18,079 matches
-
pentru alb-vișinii. Pe 10 septembrie 2013 a semnat cu FC Vaslui. Acolo a avut un singur gol în 23 de partide, fiind unul din cei mai puțini apreciați atacanți din Liga I. După despărțirea de FC Vaslui, care s-a desființat, Pătulea semnează cu echipa de Liga a II-a, Academica Argeș, unde marchează 7 goluri în 14 partide, înainte de a se întoarce la Farul Constanța, un an mai târziu. Acolo reușește din nou să impresioneze, marcând 7 goluri în 13
Adrian Pătulea () [Corola-website/Science/335575_a_336904]
-
o rachetă cu carburant lichid în Europa), Max Valier și Willi Ley. Ideea înființării societății a fost publicarea la Berlin în anul 1923, a cărții lui Hermann Oberth "Die Rakete zu den Planetenräumen" ("Racheta, cheia spațiilor interplanetare"). Asociația a fost desființată din ordin militar în anul 1933. VfR era o organizație civilă de amatori ai cărei membrii erau inventatori, ingineri, pasionați de domeniul rachetelor și zboruri spațiale. Societatea a înființat primul rachetodrom, numit “Raketenflugplatz”, lângă Berlin, în septembrie 1930. Printre membrii
Verein für Raumschiffahrt () [Corola-website/Science/335651_a_336980]
-
transportată la Preparația Lupeni cu ajutorul unui flux de benzi rulante. În luna decembrie 1998 s-a propus trecerea în conservare a minei, dar mina a continuat să funcționeze ca sector al minei Lupeni, după ce la 1 octombrie 2005, a fost desființată ca unitate de sine stătătoare. Prin Hotărârea de Guvern Nr. 644 din 20 iunie 2007 s-a aprobat închiderea definitivă a minei.
Exploatarea Minieră Bărbăteni () [Corola-website/Science/335697_a_337026]
-
cu care formau grupul Notorius. Euforia scenei a fost curmata însă de chemarea „în armată”. A fost militar la o unitate din Timișoara, în orchestră căreia a cântat la vioară și chitară. La terminarea stagiului militar, Cenaclul Flacăra s-a desființat. Evenimentele din ’89 reprezintă pentru el un moment mișelesc despre care îi este și acum lehamite să vorbească. Consideră că anii care au urmat „au adus mult mai multă libertate, dar și mult surogat”. în 1992 și-a reluat activitatea
Emeric Imre () [Corola-website/Science/335737_a_337066]
-
de vest a Uralilor sudici înspre râul Kaga și se află în zona de tranziție de la pădurea montană la stepă. Rezervația a fost înființată în 1930 în raionul Burzyansky din Bașkortostan. Rezervația a fost instituită la 11 iulie 1930 și desființată în 1951 de către Consiliul de Miniștri al Republicii Sovietice Socialiste Bașchiria pentru a face loc unui leskhoz, adică unei exploatări forestiere intensive de stat, după modelul socialist. Rezervația a fost reînființată în noiembrie 1958. Ea era formată din trei zone
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
de Consiliul Național Român Central, ar fi trebuit sau nu să părăsească teritoriul ce urma a fi evacuat. Ca și consecință a prevederilor armistițiului, Banatul a fost pus sub administrație franco-sârbă. În această regiune gărzile - indiferent de naționalitate, au fost desființate prin ordonanța nr. 418/2 a comandantului Leon Farret al "Diviziei 11 coloniale franceze" , care ocupa militar zona. Unele formațiuni care primiseră ordin să traverseze teritoriul evacuat si să se îndrepte spre Arad au fost dezarmate de către trupele sârbe. În
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
bătuți (ca studentul Sever Pele, organizator al Gărzii din Tinca - ce a decedat în scurt timp ca urmare a leziunilor suferite) și umiliți sau chiar uciși de către bande revoluționare maghiare. La 30 ianuarie 1919 la Beiuș Garda locală a fost desființată de trupe secuiești venite cu un tren blindat și conduse de căpitanul Verboczy, iar la 10 februarie s-a finalizat desființarea și dezarmarea gărzilor din regiunea Aradului (o parte din membrii Gărzilor din regiune s-au refugiat alături de alți români
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
ajuns la discreția bandelor de mercenari unguri. Existența lor a devenit inutilă în condițiile instalării și consolidării administrației românești în teritoriile eliberate, astfel că pentru a nu se crea un paralelism stânjenitor pentru bunul mers al treburilor publice au fost desființate, succesiv realizarării unității naționale și preluarii puterii politice în teritoriul de competență. Măsura a fost una care a ținut de resortul instituirii unei administrații românești stabile și a fost decretată prin intermediul Ordonanței nr. 201/1919 a Consiliului Dirigent. În plus
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
pentru criminali. În anii următori, un număr tot mai mare de pelerini a început să vină din țările învecinate. După Contrareformă, Habsburgii a transformat Mariazell într-un sanctuar național. Cu toate acestea, în 1783, împăratul Iosif al II-lea a desființat mănăstirea de la Mariazell, iar în 1787 a interzis complet pelerinajele realizate acolo. După retragerea timpurie a restricțiilor, sanctuarul marian de la Mariazell este vizitat astăzi de aproximativ un milion de pelerini în fiecare an. În mai 2004 a fost organizată la
