179,567 matches
-
poate surveni și din credința că, odată finalizat proiectul, idealul a fost atins. Nimic mai riscant, căci, probabil, cel mai performant moment al unei compoziții e acela în care aștepți încă să o așterni pe foaia cu portative. Deducem de aici că virtualitatea e mai aseptică decât actualitatea. De multe ori aspirația către ideal e mai puțin tensionată în raport cu cea care arondează scopul. În vreme ce formularea idealului se face cu o anume destindere, chiar discreție, identificarea și, mai ales, atingerea scopului se
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
trăiesc în această clipă. Și continui să pășesc în lungul acestei biserici ferecată cu lacăt - un sfânt de lemn îmi surâde în picioare, nedumerit și confuz, de parcă i s-ar fi luat ochelarii. E singur. Dar absolut toate se află aici, aici, aci. Apăsarea care apasă greu pe munca noastră de zi și pe patul nostru de noapte. Războiul. Elegie Deschid prima ușă. E o imensă cameră inundată de soare. Trece pe stradă o mașină greoaie și face să tremure porțelanurile
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
în această clipă. Și continui să pășesc în lungul acestei biserici ferecată cu lacăt - un sfânt de lemn îmi surâde în picioare, nedumerit și confuz, de parcă i s-ar fi luat ochelarii. E singur. Dar absolut toate se află aici, aici, aci. Apăsarea care apasă greu pe munca noastră de zi și pe patul nostru de noapte. Războiul. Elegie Deschid prima ușă. E o imensă cameră inundată de soare. Trece pe stradă o mașină greoaie și face să tremure porțelanurile. Deschid
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
de angoase asigurate). 3 august. Acolo jos în iarba umedă alunecă un omagiu medieval: melcul viticultor, gasteropoda cu subtile străluciri de gri și galben, ducându-și casa ondulată, aduși de călugări cărora le plăceaau acei escargots - căci franciscanii veniră până aici spărseseră piatra, stinseseră varul, insula le-a revenit în 1288, donată de regele Magnus, iar pădurea a fost tăiată, cuptoarele au fost încinse, varul și-a întins pânzele peste clădirile mănăstirii... Soră gasteropodă aproape nemișcată în iarbă, cu antene ce
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
de importanță, Trec lumi prin lumi... Alte câteva piese Ťfăcuteť, iar nu născute mă poartă spre ciclul Dublete, numărând 34 de zădărnicii lirice totale. Printre poemele ce fac legătura cu cele definitorii de la sfârșitul Colinelor cu demoni, mai izolez unul, Aici, scris în zilele invadării Cehoslovaciei din august 1968. Nu e vorba de un protest răsunător ("Pune, Doamne, strajă gurii mele!"...), ci de un geamăt: De-ai mai putea surâde la fel ca înainte de înghețarea sufletului, pe neașteptate! E ochiul
Coline cu demoni by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]
-
înveninat obrazul: ești vinovat până la naștere de toate și mai ales că înțelegi cu mult mai mult decât e îngăduit puterilor din tine. Trece sufletul dungat în două, abia ținându-se din creștet până-n tălpi. Degeaba mai aștepți, e chiar aici locul de rupere și despărțire unde nașterea e însemnată. O dungă albastră întretaie orice mișcare, fără scăpare, ca zidul unei cetăți scufundate (întrezărit din cer) apele mării. Ultimele șase poeme ale volumului merită a fi reluate în cele mai exigente
Coline cu demoni by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]
-
de otomani „beiul de aur”, „mândru de averea sa” așa cum constată Nicolae Iorga, domnitorul Moldovei Vasile Lupu (1634-1654) a rămas în istorie mai ales pein ctitoriile sale, în frunte cu biserica Trei Ierarhi din Iași și moaștele Sfintei Parascheva, aduse aici, prin grija și pe cheltuiala lui. S-a mai remarcat și firea sa mândră și ambiția fără margini, întocmai celor ale unui adevărat monarh, cu nimic mai prejos de mai marii timpului său, exprimată, de pildă, prin luarea ca nume
