18,277 matches
-
studenții Seminarului Teologic împreună cu un grup de liceeni, s-au organizat pentru a lua cu asalt cazarma jandarmilor. Odată formată, Garda locală s-a afiliat celei de la Alba-Iulia. Conducerea gardiștilor s-a făcut de către căpitanul Ioan Munteanu (“inspector al gărzilor”), căpitanul Virgil Pop (“căpitan al orașului și al gardei naționale române din Blaj”), de căpitanul Victor Munteanu, de medicii Aurel Circa, Vasile Hâncu și de adjutantul Iustin Nestor. La 1 decembrie 100 de gardiști “înarmați și bine echipați” de aici, vor
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
împreună cu un grup de liceeni, s-au organizat pentru a lua cu asalt cazarma jandarmilor. Odată formată, Garda locală s-a afiliat celei de la Alba-Iulia. Conducerea gardiștilor s-a făcut de către căpitanul Ioan Munteanu (“inspector al gărzilor”), căpitanul Virgil Pop (“căpitan al orașului și al gardei naționale române din Blaj”), de căpitanul Victor Munteanu, de medicii Aurel Circa, Vasile Hâncu și de adjutantul Iustin Nestor. La 1 decembrie 100 de gardiști “înarmați și bine echipați” de aici, vor merge la Alba-Iulia
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
cu asalt cazarma jandarmilor. Odată formată, Garda locală s-a afiliat celei de la Alba-Iulia. Conducerea gardiștilor s-a făcut de către căpitanul Ioan Munteanu (“inspector al gărzilor”), căpitanul Virgil Pop (“căpitan al orașului și al gardei naționale române din Blaj”), de căpitanul Victor Munteanu, de medicii Aurel Circa, Vasile Hâncu și de adjutantul Iustin Nestor. La 1 decembrie 100 de gardiști “înarmați și bine echipați” de aici, vor merge la Alba-Iulia pentru a ajuta la asigurarea ordinii. În Țara Bârsei ca și
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
Nestor. La 1 decembrie 100 de gardiști “înarmați și bine echipați” de aici, vor merge la Alba-Iulia pentru a ajuta la asigurarea ordinii. În Țara Bârsei ca și comandant al Gărzilor a fost numit profesorul Aurel Ciortea, iar ca adjunct căpitanul Iancu Munteanu. Reprezentând o reală forță militară, aceste Gărzi și-au desfășurat activitate în dificilele condiții asociate retragerii unei părți a Armatei Germane prin Brașov. În 6/19 decembrie 1918 comanda a fost preluată de căpitanul Munteanu. În Țara Bârsei
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
Ciortea, iar ca adjunct căpitanul Iancu Munteanu. Reprezentând o reală forță militară, aceste Gărzi și-au desfășurat activitate în dificilele condiții asociate retragerii unei părți a Armatei Germane prin Brașov. În 6/19 decembrie 1918 comanda a fost preluată de căpitanul Munteanu. În Țara Bârsei din 1.450 gardiști de abia 800 posedau însă arme. La Cluj (ca și la Sibiu) garda s-a mai numit și "legiune". Aici efectivul comitatului a fost compus din 4 companii de infanterie și o
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
decedat în scurt timp ca urmare a leziunilor suferite) și umiliți sau chiar uciși de către bande revoluționare maghiare. La 30 ianuarie 1919 la Beiuș Garda locală a fost desființată de trupe secuiești venite cu un tren blindat și conduse de căpitanul Verboczy, iar la 10 februarie s-a finalizat desființarea și dezarmarea gărzilor din regiunea Aradului (o parte din membrii Gărzilor din regiune s-au refugiat alături de alți români la Zam, unde se afla Armata Română). Ulterior un detașament din Püspökladány
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
în Piață. El îcearcă să-i facă curte, dar când avansurile sale amoroase sunt respinse cu fermitate, el se răzbună prin denunțarea bătrânei drept o vrăjitoare ale cărui puteri malefice au influențat rezultatul cursei de gondole. Doar intervenția unui tânăr căpitan reușește să țină furia mulțimii deoparte. Calmul este restabilit la sosirea lui Alvise Badoero, un membru al Inchiziției venețiene, și soția sa, Lăură. Lăură o ia pe La Cieca sub protecția ei personală, și în semn de recunoștință bătrână îi dă
La Gioconda () [Corola-website/Science/332565_a_333894]
-
sa, Lăură. Lăură o ia pe La Cieca sub protecția ei personală, și în semn de recunoștință bătrână îi dă bunul ei cel mai de preț, si anume, mătăniile. Privirea agera a lui Barnaba observa privirile pe furiș dintre Lăură și căpitanul de mare, care-i indică o relație secretă. Reamintindu-și că Lăură a fost logodita cu nobilul, dar acum exilatul Enzo Grimaldo, înainte de căsătoria ei forțată cu Alvise, Barnaba își dă seama că acel căpitan de mare, nu poate fi
La Gioconda () [Corola-website/Science/332565_a_333894]
-
pe furiș dintre Lăură și căpitanul de mare, care-i indică o relație secretă. Reamintindu-și că Lăură a fost logodita cu nobilul, dar acum exilatul Enzo Grimaldo, înainte de căsătoria ei forțată cu Alvise, Barnaba își dă seama că acel căpitan de mare, nu poate fi decât Enzo deghizat. Barnaba se confruntă cu Enzo, care admite că scopul revenirii lui la Veneția este de a o lua pe Lăură pentru a începe o nouă viață în altă parte. Barnaba știe că
