18,106 matches
-
fiind format din doar trei membri 1. Acești funcționari sunt aleși; durata funcției lor nu este indicată și, de aceea, ne putem gândi că ei o exercitau pe viață. Se stabilește În mod expres că ei se bucură de aceleași privilegii ca și pontifex din Roma: Împreună cu fiii lor ei sunt scutiți de serviciul militar și de obligațiile publice. În timpul serviciului lor trebuie să Îmbrace toga praetexta; la teatru și la luptele de gladiatori au un loc de onoare printre membrii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Istoria parsismului este cea a unei minorități care, În ciuda dificultăților, a problemelor serioase și a perioadelor În care a avut de suferit mai ales din cauza intoleranței autorităților musulmane - dar nu numai -, a reușit să câștige o poziție Înaltă, prestigiu și privilegii substanțiale. În 936 d.Hr. (Hodivala, 1925, pp. 70 sqq.; pentru dată cf. Cereti, 1991, pp. 13 sq.), o comunitate mică din satul Sanj³n din Iranul nord-oriental (Khorasan), a ajuns și s-a stabilit În Gujarat după ce stat nouăsprezece ani
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
natură verbală, astfel Încât, din când În când, apar ca preoți, poeți, istorici, juriști: Druizii obișnuiesc să nu ia parte la războaie și nu plătesc impozite, ca restul populației; sunt scutiți de serviciul militar și de orice altă sarcină. Atrași de privilegii atât de mari, mulți vin la ei să se instruiască, pe de o parte, din proprie inițiativă, pe de altă parte, trimiși de părinți sau rude. Se spune că acolo Învață pe dinafară un mare număr de versuri; unii rămân
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
are cea mai mare autoritate printre ei. ș...ț Într-o anumită perioadă a anului, druizii se așază ca să judece, Într-un loc consacrat, În ținutul carnuților, care este considerat că se află În centrul Galiei. ș...ț Atrași de privilegii atât de mari, mulți vin la ei să se instruiască, pe de o parte, din proprie inițiativă, pe de altă parte, trimiși de părinți sau rude. Se spune că acolo Învață pe dinafară un mare număr de versuri; unii rămân
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
elementele fondului intim-străin, fiind deci și ea o determinație fatală a ființei noastre, este, spre deosebire de toate celelalte limite care ne constituie de la bun început, o limită emancipată, „insurecțională“, o limită capabilă la rândul ei să creeze limitații. Limba română are privilegiul de a exprima, prin aceeași familie de cuvinte, activitatea libertății și rezultatul acestei activități: „hotărârea“, ca esență a libertății (aleg, decid, hotărăsc), se soldează de fiecare dată cu „hotare“, cu tăieturi în stofa posibilului, care prin succesiunea alegerilor noastre ne
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
era distinct și radical de stînga. Iată unul dintre articolele sale care ilustrează acest lucru. Scriind despre "Dulcea decadență" a "înaltei societăți", respingînd pretenția acesteia de a fi o elită, Iorga spunea următoarele: "Oamenii aceștia ai înaltei societăți au numai privilegii, dar nici o răspundere. Ei nu sînt produsul istoriei, ci al unei bune investiții și al unui noroc scandalos. Au o singură dorință: să fie văzuți și să se vorbească despre ei. Aristocrația engleză a murit în război la Ypres, nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de faptul că Adunarea Sașilor, care avusese loc la începutul anului 1919 la Mediaș, hotărîse integrarea de bunăvoie a acestora în România Mare. Poziția lui Iorga era clară și identică cu aceea a tuturor românilor: minoritățile puteau primi drepturi și privilegii în funcție de loialitatea lor față de statul român. După ce a devenit prim-ministru, Iorga a continuat să-și țină cursurile în România, la Sorbona, la școlile lui din Franța și Italia și în alte părți ale lumii 64. Mulți politicieni (inclusiv Șeicaru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nici un rost (așa cum se întîmplă adesea!) nici să căutăm paralele dincolo de Nistru: la sfîrșitul secolului al XIX-lea, guvernul rus a inițiat un program ambițios de modernizare, ceea ce a dus la răzvrătiri în zonele rurale. Temîndu-se că-și va pierde privilegiile și puterea economică, nobilimea a făcut o încercare disperată de a opri acest proces. Ceea ce a dus la stabilirea că numai evreii erau țapii ispășitori, încercîndu-se să se facă din aceștia autorii schimbării și ai declinului. Astfel, "evreii au fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