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
pe dregătorul său Enache Catargiu să-i caute soție din rândul femeilor din Caucaz, frumusețea lor fiind renumită în tot Orientul, formând „contigentul de căpetenie al sclavelor vândute pe piața Stambulului” (C.Gane). Cadânele imperiale proveneau în bună parte de aici și unele dintre ele au devenit chiar mame de sultani. Erau crescute în mod special în acest scop, fiind supuse de mici chinurilor formării unui corp suplu, talie frumoasă, picioare mici, cele urâte, indiferent de stare, fiind sortite a fi
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
o asemenea anvergură. Echipa de soliști a fost omogenă, conținând nume importante din acest moment: soprana Irina Iordăchescu, o muziciană sensibilă, rafinată, care pe podiumul de concert a demonstrat că este la fel de profesionistă ca și pe scenă; Mihaela Stanciu, folosită aici în calitate de sopran II, o artistă cu o voce cristalină, catifelată, sensibilă și, din păcate, nu suficient folosită în prezent; mezzosoprana Antoanela Bârnat, o subtilitate; basul Ion Dimieru, revenit în țară din Germania, care a dovedit că stăpânește cu măiestrie vocea
Missa în si minor cu Orchestra Națională Radio by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-website/Journalistic/83488_a_84813]
-
au fost mereu internaționale și că, de pildă, n-a triumfat niciodată un reprezentant al unei țări socialiste, deși unii chiar ar fi meritat. Lui Ceaușescu îi plăcea muzica populară, cu siguranță se uita și la “Cerbul de aur”; de aici însă până la a ștampila un festival minunat, care ne-a înseninat acele zile, categorisindu-l drept “ideea unui dictator” e o cale lungă, Ceaușescu avea el alte “idei”, nu muzica ușoară îl preocupa... Inițiativa a fost, în primul rând
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
sau limbaj coregrafic. Și totul într-o linie romantico- aristocrată. În viața mea am văzut de-a lungul timpului spectacole, balete, coregrafii, dansatori de excepție, fie la Londra, fie la Scala, fie la Roma, fie la Zürich, la Berlin sau aici, dar spun cu mâna pe inimă, că această producție de la ONB nu poate fi pusă pe același piedestal cu nimic. Pentru că toți cei aflați în distribuția acestei producții, fără excepție au fost impecabili - de la năucitoarea partitură a Corinei Dumitrescu la
Patetica: dialog aristocrat Ceaikovski - Corina Dumitrescu by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83490_a_84815]
-
se adresează atât copiilor cât și maturilor, fiind astfel privită cu un deosebit interes. Coregraful Mihai Babușka a rescris în mod ingenios libretul, ca pe o adaptare după Nikolai Volkov, după celebra poveste a lui Charles Perrault. Istoria Cenușăresei capătă aici o poetică dramaturgie care se derulează într-o imagine fantastică foarte potrivită. Personajele sunt creionate coregrafic sugestiv, pantomima jucând un rol esențial din punct de vedere teatral. Ceea ce ni se pare excelent ca mod de gândire este realizarea terțetului Mama
"CENUȘĂREASA" de Prokofiev by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-website/Journalistic/83491_a_84816]
-
interpretată magistral de Cătălin Caracaș) și Strâmbuța (Bogdan Plopeanu, secundând-o admirabil pe „sora” sa). Am admirat evoluția celor trei balerini în travesti printr-o excelentă plastică a mișcării în spațiu coregrafic și mai ales printr-o coordonare adecvată. Este aici și meritul coregrafului care a dozat foarte bine evoluția dansatorilor, creând astfel un moment coregrafic de o mare suculență comică. Pe planul desfășurării dramatice a lucrării, Mihai Babușka a dovedit multă ingenuiozitate, simț al proporțiilor, fantezie și mai ales acea
