18,578 matches
-
poată stăpîni toată lumea și nimeni nu cuteza a se împotrivi. Ori sigiliul amintit arată tocmai puterea divinității reprezen- tată prin cele două animale pe care le hulea cu atîta înverșunare născocitorul Ioan și toți cei care credeau în Făcă-Tora. În bătălia împăratului Constantin purtată în anul 324 împotriva lui Licinius pen-tru stăpînirea imperiului, se spune că în noaptea din ajun, Constantin a visat că a venit la el Dumnezeu și i-a spus să-și treacă pe scuturi semnul crucii dar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
377 care a dus la o lipsă cumplită de alimente în Balcani în rîndul ostrogoților veniți de curînd pe aceste meleaguri. Grecii care erau samsarii locului, au ridicat prețurile foarte mult, fapt ce a dus la revolta goților și în bătălia de la Adrianopol din 9 august 378, trupele imperiale sînt înfrînte iar împăratul Valens cade pe cîmpul de luptă. În noiembrie aceluiași an, Ambrosie, prin păpușelul împărat Grațian, a dat ordin ca podul de peste Istru de la Celei să fie distrus astfel
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
înainte, că forța de luptă a românilor e redusă. Incapacitatea trupelor românești de a cuceri Odessa l-a determinat pe Ion Antonescu să ceară ajutor armatei germane pe data de 24 septembrie, ceea ce a dus la un rezultat favorabil al bătăliei. Atacurile masive ale unităților aeriene germane, folosirea unei grupări de luptă germane au determinat conducerea sovietică să evacueze Odessa la 16 octombrie 2. Analiza acțiunilor militare de la Odessa relevă eforturile și sacrificiile făcute de militarii români, virtuțile ostășești ale acestora
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
1. Cooperarea între SUA și URSS s-a adâncit datorită unui întreg șir de interese comune. Unul dintre ele a fost zdrobirea, din punct de vedere militar, și cât mai repede cu putință, a Axei2. 1 Mihail Vasile-Ozunu, Românii în bătălia de la Stalingrad: înfrânți și uitați, București, Ed.Ion Cristoiu, 1999, p. 51; 2 Wilfried Loth, Împărțirea lumii, Istoria războiului rece 1941- 1955, București, Ed.Saeculum I.O., 1997, p. 60; - 30 Efectivul total al armatei de operații sovietice era, în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
război mondial, indiscutabile și susținute de probe. - 64 Trenurile morții plecate din Iași (iulie 1941) - 65 Pogromul de la Iași - 66 - 67 Harta - masacre evrei - 68 Transnistria - sub administrație românească(1941-1944) - 69 CAPITOLUL IV - ROMÂNII LA STALINGRAD Este binecunoscut faptul că bătălia de la Stalingrad (iulie 1942 - februarie 1943) a rămas în istorie ca momentul de cotitură al celui de-al doilea război mondial. Aceasta marchează momentul preluării, de către Coaliția Națiunilor Unite, a ofensivei pe toate fronturile. Însă, așa cum remarca și Jean-Francois Soulet
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ca o superputere 1. În acest context, participarea armatei române, alături de cele ale Wehrmacht-ului și contingentele din Ungaria, Italia, Croația și Slovacia, are o relevanță deosebită, prin prisma rolului pe care au fost fortați să îl joace în marea bătălie, care avea ca obiectiv cucerirea Stalingradului. Armatele 3 și 4 române, care au luat parte la bătălia de la cotul Donului - Stalingrad - Stepa Calmucă, au totalizat 18 divizii (13 de infanterie, 4 de cavalerie, 1 de blindate), adică mai mult de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din Ungaria, Italia, Croația și Slovacia, are o relevanță deosebită, prin prisma rolului pe care au fost fortați să îl joace în marea bătălie, care avea ca obiectiv cucerirea Stalingradului. Armatele 3 și 4 române, care au luat parte la bătălia de la cotul Donului - Stalingrad - Stepa Calmucă, au totalizat 18 divizii (13 de infanterie, 4 de cavalerie, 1 de blindate), adică mai mult de jumătate din cele 26 divizii mobilizate pe Frontul din Est, în anul 1942, cu un total de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a 3- a condusă de generalul Dumitrescu s-a cristalizat treptat, fără a se primi un ordin sau instrucțiuni precise, care să fixeze clar și explicit ideile operative în ceea ce privea manevra defensivă, adâncimea zonei în care se putea primi bătălia și zonele de interes deosebit. La 10 octombrie 1942, generalul Petre Dumitrescu făcea cunoscut că armata sa va face tot ce era posibil pentru menținerea frontului încredințat, însă, având în vedere slaba capacitate combativă a diviziilor și pierderile înregistrate în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a tancurilor grele, împotriva unor trupe lipsite de apărare anti-tanc, eficace și suficient de numeroasă. Relevant în acest sens este faptul că, acolo unde infanteria inamica nu a fost însoțită de tancuri, ea a fost respinsă ușor, înregistrând pierderi mari1. Bătălia de la Cotul Donului lua, practic, sfârșit, pe 24 noiembrie 1942, fiind consemnate pierderi umane și materiale între 50-95%. Factorul determinant al succesului inamic l-a constituit numărul și performanțele tancurilor T34, invulnerabile la proiectilele tunurilor anticar, din dotarea armatei române