autorii schimbării și ai declinului. Astfel, "evreii au fost cei care au distrus "utopia lor reacționară" de pace și armonie în mediul rural!..." Toate acestea nu reprezentau sămănătorismul și naționalismul cultural al lui Iorga. Departe de a încerca să salveze privilegii de clasă încercînd să găsească țapi ispășitori, el voia să-i ajute pe țărani, să creeze unitatea națională și să-i invite pe evrei să intre în rîndurile națiunii. Intenția lui era înălțarea întregii națiuni. Iorga considera sămănătorismul drept un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ei erau în cea mai mare parte burghezi orășeni (mai mult de 40 % din populația urbană). L. S. Stavrianos, The Balkans since 1453, New York, 1965, pp. 484-485 29 Dubnow, op. cit., vol. 3, p. 275. Evreii români aveau toate drepturile și privilegiile care decurg din această analogie 30 Stavrianos, op. cit., p. 491 31 La Conferința de la Berlin din 1878, atunci cînd s-a ridicat problema acordării dreptului la cetățenie evreilor, Mihail Kogălniceanu (un antisemit foarte moderat) a protestat: "Evreii români nu au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și alinierea Ungariei și Iugoslaviei pe probleme externe În 1947), aproximativ 2.000 de comuniști au fost executați rapid, alți 150.000 au primit ani de detenție și 350.000 au fost excluși din partid (ceea ce Însemna pierderea slujbei, apartamentului, privilegiilor și dreptului la educație superioară). Persecuțiile din Polonia și Germania de Est, deși au aruncat mii de bărbați și femei În Închisoare, nu au condus la procese publice majore. Exista și În Polonia un candidat pentru rolul de Tito-Kostov-Rajk: W³adis³aw
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
confirmare oficială, persoana În cauză era considerată decedată. La apogeul terorii În Cehoslovacia, În presa locală apăreau treizeci-patruzeci de asemenea anunțuri pe zi. Astfel au dispărut zeci de mii de oameni; sute de mii au fost privați de locuințe, posturi, privilegii. În Ungaria, dintr-o populație totală de mai puțin de zece milioane, se estimează că un milion de persoane au fost arestate, urmărite În justiție, Încarcerate sau deportate Între 1948 și 1953. O familie din trei a fost direct afectată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fără tragere de inimă, această lege, ceea ce nu a Împiedicat Vaticanul să-i excomunice un an mai târziu pe italienii care votau cu PCI. În Franța, structurile catolice și suporterii lor politici se simțeau suficient de puternici pentru a solicita privilegii educaționale În cadrul unei guerre scolaire care amintea de conflictul dintre stat și Biserică de la sfârșitul anilor 1880. Obiectul controversei era subvenționarea școlilor catolice de către stat: o doleanță deloc nouă, dar aleasă cu grijă. Reacția anticlericală din secolul al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au doborât un avion U2 În care se afla pilotul american Gary Powers, iar americanii au admis În cele din urmă că spionau de la mare altitudine (după ce inițial negaseră orice amestec). În discuțiile cu Kennedy, Hrușciov a amenințat cu lichidarea privilegiilor occidentale În Berlin dacă până la sfârșitul anului nu se ajungea la un acord. Ca și Eisenhower Înaintea lui, Kennedy a adoptat În public o poziție fermă, susținând că Vestul Își va respecta angajamentele. Washingtonul și-a reiterat drepturile conferite de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se aflau la cârma statului italian era perfect plasați pentru a dispensa favoruri, direct și indirect. Dincolo de patina de fervoare ideologică sau religioasă, politica În Italia postbelică era așadar o luptă pentru a ocupa statul, ajungând la pârghiile patronajului și privilegiilor. Iar În acapararea și manevrarea acestor pârghii, creștin-democrații lui Alcide De Gasperi și succesorii săi au fost inegalabili ca energie și pricepere. În 1953 și apoi În 1958, creștin-democrații au câștigat peste 40% din voturi (abia spre sfârșitul anilor ’70
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
țării. În ambele țări, minoritatea conducătoare a mai reușit timp de câțiva ani să suprime fără milă opoziția internă. Însă Africa de Sud era un caz aparte. În alte locuri - de exemplu, În Africa de Est - comunitățile de coloniști albi, care aveau privilegii similare, și-au acceptat soarta. Odată ce a devenit limpede că Londra nu avea nici resursele și nici dorința să impună statutul de colonie unei majorități care se opunea (lucru care nu era deloc evident la Începutul anilor ’50, când forțele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
private, inhibând astfel investițiile viitoare. Era clar Încă de pe atunci că redistribuția efectuată de guvern și compensațiile sociale fixe Îi favorizau pe cei care știau să profite: Îndeosebi clasa de mijloc educată, care se va lupta pentru a-și menține privilegiile recent dobândite. Progresele „statelor-doică” din Europa - fie că au fost introduse de social-democrați, de catolici paternaliști ori de conservatori și liberali cu o aplecare spre prudență - erau totuși cât se poate de reale. După programele de bază pentru protecție socială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