"CENUȘĂREASA" de Prokofiev by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-website/Journalistic/83491_a_84816]
-
pregătirii sale primește o apreciere laudativă profesoara Cristina Măgureanu. Pianistul Iulian Ochescu din anul II, îndrumat de reputata concertistă și profesoară Dana Borșan, a creat o variantă greu de uitat a Polonezei fantezie op. 16 de Fr. Chopin. Am admirat aici calitatea și bogăția auzului muzical creator, care i-a permis să atingă în momente de grație, datorită înțelegerii profunde a universului chopinian, eleganța, ușurința instrumentală, conducerea suplă a vocilor interne care evoluează neîncetat în cadrul unui minunat polimelodism. Bourré-ul din Suita
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
treia, Andante molto espressivo a Sonatei op. 24 în fa diez minor de G. Enescu. Prin această ultimă lucrare, recitalul primei seri s-a terminat în mod atipic, în atmosfera visătoare, încărcată de melancolie a nopții în câmpia română, evocată aici de compozitorul nostru național. Este necesar să subliniem contribuția pianistei Krimhilda Cristescu, care a asigurat cu acuratețe și exactitate acompaniamentul soliștilor din întregul program. Cea de a doua seară a cuprins un concert de concerte, în cadrul căruia trei tineri de
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
relevă configurații stilistice autonome și autotrofe, ce s-ar mulțumi să trăiască într-un fel de „pace armată” cu partenerii, într-o perspectivă de „antagonisme” bine temperate, de eventuale deschideri înspre posibilitatea suprapunerii și, apoi, a coinciderii. Lupta se dă aici cu diferențele, cu specificitățile, ce nu pot fi eradicate și nici măcar potolite. Așa se face că metișizarea are aspectul unui amestec de rase muzicale legitimat prin politica de integrare într-o entitate sonoră inedită, axată pe juxtapunerea unor varii genuri
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
instrument străvechi persan din familia lăutei - de care s-a îndrăgostit iremediabil. A urmat pentru o scurtă perioadă cursurile Academiei de Muzică din Esfahan, Iran, studiind setar-ul (instrument principal) și tanbur- ul (secundar), după care s-a mutat în Teheran. Aici a studiat în particular tehnici de interpretare și arta improvizației cu mari maeștri ai setar-ului, precum Behrad Tavakoli și Master Mohammad Reza Lotf, un renumit compozitor și instrumentist, considerat „părintele unei noi estetici muzicale în muzica tradițională persană”. L-am
Amir și povestea nespusă a cântecului by Oana GEORGESCU () [Corola-website/Journalistic/83864_a_85189]
-
și mulți alți instrumentiști ce au ocupat posturi de concert-maestru sau membri în unele dintre cele mai faimoase orchestre din țară și din străinătate. În cinstea aniversării a 65 de ani de existență, conducerea Colegiului „Dinu Lipatti” împreună cu dascălii de aici au organizat un concert susținut de orchestrele și corul instituției, ce a avut loc pe 19 mai pe scena Ateneului Român. După cuvântul introductiv al directorului Colegiului, Florian Nemeș și al directoarei adjuncte, Venera Babeș, urmat de momentul festiv al
Colegiul "Dinu Lipatti" din București: 65 ani de existență by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-website/Journalistic/83851_a_85176]
-
rolul miticului cîntăreț era încredințat vocii de tenor (contratenor). După aproape un veac, în 1859, compozitorul francez Hector Berlioz realizează o a treia versiune a operei, din contopirea celor mai valoroase părți și elemente ale versiunilor precedente. Rolul Orfeu este aici interpretat de voce de contralto. Premiera versiunii lui Berlioz a avut loc la Paris, în noiembrie 1859 și s-a bucurat de un extraordinar succes, fiind urmată de alte 138 de reluări. Această din urmă versiune, semnată de Berlioz, a
