19,299 matches
-
boteza la ortodocși. De fapt, unii au și fost botezați clandestin de către preotul unit L.S. Alte 13 familii declară că nu se vor lepăda de credința catolică «îndemnați fiind de același preot S.». [...]” Adresă, 26.10.1951: „Suntem sesizați de Sfatul Regional despre atitudinea dușmănoasă față de regimul actual al fostului preot greco-catolic L.S. din comuna C. față de care organele locale ale Sfatului nu au putut lua nici o măsură nefiind salariat al Statului. L.S. este unul dintre acei care mai întreține și
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
se vor lepăda de credința catolică «îndemnați fiind de același preot S.». [...]” Adresă, 26.10.1951: „Suntem sesizați de Sfatul Regional despre atitudinea dușmănoasă față de regimul actual al fostului preot greco-catolic L.S. din comuna C. față de care organele locale ale Sfatului nu au putut lua nici o măsură nefiind salariat al Statului. L.S. este unul dintre acei care mai întreține și astăzi legături cu cei rămași credincioși greco-catolici, săvârșește botezuri și slujbe religioase noaptea în case particulare, lucru ce nu-i cade
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
încadrați câte un călugăr și câte un om civil.” Notă Informativă, sursa „Horia”, 13.05.1952: „La schitul de călugări stiliști C., reg. București, s-a prezentat din partea Miliției Raionale București, un delegat special, un tov. ofițer, și altul din partea Sfatului Popular respectiv și, în baza ordinului semnat de către Direcția Generală a Miliției din RPR, a fost ridicate anteturile și ștampilele ce le posedă susnumitul schit ca persoană juridică. Călugării aflați acolo au comentat asupra acestui eveniment, spunând cum că cele
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
prevenirea unor acțiuni clandestin-ostile și de diversiune ideologică, puse la cale din exterior de organizații religioase reacționare. De asemenea, trebuie să pregătim din timp măsuri specifice muncii de securitate, cu privire la convocarea conferinței generale a cultului «Creștini după Evanghelie» și a «Sfatului pentru frați» ce urmează să aibă loc în cursul anului 1989. În acest sens se impune să acționăm prin Departamentul Cultelor și alte mijloace ale muncii de securitate ca să fie propuse și alese în conducerea cultului și a «Sfatului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a «Sfatului pentru frați» ce urmează să aibă loc în cursul anului 1989. În acest sens se impune să acționăm prin Departamentul Cultelor și alte mijloace ale muncii de securitate ca să fie propuse și alese în conducerea cultului și a «Sfatului pentru frați» pe țară, elemente corespunzătoare care să respecte linia politică a partidului și statului nostru, în domeniul cultelor. [...] Col. Dragomir Gheorghe Col. Rațiu Gheorghe” MUSULMANI Nici cultul musulman nu se abate de la regulă. Membrii săi sunt urmăriți de informatori
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
275. După Escarpit, lectura are două scopuri: unul funcțional (presa, informațiile) și unul nefuncțional (să evadezi, să visezi, să meditezi, să te cultivi gratuit). De asemenea, Gérard Mauger et alii (1999) propun o tipologie a utilizărilor lecturii: de divertisment, didactică (sfaturi practice, manuale școlare și profesionale), de mântuire (pentru a-ți întemeia convingerile religioase sau politice), estetică. Un alt specialist își pune o întrebare socratică: "Ce înseamnă a citi?" (Chartier, 1985). Pentru a răspunde, trebuie să se studieze literal nu ce
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Geni-nasca, 1982: 78). Modelarea narativității la C. Bremond capătă o dimensiune explicativă și axiologică. Pe de o parte sînt nuanțate procesele de modificare (ameliorarea și degradarea), de conservare (protejare/ vs/frustrare) și de influențare (informarea și tăinuirea, obligația și interdicția, sfatul și sfatul inhibitor), iar pe de altă parte "morala povestirii constituie o învățare strategică în afara unei situații reale -, contribuind la îmbogățirea repertoriului de reacție a receptorului și acesta este unul din modurile specifice de acțiune a culturii (...). Dar povestitorul trebuie
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
78). Modelarea narativității la C. Bremond capătă o dimensiune explicativă și axiologică. Pe de o parte sînt nuanțate procesele de modificare (ameliorarea și degradarea), de conservare (protejare/ vs/frustrare) și de influențare (informarea și tăinuirea, obligația și interdicția, sfatul și sfatul inhibitor), iar pe de altă parte "morala povestirii constituie o învățare strategică în afara unei situații reale -, contribuind la îmbogățirea repertoriului de reacție a receptorului și acesta este unul din modurile specifice de acțiune a culturii (...). Dar povestitorul trebuie la un
