21,512 matches
-
habsburgică rămînea aliată cu Rusia, ea căuta să împiedice orice înaintare a partenerului său spre răsărit, din cauză că nu putea obține nici un beneficiu compensator. Conducătorii Austriei erau perfect conștienți de avantajele de care se bucura Rusia în rîndul ortodocșilor și se temeau ca nu cumva o nouă extindere a teritoriului rusesc sau a influenței rusești să pericliteze securitatea frontierelor estice și sud-estice ale Austriei. Diplomația habsburgică avea deci să devină pasivă în a doua jumătate a secolului al nouăsprezecelea. Acolo unde era
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o înăbușe cu condiția ca participanții să fie amnistiați. Eșecul politicii lui Suleiman de a continua să dea asigurări a dus la declanșarea unei noi revolte. Atunci cînd pașa i-a executat pe cîțiva rebeli, sîrbii au început să se teamă că va urma o altă operație masivă de represalii din partea otomanilor. Drept urmare, ei și-au reorganizat forțele de rezistență, de data aceasta sub conducerea lui Miloš. Revolta a început în aprilie și s-a încheiat curînd încununată de succes. Situația
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
angajat în acte de violență și furtișaguri. Pe măsură ce dezordinea și anarhia erau tot mai mari, a început fuga în masă a boierilor și negustorilor. Unii dintre ei erau înfricoșați de răscoala țăranilor, alții, care fuseseră implicați în acțiunile Eteriei, se temeau de represaliile otomanilor. Cea mai mare parte a acestora s-au refugiat în Transilvania, douăsprezece mii alegînd Brașovul, iar șaptesprezece mii Sibiul.11 La 18 aprilie, Ipsilanti a ajuns în sfîrșit la periferia Bucureștiului, însoțit de ceea ce era puțin mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
credea nici că oamenii lui ar porni împotriva armatei lui Ipsilanti, în rîndurile cărora se aflau de asemenea foarte mulți români. În această situație tensionată, Ipsilanti s-a retras la Tîrgoviște, în vreme ce Vladimirescu a rămas la București. Ambele armate se temeau de intervenția otomană. Unul dintre primele acte din Moldova ale Eteriei fusese masacrarea civililor turci de la Iași și Galați (Galatz), astfel că Poarta era nevoită să ia măsuri în vederea restabilirii autorității sale. Armata otomană a intrat în țară în ziua
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Vărsați-mi cupa, că-i otravă ! 14 Pe lîngă apelurile la adresa categoriilor educate ale cetățenilor lui, guvernul britanic avea motive practice de a intra în conflict. Comerțul ei din Mediterana fusese prejudiciat de evenimentele din Grecia. În afară de aceasta, Marea Britanie se temea că dacă nu întreprinde nici o acțiune, Rusia ar putea hotărî singură asupra modului de rezolvare a acestei chestiuni. Cea mai înțeleaptă politică putea fi deci să i se alăture acestei puteri pentru a-i domoli și controla mai bine mișcările
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
program politic clar și complet elaborat, care stabilea crearea unei Grecii libere cu granițe întinse. Revoluția sîrbă a început ca o acțiune defensivă spontană împotriva ienicerilor; în ciuda pregătirilor anterioare ale Eteriei, iar revolta din Pelopones a izbucnit din cauză că primații se temeau că autoritățile otomane ar fi putut lansa o campanie de represalii împotriva lor. Rebeliunea lui Tudor Vladimirescu nu a fost niciodată îndreptată direct împotriva dominației otomane. Cu toate acestea, spre sfîrșitul perioadei revoluționare, dorința vădită a conducerii fiecărei regiuni era
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o parte dintre soldații acestor trupe au stat tot timpul în Grecia și au devenit în cele din urmă cetățeni greci, majoritatea părăsiseră țara pe la sfîrșitul deceniului patru al secolului. Ulterior, compoziția armatei a devenit complet grecească, dar, așa cum se temuseră autoritățile, ea nu constituia un sprijin loial și de nădejde pentru monarhie. Practic, activitățile politice ale militarilor erau atunci și aveau să continuie să fie o sursă majoră de dezbinare în Grecia. Trebuie să observăm și că, în ciuda faptului că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
