19,017 matches
-
v]ț]marea și, de aceea, aceștia nu pot susține c] Vito a inc]lcat dreptul negativ al lui Rocco de a nu fi v]ț]maț. Deși libertarienii au identificat aspecte importante ale moralei - noțiunile de libertate individual] și autonomie - se poate spune c] aceștia le-au exagerat pan] în punctul în care aceste aspecte constituie întreaga moral]. 3) Modific]ri kantiene Este posibil s] venim în întâmpinarea obiecției de mai sus prin modificarea viziunii libertariene. O cale pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o comunitate moral] este un grup social format din ființe autonome care interacționeaz] și în cadrul c]ruia conceptele și preceptele morale pot evolua și pot fi înțelese. Aceast] comunitate este și un grup social, în care exist] recunoașterea reciproc] a autonomiei și a persoanei” (Fox, 1986a, p. 50). În opinia lui Fox, autonom] este acea persoan] conștient] de sine, apt] s] utilizeze concepte complexe și un limbaj sofisticat și capabil] s] planifice, s] aleag] și s]-și asume responsabilitatea pentru acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost pus pe alte diferențe „m]surabile”, precum folosirea uneltelor sau m]rimea creierului, ins] nici acestea nu s-au dovedit prea folositoare în menținerea distincției dorite. Criteriile pe care s-a bazat Fox, si anume folosirea limbajului articulat și autonomia, sunt folosite mai frecvent. Unii filosofi, si mai ales Donald Davidson, în cartea Inquiries into Truth and Interpretation [Adev]r și interpretare] și R.G. Frey, în lucrarea Interests and Rigths [Interese și drepturi], au susținut c] ființele pot gândi doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urm]torul argument: „Inacceptabilitatea uciderii trebuie explicat] în termenii efectelor asupra victimei. Ea este o functie atât a r]ului implicat de pierderea de c]tre victim] a viitoarelor bucurii ale vieții, cât și a r]ului implicat de violarea autonomiei victimei. Dar cerință discrimin]rii, așa cum este ea înțeleas] în mod tradițional, presupune c] inacceptabilitatea uciderii nu poate fi explicat] în acest fel. În conformitate cu aceast] cerinț], inacceptabilitatea uciderii este, cel putin parțial, inerent] în ins]și natura actului. Aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți morale sunt Nihilismul (sau adev]rate. (Morală nu este teoria „erorii”) este o ficțiune,) fals. Nu exist] fapte sau propriet]ți Intuiționismul morale ireductibile. (doctrina lui Moore) este fals. Figură 1 îi. „Nici un trebuie” nu deriv] din „este” sau autonomia eticii Dac] morală poate fi redus] la adev]ruri de un alt fel, atunci etică nu este „autonom]”. Adev]rul în moral] este determinat de deliber]rile dintr-un alt ț]ram. Totuși, atunci când naturaliștii și antinaturaliștii se afl] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morală poate fi redus] la adev]ruri de un alt fel, atunci etică nu este „autonom]”. Adev]rul în moral] este determinat de deliber]rile dintr-un alt ț]ram. Totuși, atunci când naturaliștii și antinaturaliștii se afl] în disput] cu privire la autonomia eticii, nu au în minte neap]rât acest lucru. Prin „autonomia eticii” ei înțeleg o tez] asem]n]toare cu aceea c] „trebuie” nu poate derivă din „este” sau, măi general, c] nici o concluzie moral] nu poate derivă din premise
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atunci etică nu este „autonom]”. Adev]rul în moral] este determinat de deliber]rile dintr-un alt ț]ram. Totuși, atunci când naturaliștii și antinaturaliștii se afl] în disput] cu privire la autonomia eticii, nu au în minte neap]rât acest lucru. Prin „autonomia eticii” ei înțeleg o tez] asem]n]toare cu aceea c] „trebuie” nu poate derivă din „este” sau, măi general, c] nici o concluzie moral] nu poate derivă din premise amorale, dup] cum valorile nu pot derivă din fapte. Aceast] idee
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Anglia, fie toți neozeelandezii sunt arici. Se pare c] avem de-a face aici cu concluzii despre arici obținute dintr-o premis] în care nu apare nici un arici. Acest exemplu dovedește c] exemplele opuse ale lui Prior nu ameninț] doar autonomia eticii (nici un trebuie s] nu deriv] din este), ci și logica ins]și, adic] ideea c] în logic] nu poți obține o concluzie despre ceva care nu exist] în premise. Dar este, de asemenea, vizibil c] ultimele propoziții, cele cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