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de conducere și execuție, dar tot atât de adevarat este și că dezastrul a fost determinat de condițiile în care a fost pusă să lupte Armata 3, de către comandamentele germane, cărora îi fusese subordonată. 1 Dinu C. Giurescu, Op. cit., p. 268; - 74 BĂTĂLIA DEFENSIVĂ A ARMATEI 4 ROMÂNE ÎN STEPA CALMUCĂ În timp ce Armata 3 română lupta eroic în cotul Donului, Armata 4, comandată de generalul Constantin Constantinescu Claps, ce avea în compunere Corpurile 6 și 7 armată, a acționat în Stepa Calmucă, la
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Stalingrad, pe un front de circa 250 kilometri, cu 7 divizii insuficient dotate și încadrate (30% - 75% din necesar), în strânsă legatură, la flancul stâng, cu Armata 4 blindată germană, căreia i-a fost subordonată direct 1. La fel ca bătălia din cotul Donului și cea din Stepa Calmucă a relevat condițiile extrem de dificile în care au luptat diviziile române, împotriva unui număr impresionant de tancuri de mare tonaj, într-un teren descoperit, fără lucrări defensive, fără armament anti-tanc eficient și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
El reproșa, în special, conducerii supreme germane că, în ciuda tuturor avertismentelor în legatură cu o iminenta ofensivă sovietică, n-a tras nicio concluzie din situația alarmantă, creată prin curbarea liniei de front la Stalingrad 3. Mai mult, după încheierea bătăliei de la Stalingrad, Antonescu a adresat Armatei 3 române un ordin de zi, redactat într-un stil patetic, prin care aducea omagiul său și exprima recunoștința țării pentru armata de eroi, care a fost jertfită în această supremă incercare. El nu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din august 1944, Cluj- Napoca, ed. Dacia, 1979 -Soulet, Jean-Francois, Istoria Europei de Est de la al doilea război mondial până în prezent, București, Ed.Polirom, 2008 - Stoenescu, Alex Mihai, Armata, Mareșalul și Evreii, București, Ed.RAO, 1998; -Vasile-Ozunu, Mihail, Românii în bătălia de la Stalingrad: înfrănți și uitați, București, Ed.Ion Cristoiu, 1999; armată din Basarabia și Bucovina de nord, continuarea războiului la est de Nistru ori tratamentul aplicat populației evreiești în anii sus menționați se constituie în tot atâtea controverse pentru istoriografia
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
înainte, că forța de luptă a românilor e redusă. Incapacitatea trupelor românești de a cuceri Odessa l-a determinat pe Ion Antonescu să ceară ajutor armatei germane pe data de 24 septembrie, ceea ce a dus la un rezultat favorabil al bătăliei. Atacurile masive ale unităților aeriene germane, folosirea unei grupări de luptă germane au determinat conducerea sovietică să evacueze Odessa la 16 octombrie. Analiza acțiunilor militare de la Odessa relevă eforturile și sacrificiile făcute de militarii români, virtuțile ostășești ale acestora, dar
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
este posibilă, doar apelând la multă superficialitate. În schimb, am încercat să reliefăm măcar o parte din faptele petrecute în timpul celui de- al doilea război mondial, indiscutabile și susținute de probe. CAPITOLUL IV - ROMÂNII LA STALINGRAD Este binecunoscut faptul că bătălia de la Stalingrad (iulie 1942 - februarie 1943) a rămas în istorie ca momentul de cotitură al celui de-al doilea război mondial. Aceasta marchează momentul preluării, de către Coaliția Națiunilor Unite, a ofensivei pe toate fronturile. Însă, așa cum remarca și Jean-Francois Soulet
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
acesteia ca o superputere. În acest context, participarea armatei române, alături de cele ale Wehrmacht-ului și contingentele din Ungaria, Italia, Croația și Slovacia, are o relevanță deosebită, prin prisma rolului pe care au fost fortați să îl joace în marea bătălie, care avea ca obiectiv cucerirea Stalingradului. Armatele 3 și 4 române, care au luat parte la bătălia de la cotul Donului - Stalingrad - Stepa Calmucă, au totalizat 18 divizii (13 de infanterie, 4 de cavalerie, 1 de blindate), adică mai mult de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din Ungaria, Italia, Croația și Slovacia, are o relevanță deosebită, prin prisma rolului pe care au fost fortați să îl joace în marea bătălie, care avea ca obiectiv cucerirea Stalingradului. Armatele 3 și 4 române, care au luat parte la bătălia de la cotul Donului - Stalingrad - Stepa