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
1-0 Rapid Ghidighici, patronul Rapidului, Victor Ostap a agresat arbitrul Veaceslav Banari acuzându-l de modul în care a arbitrat meciul. După acel caz Ostap și-a retras echipa din campionat, ca ulterior în urma unor penalități primite de la FMF, să desființeze clubul complet. Tot în a doua jumătate a anilor 2000, mai multe voci din fotbalul moldovenesc începuseră să afirme că cluburile tiraspolene FC Tiraspol și Sheriff Tiraspol își truchează meciurile directe dintre ele, acționând de comun acord și că de
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
cu 4 octombrie 1940, în 38 de ședințe, în care s-au luat 60 de interogatorii și 58 declarații de martori, ancheta derulându-se efectiv până în data de 26 noiembrie 1940, prin decretul 3009 din 8 decembrie 1940, comisia fiind desființată. În urma acestor anchete, comisia a emis inițial un număr de 33 de mandate de arestare, vizând responsabilii prezumtivi de asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, dar și de următoarele, respectiv: generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliției Capitalei, generalul Ion
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
cu 4 octombrie 1940, în 38 de ședințe, în care s-au luat 60 de interogatorii și 58 declarații de martori, ancheta derulându-se efectiv până în data de 26 noiembrie 1940, prin decretul 3009 din 8 decembrie 1940, comisia fiind desființată. În urma acestor anchete, comisia a emis inițial un numar de 33 de mandate de arestare, vizând responsabilii prezumtivi de asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, dar și de următoarele, respectiv: generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliției Capitalei, generalul Ion
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
fi răspândit zvonuri și condamnată pentru calomnie, dar a fost grațiată, la cererea lui Karin. Regența a arestat mulți dintre consilierii lui Eric iar Karin a intervenit pentru mulți din ei. Când Eric și-a revenit și regența a fost desființată, Karin a intervenit în a face pace între Eric și fratele său, Ducele Johan. La 10 februarie 1568, Karin a fost înnobilată și a primit oficial sigiliul de regină. Într-o scrisoare către cumnatele ei, prințesele Sofia și Elisabeta, se
Karin Månsdotter () [Corola-website/Science/332942_a_334271]
-
a patru brigăzi „Special Service”. Cele trei rămase - comandourile 12, 14 (Arctic) și 62 au continuat să fie folosite pentru raiduri de mică amploare. Lipsa unor voluntari pentru înlocuirea pierderilor suferite în luptă i-au forțat pe comandanții aliați să desființeze aceste trei comandouri spre sfârșitul anului 1943. Comandoul nr. 10 (interaliat) a fost păstrat pentru efectuarea de raiduri de mică amploare. În cadrul acestui comandou se afla numărul cel mai mare de voluntari proveniți din teritoriile ocupate de naziști. Acești militari
Lista raidurilor de comando împotriva Zidului Atlanticului () [Corola-website/Science/332958_a_334287]
-
Giovanni di Verdara din Padova. Colecția a fost îmbogățită prin donații mari realizate din când în când: Odată cu căderea Republicii Venețiene în 1797, a fost îmbogățită prin transferul de manuscrise și cărți din clădirile cu scop religios care au fost desființate sub regimul lui Napoleon I. În 1811 biblioteca a fost mutată în încăperile mai spațioase din Palatul Dogilor, unde au fost aduse și alte colecții: În 1904 colecția a fost mutată în clădirea "Zecca" (construită tot după planurile lui Sansovino
Biblioteca Marciana () [Corola-website/Science/333558_a_334887]
-
a fost format în decembrie 1914 în Konya și trimis în Damasc. Un alt batalion i s-a alăturat la sfârșitul lui august 1916 și împreună au format Regimentul Mevlevi. Această unitate militară nu a lutat însă și a fost desființată la finalul lui septembrie 1918. Mustafa Kemal Ataturk s-a întâlnit cu membrii Ordinului Mevlevi înainte ca acesta să devină ilegal (1925) prin Legea 677. Loja dervișilor din Konya a devenit . Conducerea ordinului a fost realizată de descendenți ai lui
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
pe locul unei vechi mănăstiri dominicane din anul 1342. Această biserică era în stil gotic și avea altarul orientat către răsărit, invers față de actuala biserică ce are altarul orientat către apus. După Reforma din secolul al XVI, mănăstirea a fost desființată iar corul vechii biserici gotice a fost folosit de comunitatea luterană maghiară, în timp ce nava și restul clădirilor mănăstirești au servit ca magazii. În anul 1711, mănăstirea este reînființată sub patronajul călugărilor franciscani, iar în anul 1716 intră în posesia iezuiților
Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel din Brașov () [Corola-website/Science/333628_a_334957]
-
de șanse între femei și bărbați (COJES); • toate partidele politice au organizații pentru femei, dar aceste nu au contribuții reale în politici feministe; Din anul 2007, România devine membră a Uniunii Europene și au loc schimbări: • în anul 2010 se desființează ANES ca agenție autonomă și este înglobată în Ministerul Muncii; • nu sunt aplicate niciunul dintre articolele legii egalității de șanse; • crește discriminarea salarizării femeilor, în mod indirect, cu precădere în sectorul public ( doar 1/5 din salariații bugetari sunt bărbați, iar
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
sud a României. La intrarea în război, Armata 3 a fost comandată de generalul de divizie Mihail Aslan. Armata 3 a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, între 27 august 1916 - 7 octombrie 1916, dată la care a fost desființată. Marile unități din compunerea sa au fost redistribuite către Armata 1 și Armata 2, continuând să participe la operațiile militare până la sfârșitul războiului. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Armata 3 avea următoarea ordine de bătaie:<br> Armata 3
Armata 3 (1916-1918) () [Corola-website/Science/333749_a_335078]
-
pe alte fronturi, începând cu Divizia 14 Infanterie, urmată de Diviziile 7 și 8 Infanterie. Divizia 15 Infanterie va rămâne pe poziție pe Valea Oituzului, intrând în compunerea Armatei 2. La 13 decembrie 1916 comandamentul Armatei de Nord a fost desființat, marile unități din compunerea sa continuând să lupte în compunerea Armata 1 și Armata 2, participând la operațiile militare până la sfârșitul războiului În baza Directivei operative nr. 1 și a Ordinului Marelui Stat Major nr. 2768 din 13/26 august
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
apoi prin intermediul Teatrului Național German din Sibiu, care producea spectacole ce erau apoi susținute în toate zonele țării locuite de germani. În 1940 acest teatru este acaparat de ideologia național-socialistă, iar înainte de finalul celui de al Doilea Război Mondial este desființat. La 1 ianuarie 1953 ia ființă Secția germană a Teatrului de Stat Timișoara, spectacolul inaugural fiind susținut la 27 iunie 1953 cu piesa Die Karlsschüler [Elevii școlii de cadeți], de Heinrich Laube. După trei ani, secția germană se desprinde din
Teatrul German de Stat din Timișoara () [Corola-website/Science/333762_a_335091]
-
se află în provincia mitropolitana a Arhidiecezei de Bamberg. Conform tradiției, episcopia a fost fondată în anul 745 de către Sfanțul Bonifaciu. Inițial a fost o sufragană a Arhiepiscopiei de Mainz. În timpul Reformei, multe dintre mânăstirile de pe teritoriul său au fost desființate și au trecut la protestantism. Episcopi precum Martin von Schaumberg (1560-1590) și Caspar von Seckendorf (1590-1595) au reușit să salveze dieceza de la dispariție. Un episcop celebru a fost Johann Christoph von Westerstetten (1612-1637), în timpul căruia a fost inițiată vânătoarea de
Dieceza de Eichstätt () [Corola-website/Science/333818_a_335147]
-
la contracararea noii ofensive a lui Hindenburg. La 11 noiembrie, Armata a IX-a a lui Mackensen a lovit Corpul V Siberian al Armatei I a lui Rennenkampf, corp ce rămăsese izolat pe malul sudic al Vistulei și l-a desființat, luând 12.000 de prizonieri. Aceasta a lăsat un spațiu între Armatele I și a II-a rusești și cele două forțe au pierdut contactul una cu cealaltă. Între timp, Armata a II-a Rusă a lui Scheidemann era flancată
Bătălia de la Łódź (1914) () [Corola-website/Science/333826_a_335155]
-
fost folosite de Regimentul 108 Parașutiști și Fortul V a deservit regimentul antiaerian. Majoritatea forturilor au servit însă drept depozite sau au găzduit colhozuri și alte organizații agricole. În timpul expansiunii și dezvoltării postbelice ale orașului, părți din cetate au fost desființate; ca parte a construcției , întăriturile de la nivelul solului de pe unul dintre sectoarele defensive au fost distruse. În 1958, Fortul IX a fost făcut muzeu. În 1959, s-a deschis prima sa expoziție, în memoria crimelor ce avuseseră loc acolo. Muzeul
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
se învecina la est cu Ținutul Iașilor, la nord cu Ținutul Hârlăului, la vest cu Ținutul Sucevei și la sud cu ținuturile Romanului și Vasluiului. a existat de la începutul secolului al XV-lea și până în anul 1834, când a fost desființat în urma reformei administrative a Principatului Moldova, iar teritoriul său a fost împărțit între ținuturile Iașilor și Romanului. Ținutul avea o suprafață de 975 de km și se întindea pe pantele vestice ale Dealului Mare și pe cele nordice ale dealurilor
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]