2’) sunt într-un fel lipsite de sens. Pe baza premiselor, ele pot fi completate oricum, f]r] a face concluziile neadev]rate sau a afecta validitatea concluziei. Ne afl]m acum în poziția de a reafirmă principiile logice și autonomia eticii. S] definim pentru început lipsa de sens a unei inferențe relative. O expresie este lipsit] de sens în concluzia unei inferențe valide dac] ea poate fi schimbat] (în mod uniform) cu oricare alt] expresie de același tip gramatical f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru c] într-o deducție din (1), fiecare poate fi schimbat] cu cealalt]. Principiul logic susține c] nici o expresie (ilogic]) nu poate avea sens în concluzia unei inferențe valide, dac] ea nu apare în premise. Aceast] afirmație poate fi verificat]. Autonomia eticii este pur si simplu incarnarea moral] a acestei afirmații - nici un trebuie s] relevant nu poate derivă din este (vezi Pigden, 1989). Cum este afectat naturalismul de aceste provoc]ri? Nu prea grav. Am v]zut deja c] autonomia logic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
verificat]. Autonomia eticii este pur si simplu incarnarea moral] a acestei afirmații - nici un trebuie s] relevant nu poate derivă din este (vezi Pigden, 1989). Cum este afectat naturalismul de aceste provoc]ri? Nu prea grav. Am v]zut deja c] autonomia logic] nu ofer] nici un sprijin pentru noncognitivism, dar nici nu pune în pericol naturalismul (în ciuda unei concepții filosofice larg r]spândite). Dup] cum am v]zut, concluziile despre arici nu pot derivă din premise f]r] arici, f]r] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
organele care îi compun.) Și-atunci de ce ar trebui s] presupunem existența unui ț]ram al faptelor morale ireductibile pentru a explica de ce trebuie s] nu poate derivă din este? Greșeală se datoreaz] unei confuzii, deoarece exist] trei forme ale autonomiei eticii: logic], semantic] și ontologic]. Acestea sunt confundate adesea, dar numai cea din urm] este incompatibil] cu naturalismul. De autonomia logic] ne-am ocupat deja. Autonomia semantic] (deoarece are leg]tur] cu înțelesurile) este teza potrivit c]reia cuvintele morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a explica de ce trebuie s] nu poate derivă din este? Greșeală se datoreaz] unei confuzii, deoarece exist] trei forme ale autonomiei eticii: logic], semantic] și ontologic]. Acestea sunt confundate adesea, dar numai cea din urm] este incompatibil] cu naturalismul. De autonomia logic] ne-am ocupat deja. Autonomia semantic] (deoarece are leg]tur] cu înțelesurile) este teza potrivit c]reia cuvintele morale nu au același înțeles că oricare altele și, mai mult, ele nu pot fi parafrazate într-o expresie naturalist] (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate derivă din este? Greșeală se datoreaz] unei confuzii, deoarece exist] trei forme ale autonomiei eticii: logic], semantic] și ontologic]. Acestea sunt confundate adesea, dar numai cea din urm] este incompatibil] cu naturalismul. De autonomia logic] ne-am ocupat deja. Autonomia semantic] (deoarece are leg]tur] cu înțelesurile) este teza potrivit c]reia cuvintele morale nu au același înțeles că oricare altele și, mai mult, ele nu pot fi parafrazate într-o expresie naturalist] (sau imoral]). Autonomia ontologic] este teza potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne-am ocupat deja. Autonomia semantic] (deoarece are leg]tur] cu înțelesurile) este teza potrivit c]reia cuvintele morale nu au același înțeles că oricare altele și, mai mult, ele nu pot fi parafrazate într-o expresie naturalist] (sau imoral]). Autonomia ontologic] este teza potrivit c]reia pentru că judec]țile morale s] fie adev]rate ele trebuie s] r]spund] unui ț]ram al faptelor morale și propriet]ților sui-generis. (Am denumit-o autonomie ontologic] pentru c] are leg]tur] cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
parafrazate într-o expresie naturalist] (sau imoral]). Autonomia ontologic] este teza potrivit c]reia pentru că judec]țile morale s] fie adev]rate ele trebuie s] r]spund] unui ț]ram al faptelor morale și propriet]ților sui-generis. (Am denumit-o autonomie ontologic] pentru c] are leg]tur] cu tipurile de lucruri care trebuie s] existe.) Autonomia ontologic] este deci opusul naturalismului care insist] asupra faptului c] nu e nevoie de ceva atat de ciudat precum propriet]țile propuse de Moore pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