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cojile, naște; mânzul se face mare, însă copilul refuză să apară. Soluția provizorie găsită de soțul disperat este încingerea nevestei cu cercuri "să nu se mai suie burta să mai crească, că zâcea că pleznește"; apoi, se duce să ceară sfatul altor împărați cu privire la situația soției sale, neștiind pe cine să salveze: mama sau copilul. Până la urmă, apelează la instanțe supranaturale, la Mama Pădurii. Actele întreprinse de aceasta par etapele unui ritual punitiv: dezbrăcarea în pielea goală în mijlocul albiei, bătutul împăratului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
s-a făcut acum, încât îi dă două palme. Fata, după ce a fost sărutată de băiat, a rămas gravidă." După nouă luni, fata naște un băiețel care se joacă cu două mere. Împăratul a poruncit uciderea fetei, dar împărăteasa cere sfatul bătrânilor; în cele din urmă, o pun într-o căruță și o abandonează în pădurea întunecoasă. "Acolo Dumnezeu va avea grijă de ea. Că o trăi, că o muri, noroc bun!" Avem aici mai multe simboluri care duc la ideea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în vederea atingerii aceluiași scop: triumful binelui. Tot despre apariția miraculoasă a doi copii identici este vorba și în următorul basm. Un împărat a cărui soție nu poate face copii, umblând din babă în babă, ajunge și la moașa satului, "la sfat, la lege să ceară să aibă și ei un viitor la familie, un fiu, un copil". Se accentuează aici rolul moașei ca depozitar al înțelepciunii comunității ca mediator între sacru și profan, nu numai motivația rațională a dorinței de a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Acesta îl asigură că Margareta îl va recunoaște, deoarece l-a visat, și-l sfătuiește cum să procedeze pentru a scăpa de zmeu. La un moment dat, lui Simon i se pare că aude o fetiță plângând prin grădină. Ignorând sfatul Ursoiului de a împușca pe oricine, în afară de Margareta, aduce fetița în casă, aceasta îi dă o palmă, Simon orbește. Fetița, sora lui Bivolon, îl sechestrează în beci pe Simon. În timpul acesta, fratelui său i-au picat trei picături de sânge
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lupta cu zmeul, îl învață cum să-și recapete vederea pierdută sau cum să dobândească diferite obiecte fermecate. Un vânător vede o fată frumoasă și îi spune întâmplarea feciorului de împărat. Fata nu vrea să coboare din pom. Împăratul cere sfatul unei babe, care procedează la ispitirea fetei cu lucruri femeiești; împăratul o ia de nevastă. O țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când împăratul își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trei frați dornici [Ispirescu] narează istoria a trei frați, cărora le venise vremea de însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest mister. Sfaturile babei par desprinse din structura unui descântec: să se ducă acasă să dea la confecționat o cămașă, în care să intre toți trei frații; după ce se vor îmbrăca cu ea toți deodată, să dea cu "sulițele în sus" și în locul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
om; la rugăciunea băiatului "de a-i da sorei lui parte", Soarele i-a zis că "o va lua pe soră-sa". În zori, Soarele pleca la "slujbă". Fata, vrând să-și vadă soțul în timpul zilei, îi cere unei babe sfatul. Aceasta o sfătuiește să aprindă "o lumânărică" și s-o pună sub o oală, să ardă lângă pat. Soarele, dându-și seama, i-a spus fetei că "rău te-a învățat" și s-a făcut nevăzut. A rămas singură pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
13. Practică și discurs divinatoriu / 183 13.1. Etapele practicilor divinatorii / 183 13.1.1. Preliminariile actului divinatoriu / 183 13.1.2. Invocarea divinității prin mijlocirea rugăciunilor / 184 13.1.3. Observarea și interpretarea semnelor divinatorii / 185 13.1.4. Sfaturi și îndrumări / 185 13.2. Gestică, limbaj și retorică în actul divinator / 185 13.2.1. Gestica și expresiile sale în actul predictiv / 186 13.2.2. Terminologie și limbaj divinatoriu / 188 13.2.2.1. Termeni operatori / 188 13
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
plăteau polițe adversarilor). Faima proastă a necromanției în rândul judecătorilor provine atât din practicarea ei, cât și din deturnarea înțelesului originar al termenului. Astfel, practicarea necromanției presupunea înfricoșătoarea tehnică a chemării umbrelor morților pentru a afla viitorul, pentru a cere sfat, pentru a ucide, pentru a constrânge pe cineva sau pentru a crea iluzii ori pentru a învăța de la demoni alchimia. Pe de altă parte, termenul în sine a fost preluat și transformat în limbajul curent din necromanție în nigromanție. De
