179,567 matches
-
posibil) să mențină în repertoriul personal măcar două, dacă nu trei, dintre lucrările dirijate în Festival. În sfârșit - dar nu în cele din urmă - un omagiu orchestrei în totalitate și tuturor componenților cu replici solistice: s-a dovedit - acum și aici - colectivul pe care îl știm în plutonul fruntaș al țării, muncind eroic (Clujul, citadelă culturală de prim ordin a țării, nu are o sală de concert pe măsura meritelor Filarmonicii și a necesității publicului său). Concertul a fost primit de
Filarmonca "Transilvania" din Cluj by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83552_a_84877]
-
muzicii sinfonice și de cameră, la cele ale muzicii ușoare și de jazz. Colaboratorii săi, în bună parte cronicari și muzicologi reputați, îi dau viață prin pertinenta opiniilor și dinamismul condeielor. Există însă și tineri în afirmare ce se șlefuiesc aici spre a deveni profesioniști. Nu în ultimul rând, bogăția ilustrației și calitatea graficii dau forță acestei reviste singulare în peisajul publicisticii românești. Lăură MANOLACHE
O revist? de ?inute by Laura Manolache () [Corola-other/Journalistic/83618_a_84943]
-
înnoitoare profesate de conducerea UCMR potrivit cărora este nu doar necesară, dar și perfect posibilă reflectarea autentică și dezbaterea competentă a acestui fenomen în modalități atrăgătoare, incitante, pline de culoare în concordanță cu însăși ființa și rostul artei sunetelor. Este aici o victorie asupra spiritului de rutină, scepticismului și comodității în gândire și în acțiune. După prima serie a revistei, care câștigase bătălia prin diversificarea conținutului și prin creșterea efervescenței de idei, păstrând încă o anumită sobrietate a formei, seria pe
Adev?rate pagini aurii by Vasile Tomescu () [Corola-other/Journalistic/83614_a_84939]
-
Copertă (cortina teatrului, mereu alta ca tematică), derularea se continuă cu Uvertura (editorialul), și apoi, cu cele două părți ale spectacolului, alcătuite din succesiunea tablourilor. Toate, în formulări diverse, au muzică, narațiunea acoperind o întreagă vizualizare spectaculară a întregului. Cuvintele (aici scrise) se însoțesc cu imagini (majoritatea color), invitând spectatorul (Cititorul) să participe nemijlocit la receptarea mesajelor. Este adevărat, spre deosebire de Operă, ACTUALITATEA MUZICALĂ își delimitează conținutul pe domenii: cel virtual clasic și cel al divertismentului ambiental. Pornind mai departe comentariul asemănării
La bilan?ul centenar by Grigore Constantinescu () [Corola-other/Journalistic/83616_a_84941]
-
o dezlănțuire de energie telurică neobișnuită. Exuberantei pagini beethoveniene i-a urmat liniștea apăsătoare a discursului wagnerian din “Tristan și Isolda”, în care fluviul sonor a oscilat între crescendo-uri și decrescendo-uri orchestrale de o sensibilitate și expresivitate captivante. Aici, dirijorul a ținut să sublinieze subtilitatea și farmecul timbral al Orchestrei Radiodifuziunii bavareze, amintindu-ne de efectele pe care Sergiu Celibidache le obținea de la Filarmonica müncheneză când a concertat odinioară la București. Suita din opera “Cavalerul Rozelor” de Richard Strauss
Bavarezii lui Jansons ne-au tranSportat "?n paradis" by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83546_a_84871]
-
că el a găzduit în coliba lui pe Ștefan-Vodă, ceea ce uimi mult pe român. După ce se sculă, Vodă, mulțumi românului pentru buna primire, cu o mână de bani și, încălecând, plecă cu curtenii și căpitanii cu toți spre Mănăstirea Putna. Aici îi primi starețul mânăstirii, și-i făcu o masă aleasă. Pe timpul ospățului, când vinul făcea ocol împrejurul mesei și toți mesenii se făcură mult vorbăreți, întrebă Vodă pe curteni: dacă au mâncat ei mămăligă. Curtenii se cam mirară de această
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
intervențiile dramatice desăvârșit realizate ca tehnică individuală, pe compartimente și în ansamblu. Ca bis am ascultat cu încântare o mișcare din Simfonia a treia în Fa major de Brahms, plină de poezie nostalgică. O umbră de neîmplinire am avut și aici: mișcarea pra înceată nu a permis desfășurarea dinamică, pe deplin convingătoare a minunatei muzici. Mai presus de aceasta, însă, calitatea ansamblului era atât de frumoasă, încât aveai motive să te bucuri de frumusețea sonoră în sine, ca scop unic. Astfel
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
pretutindeni timp de cinci decenii, stabilind astfel și recordul de cel mai longeviv și aplaudat spectacol al instituției în cauză. De aceea, nu-mi imaginam că mă va mai interesa sau captiva vreun LAC nou. Și totuși s-a întâmplat aici, la Opera Națională în aprilie 2008 când am văzut premiera cu noua montare în coregrafia și regia lui Gheorghe Iancu. Mi-a plăcut atunci. Mi-a plăcut și acum, când împreună cu o sală arhiplină, l-am revăzut în seara zilei