străin au manifestat-o Imperiul Otoman și Austria. Poarta vedea în orice modificare a statutului provinciilor încă o încălcare a drepturilor ei suzerane. Războiul Crimeei fusese teoretic purtat mai degrabă pentru apărarea imperiului decît pentru dizolvarea lui. Monarhia habsburgică se temea în acest moment și va avea și pe viitor temeri legate de faptul că o puternică unitate a românilor ar fi exercitat o influență prea mare asupra populației românești din Transilvania. Guvernul britanic oscila între aceste două poziții. El a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fost primit cu multă neîncredere în toate capitalele, unde se credea că domnitorul nu făcea decît să pregătească terenul pentru o declarație de independență. Războiul franco-prusac și denunțarea Tratatului de la Paris de către Rusia provocaseră suficiente pericole potențiale, așa că puterile se temeau de declanșarea unei alte crize orientale. Ele nu aveau deloc intenția să-l ajute pe domnitor în rezolvarea conflictelor lui interne. Agitația stîrnită împotriva acestuia a atins apogeul în noaptea de 22/23 martie 1871. Demonstrațiile organizate de simpatizanții Franței
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ea în timpul războiului Crimeei. În perioada aceea, Imperiul Habsburgic a rămas neutru, dar acțiunile lui i-au favorizat mai curînd pe inamicii Rusiei. În timpul războiului a fost din nou demonstrată prioritatea intereselor austriece în Occident. Oamenii de stat habsburgi se temeau ca nu cumva, în caz că ar fi adoptat o atitudine pro-rusă, francezii să organizeze drept replică o mișcare revoluționară în Italia. Adoptarea unei politici neutre a dus însă la dezmembrarea Sfintei Alianțe și a fost astfel distrus barajul principal din calea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a intrat imediat în război. Practic, întreaga situație diplomatică provocase o mare neliniște la București. Conducătorii României erau preocupați de faptul că prezența armatei ruse pe teritoriul țării ar fi putut determina revenirea la situația din timpul protectoratului. Ei se temeau în mod justificat și de eventualitatea ca Rusia să pună din nou stăpînire pe sudul Basarabiei. Pentru a se apăra împotriva acestor posibilități, liderii români insistaseră asupra includerii în tratatul relativ la trecerea trupelor a asigurărilor legate de "integritatea teritorială și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
spui tu e jignitor sau flatant. Între și între, amândouă deodată. Pentru a avea o scuză. Un alibi. Să lași întotdeauna loc de întors. Nu poți fi tranșant. Pur și simplu, nu poți. Așa, toți te-ar evita, s-ar teme de tine. Voiam să scriu un text total, nebunesc, să-i bag pe toți în mă-sa. Să rup gura proștilor, să le arăt că poate exista și ceva frumos pe lumea asta, să-ți placă ceea ce faci. Să fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
tot așa. În felul ăsta, au o preocupare. Și mai presus de toate, se pot văita. Asta e esențial, să poți să te văicărești, să ai permanent pe cineva care să-ți caute între coarne. Să știi de ce să te temi. Scriam, vorba cuiva, pentru a mă desolidariza. Îmi propusesem să scriu. Unii îmi recomandaseră chiar să țin un jurnal, ca și cum mă invidiau pentru șansa de a bântui spitalul, de a face aici teren, de a afla povești. Mulți mă închipuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Abia după aia am aflat că se apucase Șăfu să tragă de fiare. Venea la școală, la sala de sport. Sâmbăta trăgea de fiare și făcea jogging pe stadion. Se simțea amenințat și se pregătea. De atunci, mulți s-au temut de Șăfu. Au devenit mai servili. Cică după faza cu pricina Șubi l-a așteptat cu vreo patru malaci și l-a căpăcit, dar aici nu mai pot să bag mâna în foc dacă-i adevăr sau fabulație. De atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cu o damigeană care s-a hotărât să facă cinste, să se dezmorțească pasagerii... N-a mâncat mai nimic nici azi. Teoria lui cum că alcoolul conține calorii și ține de foame. Un țâr înalt, un bărzoi pe care te temi să nu-l doboare vântul. Mi-e foarte proaspătă în minte imaginea lui cum mergea de dimineață printre oameni cu o pâine în mână lovind femei, bărbați de-a valma și cerându-și precipitat scuze. Cu gesturi largi, ocazie cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
oameni și dup-aia să pleci imediat din locul ăla! Să nu mai ai niciodată de-a face cu ei. Nu era prima dată și nu era nici singurul care să-mi spună că îi e frică de mine, se teme să se desfășoare, din cauză că io aș putea transforma prestația lui în text și asta nu se știe dacă i-ar pica bine. Într-un fel, ținea la mine, era mândru că are un prozator în parohie. Măcar lucrul ăsta era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