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
audiența lor, cât și sub aspectul formelor concrete de realizare. Practic, se atribuiau unor statui virtuți neobișnuite. Forma aceasta de divinare apare în perioada de declin a practicilor mantice, când au fost inventate statui care, chipurile, ar fi putut da sfaturi. Fenomenul are o viață relativ scurtă și marchează un moment de decadență și patologie a practicii divinatorii în lumea antică greacă, când oricine și orice putea reprezenta un semn. 3.1.3. Divinația cleromantică Se bazează pe principiul tragerii la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinație: în foc, în apă, în bobi sau pietre, haruspicii etc. Firește, astăzi preoții nu mai au această vocație decât în cazuri izolate. O practică întâlnită în spațiul românesc, în rândul preoților, este aceea a deschiderii Sfintei Scripturi. Se oferă "sfaturi" și "consultații" tuturor credincioșilor cu privire la viitor, căsnicie, în probleme financiare, juridice, familiale, socio-profesionale, în caz de boală sau de nenorocire. Și toate acestea se desfășoară sub oblăduirea unei Biserici ce nu se sfiește să califice din când în când practicile
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
practicile divinatorii ca fiind satanice și conducătoare la pierderea sufletului. Dar asupra acestor fapte merită să ne oprim într-o secțiune specială. Deși izolat, bibliomanția (divinația cu ajutorul Bibliei) se practică astăzi de către unii preoți. Folosind Sfânta Carte, unii preoți dau sfaturi și îndrumări sau fac unele estimări asupra evenimentelor pe care le așteaptă o persoană. Toate acestea doar pe baza consultării și interpretării textului biblic. Datorită poziției sale speciale și faptului că preotul se află într-o situație de limită, având
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a construi un mesaj cât mai coerent și veridic. Asupra acestei etape, atât de controversate, care constituie cheia întregului act divinatoriu, ne vom opri într-o secțiune specială. Jocul simbolurilor și al interpretărilor merită o abordare separată. 13.1.4. Sfaturi și îndrumări Această etapă nu face parte din practica divinării însă, de foarte multe ori, prezicătorii se dovedesc a fi adevărate enciclopedii ambulante de obiceiuri, tradiții și superstiții. De regulă, sfaturile lor pornesc de la cele prezise și încearcă să îndrume
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al interpretărilor merită o abordare separată. 13.1.4. Sfaturi și îndrumări Această etapă nu face parte din practica divinării însă, de foarte multe ori, prezicătorii se dovedesc a fi adevărate enciclopedii ambulante de obiceiuri, tradiții și superstiții. De regulă, sfaturile lor pornesc de la cele prezise și încearcă să îndrume subiectul spre anumite acțiuni sau practici magico-religioase. Merită să fie subliniat faptul că de cele mai multe ori soluțiile propuse de prezicători ocolesc căile oficiale, instituționalizate, obișnuite. Astfel, în loc să fie trimis la spital
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a ordona, a proteja. În general, este vorba de expresii care sunt folosite de o manieră activă. Alături de aceștia circulă o seamă de termeni imperativi. Ei se întâlnesc și în cercetările noastre. Deseori, aceste cuvinte se prezintă sub forma unor sfaturi care au drept scop înlăturarea răului și a evenimentelor nefericite. Formulele cele mai întâlnite sunt: trebuie, să faci, să te duci, să încerci, să pui, să verifici, să te rogi, sa aduci, să ceri, să încerci etc. Astfel de expresii
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
elemente care apar periodic în ansamblul ritual: vatra, busuiocul și icoana. Vatra este, pentru spațiul tradițional românesc, un reper central al existenței domestice. Aici se fac și se desfac toate lucrurile de taină. Aici se adunau strămoșii și stăteau la sfat. Tot în jurul vetrei se petrec principalele evenimente din viața tradițională. Bogăția de reprezentări și nenumăratele utilități ale vetrei țărănești sunt o consecință firească a credinței că ea este cea care adăpostește în sânul său focul sacru. Mircea Eliade a găsit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, structura basmului conține două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană). Această compoziție duală este anticipată prin sfatul craiului, care își avertizează fiul să se ferească de omul roș, iară mai ales de cel spân. Confruntarea lui Harap Alb cu fiecare dintre cei doi antagoniști este semnalată prin motivul podului, care marchează trecerea în altă etapă a procesului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]