partidul corect; legătura dintre autoritățile bisericești și partidele catolice sau creștin-democrate din Olanda, Belgia, RFG, Austria și Italia a Încetat să mai fie foarte strânsă 8. Chiar În Spania lui Franco, unde ierarhia catolică locală se bucurase de puteri și privilegii neobișnuite, Conciliul Vatican II a provocat schimbări dramatice. Până la jumătatea anilor ’60, conducătorul spaniol condamnase orice manifestare care contravenea fățiș credinței sau practicii religioase catolice. Dar În 1966 el s-a simțit constrâns să promulge o lege care le permitea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În multe locuri, educația primară obligatorie introdusă la sfârșitul secolului al XIX-lea era aplicată sporadic - copiii de țărani din Spania, Italia, Irlanda și Europa de Est precomunistă abandonau școala, aproape Întotdeauna, la Începutul toamnei, primăvara sau vara. Educația secundară rămânea un privilegiu rezervat clasei de mijloc și celei superioare. În Italia postbelică, mai puțin de 5% din populație avea studii liceale. Anticipând nevoile noii generații și ca parte a unui ciclu mai amplu de reforme sociale, guvernele din Europa postbelică au introdus
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sau noi filtre la procesul de selecție. Ba chiar au Înlăturat, În numeroase cazuri, restricțiile care mai rămăseseră: În 1965, Ministerul Educației din Italia a desființat examenul de admitere la facultate și numărul fix de locuri. Învățământul superior, cândva un privilegiu, era acum un drept. Rezultatul a fost catastrofal. În 1968, Universitatea din Bari, de exemplu, care avea de obicei 5.000 de studenți, se lupta cu peste 30.000. În același an, Universitatea din Napoli avea 50.000 de studenți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Institutul de Istorie la la sesiunea plenară prilejuită de cea de-a X-a aniversare a Partidului Comunist Polonez din octombrie 1956. Toamna anului 1956 a fost o ocazie ratată, a explicat el. Zece ani mai târziu, În Polonia domneau privilegiile, ineficiența și cenzura. Comuniștii pierduseră pulsul națiunii, iar reprimarea lui Kuroñ, a lui Modzelewski și a criticilor formulate de ei indica declinul partidului - și al țării. Ko³akowski, după obicei, a fost exclus din partid ca „burghez-liberal”, deși colegii lui de la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
partidelor politice, constituirea unor comitete de cetățeni pentru a apăra și promova cauza reformei și alte propuneri care luau inițiativa schimbării din mâinile partidului. Bătălia Încă nu era câștigată, avertiza Vaculík: reacționarii din partid vor lupta pentru a-și păstra privilegiile; era menționată chiar „intervenția forțelor străine În dezvoltarea noastră”. Presându-i să se miște mai repede, poporul Îi Întărea pe reformiștii din Partidul Comunist. Dubček a respins maifestul lui Vaculík și sugestia făcută comuniștilor de a abandona monopolul puterii. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a fost reprimat cu agresivitate În anii lui Franco. În ciuda propriilor instincte centripete, dictatorul spaniol a mers până Într-acolo Încât a acordat Navarrei (regiune care nu a fost niciodată atât de clar individualizată precum cea bască sau catalană) drepturi, privilegii și o legislatură proprie, numai pentru a le băga În cap bascilor că ei nu puteau spera la astfel de favoruri. Apariția terorismului modern basc a fost o replică directă la politica lui Franco, deși apologeții metodei au pretins mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
atunci când atacurile din 1963 asupra turcilor ciprioți au determinat sosirea forțelor ONU de menținere a păcii. Deși greco-ciprioții dețineau monopolul sectorului public și al pozițiilor de autoritate (amintind de majoritatea protestantă din Ulster, care le refuza catolicilor orice pondere sau privilegiu) - sau poate tocmai din această cauză -, situația din insulă părea stabilă. Chiar dacă Ciprul nu mai era o zonă de criză, el rămăsese o „problemă”. În 1973, când studenții atenieni (mai Întâi cei de la Drept, apoi cei de la Politehnică) au pus
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se adresa mai mult celorlalți intelectuali decât Întregii comunități: În unele cazuri, ei Își rectificau implicit pozițiile entuziaste din trecut. Mai mult, ei erau urmașii (În unele cazuri, copiii) clasei conducătoare din prima generație a puterii socialiste - iar educația și privilegiile s-au transmis destul de eficient de-a lungul generațiilor, Îndeosebi În Polonia și Ungaria. Prin urmare, nu erau Întotdeauna Îndrăgiți de restul populației. Ca și În trecut (când cuvântaseră pentru regimurile cărora acum li se opuneau), ei formau o minoritate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]