sănătoși. Îmi povestea un fotograf cum, odată, a venit la el după o nuntă soacra mare, cu o falcă-n cer și una-n pământ. Măi, nepriceputule, așa arăt io? Cine ți-a pus aparatul ăla în mână? Probabil te temi de bătaia de joc, pentru că ai ceva de ascuns, pentru că există ceva în forul tău interior, ceva care nu-ți convine, și ai impresia că toți se vor lua de acel ceva pe care tu te scremi să-l ascunzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
el, că te au la mână. Încerci să-i întrebi cât e ceasul și ei se simt lezați și te înjură de mamă. Încercam odată să fotografiez babe pe stradă. Nu mă poci, spuneau! Asta e arta, poceală. Omul se teme ca o reacție a sa să fie imortalizată. Nu neagă că a făcut așa ceva, dar de ce să se știe de ea, ca să îl aibă alții la mână. E o sursă de putere povestea, informația. Odată, la facultate, făceam primul platou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pentru mama. Mă refer aici la descântecul de deochi, descântecul de „bube dulci”, toate ca rezultat direct a unui „mélange interetnic”, aș spune greco-turco-machedon. Singurul aspect pe care nu l-a deprins, înclin să cred că i-a fost și teamă oarecum, a fost „turnarea cositorului”, practică turcească de îndepărtare a fricii, a oricărui tip de frică. Bunica o făcea cu mare responsabilitate și doar atunci când situația cerea acest lucru în mod evident. Cositorul era topit în timp ce bunica spunea o serie
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
limitele unui cerc larg cu marginile dincolo și dincoace de 1900 și cu climatul său propriu de nepăsare pentru ziua de mâine, la care, cum am mai spus, aproape că nimeni nu gândea și, de aceea, Îndemnându-se spre excese tem peramentale de tot felul, spre comedii, drame și tragedii pasionale, unele de valoare balzaciană, pe care abia le poate În gădui Înțe legerea noastră de azi, dedată la realitățile aspre de fiecare zi, dar care ali mentau pe atunci cronica
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ecouri și semnificații Îndepărtate; culegând răniții sau ținând țucalul bolnavilor și schimbându-le cearșafurile ude de sudorile fierbinți ale febrei recurente și ale tifosului exantematic; fără a crâcni și fără a se feri de gloanțe rătăcite, de care nu se temea, fiindcă nu-și buzu nărea răniții; și fără a se dosi de Moartea cu surâsul contagios, fiindcă nu avea timp să se gândească la ea; vorbindu-și din cuget și inimă de om și de român, iar nu din cărți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fie pe istoricul literar, fie simpla și sănă toasa curiozitate nativă a cititorului. Dar, Îmi spunea deunăzi directorul și veneratul nostru profesor C. Rădulescu-Motru, mucalit Încă la ai săi 83 de ani: — Din câte mi-ai citit până acum, mă tem că cititorul de mâine va zice despre colaboratorii noștri că au fost toți niște escroci! [...] Simplicitate, băiatule, simplicitate! Don Quichotte RĂSFOIND PRIN COLECȚIA NOII REVISTE ROMÂNE DIN 1911, des copăr cele dintâi colaborări ale scriitorului ardelean Emil Isac, care au
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
metal oareca re, Între cele două extremități ale acului magnetic indispensabil orientării noastre, pe secretarul de redacție al revistei. E cam complicat ceea ce gândesc și vreau să exprim, dar Îmi pare sur prinzător de exact pentru sinea lucrurilor, deși mă tem că unii cititori ai mei vor rămâne, deo camdată, nedumeriți. Apariția lui Emanoil Bucuța la Ideea Europeană a fost de o cerință neapărată, providențială pentru Întreaga fizionomie, de la Început și până la sfârșit, a acestei reviste, ca și pentru grupul colaboratorilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În interesul urgent al revistei, avem onoarea să vă În trebăm dacă, la Cluj, unde ați fost chemat brusc, era „Primăvară“. Ne pare rău că de atâta vreme rea se poate zice că nici n-ați văzut Clujul și ne temem că de grija igrasiei ați petrecut mai mult În pat. Colaboratori: Emanoil Bucuța Ramiro Ortiz ștefan Nenițescu [...] Activitatea de scriitor a lui Emanoil Bucuța, cea poetică mai ales, nu-l Îndemna la nici o afectare sau demon stra ție de nici un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
timpurilor trece cu vederea, nu insistă sau chiar disprețuiește, după cu viință, legăturile [extra]conjugale oricât de respectabile ale marilor oameni. Iar bărbații sunt totdeauna mai statornici ca amanți decât ca soți. și, cu toate astea, amantele noastre sfârșesc bles temându-ne că nu le-am luat de neveste, iar nevestele noastre că de ce le-am luat. Am crezut și mai că aș crede Încă și acum (credo quia absur dum) În inocența funciară a femeilor, oricât voi fi fost și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]