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
cursurile Școlii de coregrafie din București, în 1961 a absolvit Liceul “Ion Neculce”, iar în 1967 primește diploma de absolvent al Facultății de Instalații din cadrul Institutului de Construcții din Capitală (iată deci că nu numai Dan Bittman a devenit inginer aici!). Dar scena îl atrăsese de timpuriu, așa încât îl găsim artist amator la Casa de cultura a tineretului “I. V. Stalin” și în echipa artistică de amatori din cadrul Întreprinderii de Instalații București. Totodată urmează cu succes cursurile Școlii populare
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]
-
amatori din cadrul Întreprinderii de Instalații București. Totodată urmează cu succes cursurile Școlii populare de artă, atât la secția de teatru (cu prof. Cornelia Mănescu), cât și la cea de muzica ușoară (cu prof. Florica Orășcu și corepetitor Marius Țeicu, aici fiind coleg cu multe din numele importante ale genului). În 1966, prima confirmare: premiul I pe Capitală și apoi pe țară la Festivalul studențesc. În 1967 debutează la radio cu melodia lui V. V. Vasilache „Ploaia și noi”, pentru ca în anul
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]
-
cuvântul, de momente aproape copleșitoare, în care lucrările interpretate de studenți cu atâta sensibilitate ne impresionau, dar și de momente amuzante. Așadar, fiecare număr muzical a avut farmecul său propriu, dar cu toate acestea ca în orice alt concert și aici au existat așa-zisele puncte de atracție, care au acaparat întreaga noastră atenție. Mulți dintre cei prezenți în acea seară ar spune probabil că un moment important l-a reprezentat sfârșitul concertului, când maestrul Gabriel Popescu a urcat în aplauzele
Un alt final de stagiune pe scena Conservatorului by Andreea DRAGU () [Corola-website/Journalistic/83853_a_85178]
-
titlu, Soliloqui about Wonderland, pot spune că reprezintă un spectacol de o factură foarte diferite de primul. Interpreții prezintă diverse situații cotidiene, dansează și vorbesc, acompaniați de o figură computerizată, care recită dialoguri din filmul Dictatorul al lui Charlie Chaplin. Aici asistăm la duete intime și pasionale, solouri înduioșătoare și momente de sărbătoare colectivă. Un adevărat vârtej al simțurilor, catapultează spectatorii într-un loc alcătuit din minuni, coșmaruri și sublimări dionisiace. Este o montare complexă, în care liniile clasice se mulează
Festivalul...în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83849_a_85174]
-
a impresionat în mod deosebit rolul lui Mephisto, care necesită o voce rară cu note grave, de bas, dar și cu note în acut, către vocea de bariton, însă să nu uităm implicațiile psihologice ale interpretării acestui personaj. Aș accentua aici mesajul că omul are liberul-arbitru în viață, Mephisto vine cu mai multe opțiuni, iar Faust alege de fiecare dată greșit, cu toate că nu era constrâns. Simona Neagu în rolul Margaretei, personaj central, marchează evoluția de la inocență la pasiune, metamorfoză inevitabilă. Tocmai
Faust din nou la Opera Națională by Adina POPESCU () [Corola-website/Journalistic/83858_a_85183]
-
în primii ani după răsturnarea regimului comunist, și din nou după ieșirea publică de neiertat a d-lui Băsescu împotriva Maiestății Sale, dacă, în analiza mea, ca istoric, armistițiul a avut urmări pozitive sau nu. Am răspuns ceea ce spun și aici: nu doar că întoarcerea armelor împotriva Germaniei lui Hitler a contribuit semnificativ la încheierea războiului în Europa; nu numai că a evitat ca teritoriul național să fie trecut „prin foc și sabie” de Armata Roșie înaintând spre Berlin - în condițiile
Regele Mihai by Zoe Petre () [Corola-website/Memoirs/296299_a_297628]