judec]țile morale s] fie adev]rate ele trebuie s] r]spund] unui ț]ram al faptelor morale și propriet]ților sui-generis. (Am denumit-o autonomie ontologic] pentru c] are leg]tur] cu tipurile de lucruri care trebuie s] existe.) Autonomia ontologic] este deci opusul naturalismului care insist] asupra faptului c] nu e nevoie de ceva atat de ciudat precum propriet]țile propuse de Moore pentru a susține adev]rurile moralei. Autonomia logic] este corect], dar ea nu reprezint] o amenințare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tur] cu tipurile de lucruri care trebuie s] existe.) Autonomia ontologic] este deci opusul naturalismului care insist] asupra faptului c] nu e nevoie de ceva atat de ciudat precum propriet]țile propuse de Moore pentru a susține adev]rurile moralei. Autonomia logic] este corect], dar ea nu reprezint] o amenințare la adresa naturalismului dac] nu necesit] autonomie ontologic]. Exemplul paralel cu aricii dovedește c] nu e nevoie de aceast] autonomie. Autonomia logic] necesit] autonomie semantic]? Din nou, nu. Doar logică singur] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care insist] asupra faptului c] nu e nevoie de ceva atat de ciudat precum propriet]țile propuse de Moore pentru a susține adev]rurile moralei. Autonomia logic] este corect], dar ea nu reprezint] o amenințare la adresa naturalismului dac] nu necesit] autonomie ontologic]. Exemplul paralel cu aricii dovedește c] nu e nevoie de aceast] autonomie. Autonomia logic] necesit] autonomie semantic]? Din nou, nu. Doar logică singur] nu ne permite s] tragem concluzii despre arici din premise care se ocup] de Erinaceus europeus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
precum propriet]țile propuse de Moore pentru a susține adev]rurile moralei. Autonomia logic] este corect], dar ea nu reprezint] o amenințare la adresa naturalismului dac] nu necesit] autonomie ontologic]. Exemplul paralel cu aricii dovedește c] nu e nevoie de aceast] autonomie. Autonomia logic] necesit] autonomie semantic]? Din nou, nu. Doar logică singur] nu ne permite s] tragem concluzii despre arici din premise care se ocup] de Erinaceus europeus. Discuția despre arici este autonom] logic. Dar aceasta nu spune nimic despre faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propriet]țile propuse de Moore pentru a susține adev]rurile moralei. Autonomia logic] este corect], dar ea nu reprezint] o amenințare la adresa naturalismului dac] nu necesit] autonomie ontologic]. Exemplul paralel cu aricii dovedește c] nu e nevoie de aceast] autonomie. Autonomia logic] necesit] autonomie semantic]? Din nou, nu. Doar logică singur] nu ne permite s] tragem concluzii despre arici din premise care se ocup] de Erinaceus europeus. Discuția despre arici este autonom] logic. Dar aceasta nu spune nimic despre faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de Moore pentru a susține adev]rurile moralei. Autonomia logic] este corect], dar ea nu reprezint] o amenințare la adresa naturalismului dac] nu necesit] autonomie ontologic]. Exemplul paralel cu aricii dovedește c] nu e nevoie de aceast] autonomie. Autonomia logic] necesit] autonomie semantic]? Din nou, nu. Doar logică singur] nu ne permite s] tragem concluzii despre arici din premise care se ocup] de Erinaceus europeus. Discuția despre arici este autonom] logic. Dar aceasta nu spune nimic despre faptul c] arici și Erinaceus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
despre bine din premise despre pl]cere, atâta timp cât acestea includ definițiile corespunz]toare. Pan] la urm], etică nu ar fi autonom] logic. Deci, dac] ea este autonom] logic, rezult] de aici c] binele nu poate fi definit, ceea ce duce la autonomie semantic]” (Vezi Prior, 1949, p. 24). Aceasta este o greșeal], deoarece chiar dac] este verbal] și astfel, într-un sens, nesubstanțial], o definiție este totuși o premis] suplimentar]. Deci, dac] „bine” apare într-o concluzie că rezultatul unei definiții, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
24). Aceasta este o greșeal], deoarece chiar dac] este verbal] și astfel, într-un sens, nesubstanțial], o definiție este totuși o premis] suplimentar]. Deci, dac] „bine” apare într-o concluzie că rezultatul unei definiții, aceasta nu încalc] în nici un fel autonomia logic], pentru c] trebuia s] apar] în cel puțin o premis] pentru a ajunge acolo. Același lucru e valabil și pentru „arici”. Dac] concluziile despre arici sunt derivate din premise despre Erinaceus europeus cu ajutorul unei definiții (una adev]rât] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puțin o premis] pentru a ajunge acolo. Același lucru e valabil și pentru „arici”. Dac] concluziile despre arici sunt derivate din premise despre Erinaceus europeus cu ajutorul unei definiții (una adev]rât] în acest caz), ele nu încalc] în nici un fel autonomia logic] a discuțiilor despre arici, deoarece trebuia s] apar] în cel puțin o premis] pentru a ajunge acolo. Adev]rul sau falsitatea definiției nu afecteaz] logică problemei. În autonomia logic] este vorba despre validitate, în timp ce în autonomia semantic] este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]