KorAP: Find »[drukola/base=rom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...715 716 717 ...774 >

19,336 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

0. Politică această a pus clar povară acestui �proces necesar� pe umerii ?? r? nimii. Zeletin respinge argumentele marxiste. ��ntruc�ț capitalismul se află �n Rom�nia �n stadiu de formare, un proletariat urm? rîndu-? i propriile ? eluri revolu? ionare era un nonsens�. Burghezia rom�n? ? i rolul ei istoric, Bucure? ți, 1952, passim 25�Hugh Seton-Watson, Eastern Europe Between the Wars, Harper & Row, New York, 1962, p.�293 26�Ibidem, p.�290, ?i William O.�Oldson: A Providențial Anti-Semitism, Naționalism and Polity în Nineteenth Century România

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
chiar at�ț de mult, dar ei erau �n cea mai mare parte burghezi or?? eni (mai mult de 40�% din populă? ia urban?) . L.�S.�Stavrianos, The Balkans since 1453, New York, 1965, pp.�484-485 29�Dubnow, op. cît. , vol.�3, p.�275. Evreii rom�ni aveau toate drepturile ? i privilegiile care decurg din aceast? analogie 30�Stavrianos, op. cît. , p.�491 31�La Conferin? a de la Berlin din 1878, atunci c�nd s-a ridicat problema acord? rîi dreptului la cet?? enie evreilor, Mihail Kog

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
din aceast? analogie 30�Stavrianos, op. cît. , p.�491 31�La Conferin? a de la Berlin din 1878, atunci c�nd s-a ridicat problema acord? rîi dreptului la cet?? enie evreilor, Mihail Kog? lniceanu (un antisemit foarte moderat) a protestat: �Evreii rom�ni nu au nimic �n comun cu evreii francezi, englezi sau germani. Aici ei vor drepturi �nainte de a deveni rom�ni! � Charles Klauss, Die Eiserne Garde, Berlin/Viena, 1939, p.�87 32�R.�G.�Waldeck, Athene Palace, New York, 1942. Autorul acestei c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
d s-a ridicat problema acord? rîi dreptului la cet?? enie evreilor, Mihail Kog? lniceanu (un antisemit foarte moderat) a protestat: �Evreii rom�ni nu au nimic �n comun cu evreii francezi, englezi sau germani. Aici ei vor drepturi �nainte de a deveni rom�ni! � Charles Klauss, Die Eiserne Garde, Berlin/Viena, 1939, p.�87 32�R.�G.�Waldeck, Athene Palace, New York, 1942. Autorul acestei c? r? i nu poate s? nu-? i aminteasc? de Filipine, unde chinezii �ndeplinesc rolul unei burghezii neautohtone. Un intelectual

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
C�nd mi? carea a izbucnit �n Ia? i �n 1848, rebelii nu au g? sit ascultare �n r�ndurile evreilor care erau majoritari. Relativ nou veni? i, evreii nu avea nici un interes s? provoace m�nia autorit?? ilor locale de dragul na? ionalismului rom�n. Lukinich-G�ldi Makkai, Geschichte der Rum�niens, p.�360. Dar ace? ți na? ionali? ți rom�ni nu avea inten? ia s? ? ție ce se afl? la r? d?cină motivelor atitudinii evreilor, ci pur ? i simplu au aruncat �n spinarea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
durile evreilor care erau majoritari. Relativ nou veni? i, evreii nu avea nici un interes s? provoace m�nia autorit?? ilor locale de dragul na? ionalismului rom�n. Lukinich-G�ldi Makkai, Geschichte der Rum�niens, p.�360. Dar ace? ți na? ionali? ți rom�ni nu avea inten? ia s? ? ție ce se afl? la r? d?cină motivelor atitudinii evreilor, ci pur ? i simplu au aruncat �n spinarea acestora r? spunderea e? ecului lor. 34 Olivia Manning, The Balkan Trilogy, Londra, 1981 35�Dennis