Calmucă, au totalizat 18 divizii (13 de infanterie, 4 de cavalerie, 1 de blindate), adică mai mult de jumătate din cele 26 divizii mobilizate pe Frontul din Est, în anul 1942, cu un total de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a 3- a condusă de generalul Dumitrescu s-a cristalizat treptat, fără a se primi un ordin sau instrucțiuni precise, care să fixeze clar și explicit ideile operative în ceea ce privea manevra defensivă, adâncimea zonei în care se putea primi bătălia și zonele de interes deosebit. La 10 octombrie 1942, generalul Petre Dumitrescu făcea cunoscut că armata sa va face tot ce era posibil pentru menținerea frontului încredințat, însă, având în vedere slaba capacitate combativă a diviziilor și pierderile înregistrate în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a tancurilor grele, împotriva unor trupe lipsite de apărare anti-tanc, eficace și suficient de numeroasă. Relevant în acest sens este faptul că, acolo unde infanteria inamica nu a fost însoțită de tancuri, ea a fost respinsă ușor, înregistrând pierderi mari. Bătălia de la Cotul Donului lua, practic, sfârșit, pe 24 noiembrie 1942, fiind consemnate pierderi umane și materiale între 50-95%. Factorul determinant al succesului inamic l-a constituit numărul și performanțele tancurilor T34, invulnerabile la proiectilele tunurilor anticar, din dotarea armatei române
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
că înfrangerea s-a datorat și propriilor greșeli de conducere și execuție, dar tot atât de adevarat este și că dezastrul a fost determinat de condițiile în care a fost pusă să lupte Armata 3, de către comandamentele germane, cărora îi fusese subordonată. BĂTĂLIA DEFENSIVĂ A ARMATEI 4 ROMÂNE ÎN STEPA CALMUCĂ În timp ce Armata 3 română lupta eroic în cotul Donului, Armata 4, comandată de generalul Constantin Constantinescu Claps, ce avea în compunere Corpurile 6 și 7 armată, a acționat în Stepa Calmucă, la
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de Stalingrad, pe un front de circa 250 kilometri, cu 7 divizii insuficient dotate și încadrate (30% - 75% din necesar), în strânsă legatură, la flancul stâng, cu Armata 4 blindată germană, căreia i-a fost subordonată direct. La fel ca bătălia din cotul Donului și cea din Stepa Calmucă a relevat condițiile extrem de dificile în care au luptat diviziile române, împotriva unui număr impresionant de tancuri de mare tonaj, într-un teren descoperit, fără lucrări defensive, fără armament anti-tanc eficient și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
germane. El reproșa, în special, conducerii supreme germane că, în ciuda tuturor avertismentelor în legatură cu o iminenta ofensivă sovietică, n-a tras nicio concluzie din situația alarmantă, creată prin curbarea liniei de front la Stalingrad. Mai mult, după încheierea bătăliei de la Stalingrad, Antonescu a adresat Armatei 3 române un ordin de zi, redactat într-un stil patetic, prin care aducea omagiul său și exprima recunoștința țării pentru armata de eroi, care a fost jertfită în această supremă incercare. El nu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
intrat în armată în 1812, tocmai când Napoleon pornea la drum spre Moscova. Pe când se retrăgea din zona Moscovei, armata lui Napoleon a fost zdrobită aproape în întregime de o iarnă nemiloasă și de o armată rusească la fel de nemiloasă. În bătălia de la Krasnoe, Poncelet a fost lăsat pe câmpul de bătălie, fiind crezut mort. Deoarece era încă în viață, a fost capturat de ruși și aruncat într-o închisoare rusească, unde, neavând ce face, a fondat o nouă disciplină: geometria proiectivă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
drum spre Moscova. Pe când se retrăgea din zona Moscovei, armata lui Napoleon a fost zdrobită aproape în întregime de o iarnă nemiloasă și de o armată rusească la fel de nemiloasă. În bătălia de la Krasnoe, Poncelet a fost lăsat pe câmpul de bătălie, fiind crezut mort. Deoarece era încă în viață, a fost capturat de ruși și aruncat într-o închisoare rusească, unde, neavând ce face, a fondat o nouă disciplină: geometria proiectivă. Matematica lui Poncelet a reprezentat apogeul muncii începute de artiștii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
pe care Cantor l-a creat pentru noi.“ Însă era prea târziu pentru Cantor. El și-a petrecut restul vieții intrând și ieșind din instituții de boli mintale și a murit în spitalul psihiatric din Halle, în anul 1918. În bătălia dintre Kronecker și Cantor, Cantor avea să câștige în cele din urmă. Teoria lui avea să demonstreze că prețioasele numere întregi ale lui Kronecker - și chiar și numerele raționale - nu însemnau nimic. Erau ca un zero infinit. Există o infinitate
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]