 1685. Din câte se pare, călăul era beat. La prima încercare toporul a lovit umărul ducelui. Un secol mai devreme Mary, regina Scoției, nu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
călăul era beat. La prima încercare toporul a lovit umărul ducelui. Un secol mai devreme Mary, regina Scoției, nu avusese mai mult noroc când, în 1586, verișoara sa, Elisabeta, a executat-o pentru trădare. Călăul a avut nevoie de trei lovituri pentru a-i reteza capul. Iertați-mă pentru că insist asupra acestor date înfiorătoare, dar cred că trebuie subliniată aici o idee importantă. Contrar a ceea ce pretind alții, tăieturile multiple nu contrazic, de fapt, interpretarea decapitării ca execuție judiciară. Am verificat
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
sute de schelete dezgropate datând din epoca romană (cele mai multe în Britania și unele în Africa) care, după observația mea, au fost decapitate. În aproape o jumătate din cazuri, ca să despartă capul de trup, au fost necesare două sau mai multe lovituri de sabie sau de secure. Vis à vis de acest subiect, este foarte interesantă descoperirea unei gropi comune lăsată în urma bătăliei sângeroase de la Towton, în Britania din secolul al XV-lea. Deși este vorba de o perioadă mult mai târzie
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
probabilitatea ca cineva să fie decapitat într-o altercație domestică? Cred că mai degrabă scăzută. Ca atare, bărbatul din mormântul D de la Giv‘at ha-Mivtar este probabil un individ care a suferit pedeapsa capitală - chiar dacă au fost nevoie de două lovituri ca treaba să fie dusă la capăt - ale cărui resturi de schelet au fost așezate la timpul potrivit în mormântul familiei. Cu tot respectul față de Joe Zias, eu cred că aceasta înseamnă că, din câte se pare, am găsit trei
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de a sugera că învierea lui Isus s-a întâmplat într-adevăr să pară ceva demodat și chiar jenant, n-a fost niciodată și nu este nici acum o poziție sociologică sau politică neutră. Iluminismul a cauzat un fel de lovitură de stat intelectuală, care a convins multă lume că nu există nicio probă a adevărului că morții învie - ca și cum asta ar fi o descoperire modernă, nu o simplă reafirmare a ceea ce Homer și alții nu puneau la îndoială. O astfel
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
convins multă lume că nu există nicio probă a adevărului că morții învie - ca și cum asta ar fi o descoperire modernă, nu o simplă reafirmare a ceea ce Homer și alții nu puneau la îndoială. O astfel de propunere, o astfel de lovitură de stat, merge mână în mână cu alte afirmații ale Iluminismului, și nu este ultima cea care susține că acum omenirea a ajuns la maturitate; adică: nu mai avem nevoie de Dumnezeu; El poate fi îndepărtat la etajul de sus
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
ultima ridicase problema Basarabiei, considerată de România ca definitiv încheiată 781. Abordând problema pactului de neagresiune dintre Polonia și U.R.S.S., semnat în iulie 1932, Gheorghe Brătianu aprecia că actul fusese grăbit de evenimente petrecute în Germania, precum insturarea dictaturii, lovitura de stat din Prusia sau instituirea stării de asediu. El exprima unele temeri în legătură cu urmările pe care le-ar fi putut avea acest acord asupra relațiilor româno-polone. Atrăgând atenția asupra unei posibile apropieri între U.R.S.S. și Germania, în problema
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
871. 8.2. Grupări și opinii ale foștilor georgiști după fuziunea liberală din 10 ianuarie 1938 În paralel, regele și apropiații săi întocmeau proiecte care vizau modificarea regimului politic, în sensul sporirii autorității monarhiei. Pretextul utilizat de rege pentru legitimarea loviturii de stat prin care plănuia să introducă monarhia autoritară a fost intensificarea pericolului intern și extern reprezentat de legionari 872. Declarațiile lui Zelea-Codreanu, privind intențiile sale de a schimba orientarea politicii externe a României spre Roma și Berlin și ascensiunea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