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ție ce se afl? la r? d?cină motivelor atitudinii evreilor, ci pur ? i simplu au aruncat �n spinarea acestora r? spunderea e? ecului lor. 34 Olivia Manning, The Balkan Trilogy, Londra, 1981 35�Dennis Deletant, Archie Gibson: corespondentul ziarului �Times� �n Rom�nia, 1928-1940, �n �Anuarul Institutului de Istorie ? i Arheologie �A.�D.�Xenopol��, vol. XXII (Ia? i, 1985), pp.�135-149 36 Manning, op. cît. , pp.�94-96 37 N. Iorga, O via?? de om a? a cum a fost, Bucure? ți, 1934, p.�I 38 N.

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
1928-1940, �n �Anuarul Institutului de Istorie ? i Arheologie �A.�D.�Xenopol��, vol. XXII (Ia? i, 1985), pp.�135-149 36 Manning, op. cît. , pp.�94-96 37 N. Iorga, O via?? de om a? a cum a fost, Bucure? ți, 1934, p.�I 38 N. Iorga, Rom�nismul �n trecutul Bucovinei, V? lenii de Munte, 1939, p.�261 39 Lipovenii erau ortodoc? i ru? i sectan? i, crud persecuta? i acolo, care fugiser? �n Moldova. 1 Principiul de o via?? �ntreag? al lui Nicolae Iorga. Familia i l-a comunicat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
adversarii s? i, st�lcindu-le fostele nume de familie ? i falsific�ndu-le originea 10 �n 1940, Pamfil ? eicaru, editorul cotidianului bucure? tean �Curentul�, l-a rugat pe Iorga s? scrie un cuv�nt �ninte la o lucrare despre pamfleti? ții rom�ni. Iorga a fost de acord, dar ? i-a retras cuv�ntul atunci c�nd a descoperit c? era men? ionat ? i C.�Sion: �De ce nu mi-a spus ? eicaru c? acest porc de Sion, ucigă? ul familiei sale, figureaz? �n carte

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
tul atunci c�nd a descoperit c? era men? ionat ? i C.�Sion: �De ce nu mi-a spus ? eicaru c? acest porc de Sion, ucigă? ul familiei sale, figureaz? �n carte? � Degeaba i-a explicat ? eicaru c? Sion a fost primul pamfletist rom�n ? i c? rolul unui pafletist era acela de a exagera. Iorga a r? mas ferm pe pozi? ie �n refuzul s? u dac? ? eicaru nu-l exclude pe Sion din volum. Pamfil ? eicaru, Nicolae Iorga, Madrid, 1956, pp.�106-107 11 Doamna Liliana

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Muzică era abstract? prin defini? ie, sensibiliz�nd infinitul, ? i acesta este motivul, aceasta este explică? ia dezinteresului aproape total al lui Iorga fă?? de muzic? � 18 Karl G�llner, profesor la Universitatea din Sibiu, student al lui Iorga at�ț �n Rom�nia c�ț ? i �n Fran? a, �? i amintea aevea atitudinile de student etern ale lui Iorga ? i aforismele lui pe baza cuvintelor formate din patru litere. Mul? i al? îi dintre cei care l-au cunoscut i-au confirmat autorului acest

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cercet? rile lui Carol Iancu asupra coresponden? ei dintre A.�I.�Cr�mieux (ministru de juști? ie al Fran? ei ? i pre? edinte al Alian? ei Israelite) ? i G.�Bleichr�der (confidentul lui Bismarck), marile puteri au insistat la Berlin că Rom�nia s? -i trateze pe evrei a? a cum erau trata? i ace? tia �n Occident, acord�ndu-le egalitate deplin?. Delegă? ia rom�n? s-a opus cu �nver? unare acestui lucru. Bismarck a f? cut presiuni asupra rom�nilor �n favoarea evreilor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Alian? ei Israelite) ? i G.�Bleichr�der (confidentul lui Bismarck), marile puteri au insistat la Berlin că Rom�nia s? -i trateze pe evrei a? a cum erau trata? i ace? tia �n Occident, acord�ndu-le egalitate deplin?. Delegă? ia rom�n? s-a opus cu �nver? unare acestui lucru. Bismarck a f? cut presiuni asupra rom�nilor �n favoarea evreilor. �ntruc�ț Domnitorul Rom�niei era un Hohenzollern, pozi? ia lui Bismarck era hoț? r�toare. S-a ridicat apoi problemă asupra caracterului neprofitabil al