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]
-
pline de freamăt și volubilitate. Ethosul tonalității de bază, caracterizat prin sentimentul singurătății și melancolie a cunoscut o compensare echilibrată în energia și verva spontană a episoadelor contrastante. Tonul general al interpretării a beneficiat de coerența naturală a ansamblului. De aici încolo, pe scenă s-a aflat, în dubla calitate de solist și dirijor. Cu pianul plasat în mijlocul orchestrei, având corpul rezonator orientat către interiorul scenei și capacul deschis doar pe jumătate, artistul a comunicat din pornire mesajul contopirii cu ansamblul
Un triumf al calit??ii muzicale by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83598_a_84923]
-
A. Piazzolla - “Libertango“ - ar. K. Erez, imaginând acea călătorie în America de Sud care fascinează prin pasionalitate și ritm debordant. Un spectacol total, dezinvolt, revigorant, impregnând minții și spiritului o bucurie necondiționată, dar și dorința revederii cu cei nouă artiști (numărându-l aici și pe sunetistul de excepție, Hugh Walker), pe viu ori, măcar, prin intermediul memoriei infailibile a peliculei! Loredana BALTAZAR
Swingle Singers "Kings" by Loredana Baltazar () [Corola-other/Journalistic/83631_a_84956]
-
ce liftă rea? să nu știi tu Tatăl Nostru? Stai numai!... - Ba îl știu Măria-Ta, da-l greșesc într-un loc. - Spune-mi-l dar! - Tatăl nostru, carele ești în ceruri, sfințească-se numele tău, vie împărăția ta... - Mai departe! - Aici am uitat o vorbă. - Fie-n voia ta... zi acum mai departe. - Fie în... - Fie în voia ta... zi odată de la început că iarăși ai uitat! - Tatăl nostru, carele ești în ceruri, vie împărăția ta, fie în! - Fie în voia ta
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
față cu pârcălabul, pe care a început mai întâi a-l mustra înaintea satului întreg pentru neomenia lui cu sătenii și cu toți românii de prin împrejurimile acelea, apoi arătându-i iscălitura lui Ștefan-Vodă, îi zise: - Vezi ce este scris aici? - Văd: fie în voia ta - răspunse pârcălabul, dar el nu știa ce să însemneze aceasta! - Nu știi?... bine! Lasă că știu eu! - strigă Tolpa furios, și atunci pe loc porunci oamenilor să-l întindă jos înaintea oamenilor și să-i
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
de teatru și, odată primiți în trupă, fac aceeași pregătire, indiferent de unde vin. Instrumentiștii, deși nu participă la antrenamentele corporale au învățat să lucreze pe scenă, au chiar momente în spectacol. M. K.: Kafka e un autor important pentru noi aici in estul Europei, reflectă experiențe la care ne raportăm încă. Cum ați ajuns la el? K. H.: Metamorfoza se joacă mult în teatrele noastre. Pe noi ne interesa să folosim metoda naratorului aflat pe scenă în mijlocul poveștii care se
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
tematice: a. o istorie a improvizației muzicale cu accent pe perioada barocului muzical (un ghid excelent fiind lucrarea Formele Muzicale ale Barocului în creația lui J.S. Bach a lui Sigismund Toduță); o istorie a jazz-ului prin prisma simbiozei classical-jazz (aici am realizat un subcapitol de istoria jazz-ului cu elemente inedite ale genului muzical) b. Îndreptarul de improvizație muzicală c. compoziția de jazz simfonic Jazz Ecumenica pe care am compus-o în perioada doctoratului și care cuprinde 7 părți printre
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
abia într-o fază mai avansată din punct de vedere al maturizării personalității muzicale, experiența proprie obținută din practica în cadrul unor ansambluri specifice fiind obligatorie. Trebuie să spunem că există preocupări importante anterioare în domeniul pedagogiei de jazz din România. Aici trebuie amintiți Marius Popp, Mircea Tiberian și Romeo Cosma. Cu atât mai mare mi-a fost bucuria să am susținerea și aprecierea pentru acest demers din partea unor personalități muzicale ale căror păreri le expunem pe coperta exterioară-verso: Dan Dediu, Mircea
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
a primit premiul special pentru promovarea României în lume, în cadrul Galei Premiilor VIP. “Sunt onorată de această recunoaștere, e un premiu care mă obligă să promovez în continuare România! Fac acest lucru de când mă știu și nu mă voi opri aici, sunt mândră că sunt româncă”, a spus solista. Loredana a primit încă o distincție: premiul pentru “Cel mai bun show live din România” la Celebrity Awards al revistei “Story”. Loredana și-a lansat și un nou clip, pentru piesa “Viva
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