origini până la 1918, Editura Enciclopedică, București, 1996. Stănciugelu, Ștefan, "Liberalism românesc. Etape. Efecte perverse", în Sociologie Românească, 1994, nr. 4, pp. 373-387. Stănescu, Marin, C., Moscova, Cominternul, Filiera Comunistă Balcanică și România, Editura Silex, București, 1994. Stoenescu, Alex, Mihai, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 3, Editura Rao, București, 2004. Șandru, D., Saizu, I., "I. G. Duca coordonate economice", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași, XXII, 1985, vol. I, pp. 293-307. Șeicaru, Pamfil, Istoria partidelor Național
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1932, p. 4. 224 Idem, nr. 837, 6 octombrie 1933, p. 1, 3. 225 Constantin Argetoianu, op. cit, vol. IX, pp. 444, 445; Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. II, Editura Machiavelli, București, 1999, pp. 93, 94; Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 3, Editura Rao, București, 2004, pp. 116, 167. 226 Radu Comănescu, Emilian N. Dobrescu, Istoria francmasoneriei (1926-1960), Editura Tempus, București, 1992, p. 264; Avangarda românească în arhivele Siguranței, Editura Polirom, Iași, 2008, pp. 87-92. 227
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gheorghe Buzatu, op. cit., p 252; "Mișcarea", nr. 565, 19 octombrie 1932, p. 1. 390 "Mișcarea", nr. 565, 19 octombrie 1932, p. 1. 391 Pamfil Șeicaru, op. cit., p. 350; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 255. 392 Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 3, București, Editura Rao, 2004, pp. 106, 110, 112; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 276; Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. II, Editura Machiavelli, București, 2001, pp. 91, 92. 393 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Alex. Mihai Stoenescu, potrivit căruia, în timpul tratativelor purtate între Iuliu Maniu și N. Titulescu, în Franța se discuta îndepărtarea regelui Carol al II-lea și instalarea Marelui Voievod de Alba Iulia, Mihai I, pe tron. Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 3, Editura Rao, București, 2004, p. 206.) 626 Arhivele Ministerului de Justiție, București, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 231. 627 Idem, f. 282. 628 Idem, vol. 3, f. 291, 293, 294; Arhivele Naționale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Mișcarea", nr. 626, 11 ianuarie 1933, p. 2. 678 Idem, nr. 819, 14 septembrie 1933, p. 3. 679 Idem, nr. 824, 21 septembreie 1933, p. 3. 680 Idem, nr. 837, 6 octombrie 1933, p. 1; 681 Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 3, Editura Rao, București, 2004, p. 110. 682 Articolul "Situația în Dobrogea Nouă". " Mișcarea", nr. 844, 14 octombrie 1933, p. 1. 683 Marin C. Stănescu, Moscova, Cominternul, Filiera Comunistă Balcanică și România (1919-1943), Editura Silex
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
768 "Mișcarea", nr. 515, 18 august 1932, p. 4. 769 Idem, nr. 558, 11 octombrie 1932, p. 1. 770 Idem, nr. 868, 875, 930; 6 noiembrie, 9 decembrie 1933, 27 februarie 1934; pp. 1, 1, 1; Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 3, Editura Rao, București, 2004, vol. 3, p. 110. 771 Denumit de presa fascistă italiană "Pactul Mussolini". Gheorghe Buzatu, Corneliu Bichineț, coordonatori, România sub imperiul haosului, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, p. 42. 772 Pierre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
bucată îngustă din bulevardul visat - rămăsese unică în felul ei. De altfel, după nenumărate reparații, nu mai păstra decât umbra stilului său inițial. Îndeosebi campania oficială de luptă “împotriva supraabundenței arhitecturale” (la care, în fragedă copilărie, fusesem martori) îi dăduse lovitura fatală. Totul părea „supraabundent”: muncitorii smulseseră lujerii trandafirilor, astupaseră ferestruicile... Și cum întotdeauna se găsesc persoane care țin să facă exces de zel (datorită lor reușesc cu adevărat campaniile), vecinul de dedesubt se străduise să desprindă de pe zid surplusul arhitectural
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]