La Gioconda () [Corola-website/Science/332565_a_333894]
-
nu respectă noua legislație, să-i aresteze. Din exces de zel, autoritățile s-au dedat la provocări, distribuind circulare false, tipărite chiar de ministerul de interne, atribuite liderilor Mișcării Legionare, concomitent cu atacurile din presă, cel mai agresiv ziar la adresa Căpitanului fiind “Neamul Românesc”, editat de Nicolae Iorga. Presiunea asupra legionarilor s-a intensificat și mai mult prin publicarea Jurnalului Consiliului de Miniștri nr. 46.645 din 24 mai 1938, prin care se reintroducea pedeapsa cu moartea. Cu toate că în mod normal
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Românesc”, editat de Nicolae Iorga. Presiunea asupra legionarilor s-a intensificat și mai mult prin publicarea Jurnalului Consiliului de Miniștri nr. 46.645 din 24 mai 1938, prin care se reintroducea pedeapsa cu moartea. Cu toate că în mod normal articolele contra Căpitanului din “Neamul Românesc”, nu ar fi trebuit să treacă de cenzură, având conținut politic, Nicolae Iorga a avut concursul autorităților, acestea fiind publicate, în speranța unei reacții a lui Codreanu la aceste provocări. Acesta nu a ținut seama de noile
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
necinstit sufletește”." Scrisoarea de reproș adresată lui Iorga era privată, și se adresa ziaristului și nu demnitarului. Cu toate acestea, Nicolae Iorga a depus plângere contra lui Codreanu, sfătuit de Armand Călinescu, care dorea un pretext ca să-l aresteze pe Căpitan. În realitate, Consiliul de Coroană avea să se constituie 4 zile mai târziu, prin decret regal, iar Nicolae Iorga avea să fie numit consilier abia atunci, dar acest fapt nu era un amănunt de care să se împiedice Armand Călinescu
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
s-ar fi abordat vreo problemă legată de politica internă a României, și nicidecum vreo chestiune legată de Mișcarea Legionară. Nici ancheta din 1940, nici cercetările ulterioare nu au reușit să stabilească momentul cert în care a apărut ideea suprimării Căpitanului. Cert este că încercări mai fuseseră făcute. Cea mai cunoscută tentativă de asasinat asupra lui Corneliu Zelea Codreanu, a aparținut dizidentului legionar Mihai Stelescu, executat sumar ulterior de foștii săi colegi de cuib, numiți Decemviri. Altă tentativă de asasinat asupra
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Cert este că încercări mai fuseseră făcute. Cea mai cunoscută tentativă de asasinat asupra lui Corneliu Zelea Codreanu, a aparținut dizidentului legionar Mihai Stelescu, executat sumar ulterior de foștii săi colegi de cuib, numiți Decemviri. Altă tentativă de asasinat asupra Căpitanului, tot la sugestia "Palatului" va fi cea în care a fost implicat Prefectul de Neamț, V.Emilian, abilitat de către Ministrul de Justiție, Istrate Micescu, cât și de către Armand Călinescu, Ministrul de Interne. Tentativa este confirmată chiar de Codreanu, printr-o
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
cât și de către Armand Călinescu, Ministrul de Interne. Tentativa este confirmată chiar de Codreanu, printr-o circulară emisă la începutul lunii februarie 1938, după ce acesta fusese prevenit de către generalul Sichitiu. Prima consemnare cunoscută privind un proiect oficial de asasinare a Căpitanului se regăsește în notele din jurnalul lui Armand Călinescu, cu privire la un plan aparținând gen. Gabriel Marinescu (zis Gavrilă), notă datând din 1 martie 1937. Din notă rezultă că motivația celor doi era de a fi numiți în guvern, în schimbul "suprimării
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
3 octombrie 1940, dispunând și arestarea complicilor la asasinat. Prin modul în care a fost plănuit și executat de către autoritățile statului, în speță, tocmai de persoanele puse să apere legea, acest asasinat se încadrează la categoria "terorism de stat". Odată ce Căpitanul a fost condamnat, Armand Călinescu, împreună cu prefectul Poliției Capitalei, Gen. Gabriel Marinescu (zis Gavrilă), au trecut la etapa următoare, asasinarea Căpitanului. O notă din jurnalul său, din data de 1 martie 1937, dezvăluie intențiile acestuia, cu aproape un an înainte de
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
în speță, tocmai de persoanele puse să apere legea, acest asasinat se încadrează la categoria "terorism de stat". Odată ce Căpitanul a fost condamnat, Armand Călinescu, împreună cu prefectul Poliției Capitalei, Gen. Gabriel Marinescu (zis Gavrilă), au trecut la etapa următoare, asasinarea Căpitanului. O notă din jurnalul său, din data de 1 martie 1937, dezvăluie intențiile acestuia, cu aproape un an înainte de a fi numit de rege Ministru de Interne: O altă însemnare din jurnalul premierului Armand Călinescu din anul 1938 ne arată
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