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
la Berlin că Rom�nia s? -i trateze pe evrei a? a cum erau trata? i ace? tia �n Occident, acord�ndu-le egalitate deplin?. Delegă? ia rom�n? s-a opus cu �nver? unare acestui lucru. Bismarck a f? cut presiuni asupra rom�nilor �n favoarea evreilor. �ntruc�ț Domnitorul Rom�niei era un Hohenzollern, pozi? ia lui Bismarck era hoț? r�toare. S-a ridicat apoi problemă asupra caracterului neprofitabil al re? elei rom�ne? ți de c? i ferate (construite cu capital german). Că

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-i trateze pe evrei a? a cum erau trata? i ace? tia �n Occident, acord�ndu-le egalitate deplin?. Delegă? ia rom�n? s-a opus cu �nver? unare acestui lucru. Bismarck a f? cut presiuni asupra rom�nilor �n favoarea evreilor. �ntruc�ț Domnitorul Rom�niei era un Hohenzollern, pozi? ia lui Bismarck era hoț? r�toare. S-a ridicat apoi problemă asupra caracterului neprofitabil al re? elei rom�ne? ți de c? i ferate (construite cu capital german). Că s? previn? pierderile catastrofale ale ac

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu �nver? unare acestui lucru. Bismarck a f? cut presiuni asupra rom�nilor �n favoarea evreilor. �ntruc�ț Domnitorul Rom�niei era un Hohenzollern, pozi? ia lui Bismarck era hoț? r�toare. S-a ridicat apoi problemă asupra caracterului neprofitabil al re? elei rom�ne? ți de c? i ferate (construite cu capital german). Că s? previn? pierderile catastrofale ale ac? ionarilor germani, statul rom�n era gata s? le cumpere ac? iunile � la un pre? de nou? ori mai mare dec�ț valoarea lor � cu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Hohenzollern, pozi? ia lui Bismarck era hoț? r�toare. S-a ridicat apoi problemă asupra caracterului neprofitabil al re? elei rom�ne? ți de c? i ferate (construite cu capital german). Că s? previn? pierderile catastrofale ale ac? ionarilor germani, statul rom�n era gata s? le cumpere ac? iunile � la un pre? de nou? ori mai mare dec�ț valoarea lor � cu condi? ia că Bismarck s? nu mai fac? presiuni �n problemă evreilor! Politică realist? a lui Bismarck l-a pus pe Bleichr�der

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Ion Bogdan. 31 Op. cît. , pp.�121-122 32 Op. cît. , pp.�80-81 33 Op. cît. , p.�49 34 Op. cît. , p.�124 35 Op. cît. , p.�117 36 Amintirile lui Frasin Munteanu-R�mnic relatate autorului �n 1983 37 N. Iorga, Concep? ia Rom�n? a Ortodoxiei, conferin?? ? inut? �n ziua de 13 ianuarie 1940 la �Societatea Femeilor Ortodoxe�, Bucure? ți, 1940 38 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, pp.�100-133 39 Op. cît. , pp.�142-143 40 Op. cît. , pp.�133-135 41 Este

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
1940 la �Societatea Femeilor Ortodoxe�, Bucure? ți, 1940 38 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, pp.�100-133 39 Op. cît. , pp.�142-143 40 Op. cît. , pp.�133-135 41 Este vorba despre Cristian Rakovski, care a tr? it �n Rom�nia �nainte de a trece de partea Sovietelor. Rakovski f? cea parte dintre cei pe care lui Iorga �i f? cea o deosebit? pl? cere s? -i urăsc? �. Personaliz�ndu-? i ură, Iorga folosea adesea pentru Uniunea Sovietic? ? i pentru sistemul comunist