lui Wang Jingjing și promovarea mai departe a lui Sorin Creciun. În această etapă a fost pusă la încercare capacitatea competitorilor în ce privește interpretarea marelui repertoriu pianistic din secolul XX și competența lor în domeniul muzicii lui George Enescu. Aici avem o problemă. Această problemă a existat și în ediția trecută a concursului, însă acum s-a amplificat în mod alarmant. În grade și moduri diferite, condidații au fost deficitari în cunoașterea muzicii enesciene. Am constatat cu mare jenă că
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
dependent și el de partitură, a făcut față mai bine Toccatei și Pavanei, care erau pe jumătate asimilate, având chiar momente frumoase de atmosferă, îndeosebi în Pavană. Sonata a 8-a de Prokofiev a fost o încântare, artistul dându-și aici măsura anvergurii și a gândirii muzicale superioare cu care este înzestrat. Zlata Chochieva a abordat Pavana de Enescu în cheie sensibilă, cu libertăți și episoade repezite, iar în Bourée a avut fluctuații mari de pulsație ritmică, dezechilibre și confuzii în
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
de această măreață imagine a istoriei naționale se cer diversificate. În primul rând trebuie să le fie prezentate legăturile legendare și cele documentate științific, dintre Ștefan cel Mare și Vaslui. Acesta a avut Vasluiul drept a doua capitală după Suceava, aici a petrecut o bună parte din timpul cât a fost voievod, creâdu-și reședința la Curțile Domnești. Se impune o excursie la Vaslui, pentru vizitarea vestigiilor acestora - care fac obiectul unor săpături arheologice și a bisericii cu hramul „Tăierea Capului Sfântului
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
se referă în primul rând la Bătălia de la Podul Înalt, pe care o situează însă nu cum este acceptat în general astăzi, adică la Băcăoani - Muntenii de Jos, ci la Cănțălărești, în actuala comună Ștefan cel Mare. De fapt tot aici situează bătălia și cronicarul Grigore Ureche. În continuare, legendele prezintă urmări ale bătăliei: locurile pe unde s-au retras turcii și drumurile rămase, ca Tabăra de la Podul Arpașului; morții rămași și soarta acestora, în legătură cu „Țintirimul din Pungești”; răsplătirea
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
Mare o regăsim și în numeroase creații literare, în primul rând, poeziile lui Dimitrie Bolintineanu și Vasile Alecsandri, romanele lui Mihail Sadoveanu. Tradițiile istorice nu sunt numai cele mult îndepărtate în timp, ci și cele mai apropiate de zilele noastre. Aici se înscriu relatările despre ultimul război mondial, care însă mai pot fi culese „pe viu” de la puținii veterani rămași în viață și ale căror amintiri nu trebuie să se piardă. În continuare vom prezenta legende izvorâte din faptele lui Ștefan
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
s-arătă iarăși Ștefan și se uită la Stan care prezenta arma și Ștefan zise zâmbind: -„Mâine începe un atac, fără veste pentru prinț, dar va fi fără folos, fii pe pace, tu n-ai să pățești nimic, eu sunt aici și voi nu veți fi bătuți! A doua zi se întâmplă atacul nenorocos, și Stan era încă tot teafăr, cu toate că-l nimerise un glonț și căciula îi era spartă de alte trei gloanțe. El văzuse pe Ștefan în luptă și
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
Cădere liberă Ana-Maria SZABO Marius GHERMAN Cum titlul cu „Vai” îl utilizasem la articolul despre Mamaia, aici nu mai mergea, deși a fost invitat, pentru un recital, chitaristul virtuoz Steve Vai, altminteri un muzician de clasă, dar evident nelalocul lui la un festival de muzică ușoară sau pop cum este cel de la Brașov - așa se explică de ce
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
Adrian Daminescu, Gabriel Dorobanțu, Fuego, cu recitalurile pe care le merită acești campioni ai popularității? În schimb, puzderie de formații, dar să nu uităm că nu este un festival rock, iar unele dintre trupe au mai evoluat de multe ori aici (dar, iată, câțiva cititori ne scriu că și-ar fi dorit și grupul Voltaj). Ca și Mamaia, festivalul de la Brașov nu are identitate, personalitate, e un ghiveci stilistic gen „Callatis”... Juriu fără compozitori Scriam cândva că decăderea festivalului de la Mamaia
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
mai strecurat ceva creatori prin juriu, la Brașov, între cei 11 jurați au fost nu mai puțin de... 4 români, dar nici un compozitor!!! Cum este posibil așa ceva? Sigur, ni s-ar putea replica că Paula Seling își compune melodiile, dar aici ne referim la creatori profesioniști, cu mare experiență în domeniu. Ce frumos le-ar fi stat lângă anonimii de peste hotare unor Temistocle Popa, Camelia Dăscălescu, Jolt Kerestely, Cornel Fugaru, Marcel Dragomir (La mulți ani, Maestre!), Marius łeicu! Să ne mai
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]