oficial al Parchetului Miltar din data de 30 noiembrie 1938, atmosfera printre legionari era extrem de incertă, multora nu le venea a crede că liderul suprem al mișcării fusese ucis. Circulau știri contradictorii, printre care și cea privind evadarea reușită a Căpitanului, pe care autoritățile doreau s-o ascundă. La această situație de incertitudine a contribuit și soția Căpitanului, Elena Codreanu, care s-a deplasat la Jilava pentru a cere informații autorităților, fiind informată că nu s-a adus nici un cadavru în
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
nu le venea a crede că liderul suprem al mișcării fusese ucis. Circulau știri contradictorii, printre care și cea privind evadarea reușită a Căpitanului, pe care autoritățile doreau s-o ascundă. La această situație de incertitudine a contribuit și soția Căpitanului, Elena Codreanu, care s-a deplasat la Jilava pentru a cere informații autorităților, fiind informată că nu s-a adus nici un cadavru în noaptea precedentă. Pentru autorități, suprimarea lui Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu Nicadorii și Decemvirii, considerați simboluri ale sacrificiului
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
contextul înființării Frontului Renașterii Naționale. Asasinarea lui Codreanu, ca și represiunea tot mai dură au operat o selecție la nivelul conducerii legionare, astfel că au ieșit la suprafață lideri dispuși să continue lupta cu orice risc. Liderii perioadei de după asasinarea Căpitanului, care au încercat să reorganizeze Mișcarea Legionară în noile condiții de ilegalitate, au fost Horia Sima, Alexandru Cantacuzino și Vasile Cristescu. Cu toate că în timpul proceselor înscenate lui Corneliu Zelea Codreanu, din primăvara lui 1938, cât și după, deși guvernul german nu
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Corneliu Zelea Codreanu, din primăvara lui 1938, cât și după, deși guvernul german nu avusese nici o reacție oficială, propaganda germană a încurajat presa național-socialistă să atace în mod violent regimul de la București pentru modul în care fusese judecat și asasinat Căpitanul. Carol al II-lea a decis să "reziste", înapoind decorațiile primite de la Adolf Hitler, la fel procedând și căpeteniile naziste decorate de monarhul român. După semnarea acordului comercial româno-german, atacurile reciproce s-au domolit. Franța a salutat asasinarea liderului legionar
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
comercial româno-german, atacurile reciproce s-au domolit. Franța a salutat asasinarea liderului legionar, dat fiindcă vedea în legionari o coloană a V-a nazistă în România, chestiune dezmințită de cercetările ulterioare. La fel și presa centrală din Paris, saluta asasinarea Căpitanului, ca și masacrele ulterioare : Paris-Soir, Dimanche, 18 februarie 1939. De-a lungul timpului, au fost emise mai multe ipoteze asupra motivației autorităților de a comite acest asasinat fără precedent în istoria României. Prima ipoteză a fost emisă chiar de către legionari
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
profesorul Goangă abuzase sexual de logodnica unuia din ei. Preotul Ștefan Palaghiță, printre primii care au scris o istorie a Mișcării Legionare, apărută în 1951 la Buenos Aires, retipărită și în România în 1990, este primul care împarte legionarii de după asasinarea Căpitanului în două categorii, "codreniști" și "simiști", atribuindu-i lui Horia Sima absolut toate evenimentele negative de după condamnarea lui Corneliu Zelea Codreanu. El îl acuză pe Sima de îndepărtare de la linia impusă de Căpitan, afirmând că totul s-ar datora colaborării
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
este primul care împarte legionarii de după asasinarea Căpitanului în două categorii, "codreniști" și "simiști", atribuindu-i lui Horia Sima absolut toate evenimentele negative de după condamnarea lui Corneliu Zelea Codreanu. El îl acuză pe Sima de îndepărtare de la linia impusă de Căpitan, afirmând că totul s-ar datora colaborării acestuia cu Mihail Moruzov, directorul Serviciului Secret de Informații. În opinia autorului, Horia Sima ar fi fost implicat în tentativa de asasinat comisă de către Mihai Stelescu, de asemenea, că ar fi trădat în
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
altele, dânșii afirmă că în cursul întâlnirii din 24 noiembrie 1938, Adolf Hitler "personal" i-ar fi cerut lui Carol al II-lea, să aducă Garda de Fier la putere, iar monarhul, furios, ar fi ordonat "încă din tren" suprimarea Căpitanului. Autorii citeză în sprijinul acestei afirmații o lucrare nepublicată, aflată pe atunci în arhivele Securității, memoriile lui Ioan Mocsony-Stârcea. Lucrarea nu a fost publicată nici până în ziua de azi. Susținută cu îndârjire de istoriografia comunistă, această idee falsă este reluată
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]