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
partea Sovietelor. Rakovski f? cea parte dintre cei pe care lui Iorga �i f? cea o deosebit? pl? cere s? -i urăsc? �. Personaliz�ndu-? i ură, Iorga folosea adesea pentru Uniunea Sovietic? ? i pentru sistemul comunist termenul de �Rakovskism� 42 �Neamul rom�nesc�, 14 februarie 1920 43 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, p.�146. �n 1919, �n timpul campaniei electorale, Iorga �? i amintea �cum a tr? it toat? mizeria uman? posibil? � �n copil? rie ? i �n adolescen??. �? i amintea de o conversa

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? nimeni nu poate spune c? nu �n? eleg suferin? ele oamenilor mai bine dec�ț cei care au averea Br? tienilor�. Partidul Na? ionalist Democrat, Cuv�ntarea lui Nicolae Iorga, candidat pentru Senat �n jude? ul Ilfov, Bucure? ți, Tipografia �Cultură Neamului Rom�nesc�, 1919 44 N. Grigora? , Nicolae Iorga ca student al Universit?? îi din Ia? i, Ia? i, 1941, p.�16 45 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, p.�174 46 Teodorescu, op. cît. , p.�50 47 O

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a fost, vol.�I, p.�174 46 Teodorescu, op. cît. , p.�50 47 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, p.�178 48 �Lupta�, 23 decembrie 1889 49 Coresponden? a lui Nicolae Iorga. Aflat? �n posesia Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste Rom�nia (citat? �n continuare că BARSR, Coresponden? a lui Iorga). Volumul�1, scrisorile din 5�ianuarie ? i 8�februarie 1890 50 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, p.�184 51 Op. cît. , p.�181 52 Povestea primei c? snicii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
86 54 N. Iorga, Amintiri din Italia, Giosu� Carducci, Bucure? ți, 1895, passim 55 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, pp.�198-199 56�? tefan Zeletin �l consideră pe Titu Maiorescu cel mai important g�nditor junimist. Burghezia rom�n? ? i rolul ei istoric, Bucure? ți, 1925, p.�27 57 Cu sensul de �politichie�, �n care politică le aducea profituri celor care se angajau �n ea 58�Vezi lucr? rile lui E.�Lovinescu asupra Societ?? îi �Junimea� ? i cele ale ideologului mi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
1925, p.�27 57 Cu sensul de �politichie�, �n care politică le aducea profituri celor care se angajau �n ea 58�Vezi lucr? rile lui E.�Lovinescu asupra Societ?? îi �Junimea� ? i cele ale ideologului mi? c?rîi, Constantin R? dulescu-Motru, Cultura rom�n? ? i Politicianismul (Bucure? ți, 1904), p.�156 59 Z. Ornea, Junimismul: Contribu? îi la studierea curentului, Bucure? ți, 1966, p.�43 60 R? dulescu-Motru, op. cît. , p.�144 61 Se poate vedea cum a ajuns acest �realism na? ionalist� propov

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s-a al? turat de bun? voie progresului �n viziunea lui Lenin ? i ulterior a lui Stalin. Vezi lucrarea recent? a lui Henri Troyat asupra acestui subiect: Gorki Paris, 1986 62 ? eicaru, op. cît. , p.�30 63 N. Iorga, ��n amintirea lui Eminescu�, �Neamul rom�nesc literar�, 1909, pp.�503-507, ? i Mihai Eminescu, Operă politic? , vol.�I (1880-1883), passim 64 �n timpul r? zboiului din 1877-1878, Eminescu a descris �ntoarcerea unor osta? i rom�ni r? ni? i din Bulgaria. Ajun? i noaptea, au cerut ad? post

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]