18,073 matches
-
Acestea includ luptele Chain Kill, și abilitatea de a pungăși oamenii. Prin conexiunea cu "Assassin's Creed III", jucătorul va primi o versiune a tomahawk-ului lui Connor, un skin exclusiv, un personaj multiplayer și o cartușieră completă pentru toată muniția. Jocul folosește același motor grafic ca și al lui "Assassin's Creed III", ceea ce permite același gameplay. Aveline are propriul set de animații, dar și abilitatea de a folosi două arme în același timp, precum noua țeavă de suflat, împreună cu
Assassin's Creed III: Liberation () [Corola-website/Science/331192_a_332521]
-
meniul „rucsac”. Jocul are un sistem de inteligență artificială prin care inamicii umani ostili reacționează la luptă. Dacă inamicii descoperă jucătorul, ei se pot ascunde sau pot cere ajutor, și pot profita de jucători când aceștia sunt distrași, rămân fără muniție, sau se află într-o luptă. Companionii jucătorului, precum Ellie, îl ajută în lupta aruncând obiecte în inamici pentru a-i ameți, anunțând locațiile inamicilor care nu pot fi văzuți, sau folosind un cuțit sau un pistol pentru a ataca
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
hotărât să jefuiască un magazin cu articole de sport Oshman, în apropiere de Irving, Texas. Pe 24 Decembrie 2000, au jefuit magazinul, au legat și redus la tăcere tot personalul magazinului și au furat cel putin 40 de seturi de muniție. Un angajat care se află în afara programului și se află în afara magazinului a observat ce se petrecea înăuntru și a sunat la poliție. Ofițerul de poliție Aubrey Hawkins a răspuns apelului și a ajuns câteva minute mai târziu la locul
Cei șapte texani () [Corola-website/Science/331394_a_332723]
-
bazat pe reducerea drastică a cheltuielilor bugetare, care a permis reechilibrarea bugetului. Acest plan a avut totuși o consecință negativă importantă, reprezentată de sistarea practică a cheltuielilor pentru apărare, care a avut ulterior ca efect lipsa de dotare cu armament, muniție și tehnică de luptă a Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial. Criza a avut și urmări pozitive, conducând la adoptarea unor măsuri destinate unei mai bune funcționări a aparatului de stat și instituțiilor financiar-bancare, fapt care a permis contracararea efectelor situațiilor
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
diferitele facțiuni ale Rezistenței de toate nuanțele politice - naționaliști, anarhiști, socialiști, comuniști și alții - cu efective între 100.000 și 400.000 de combatanți, au participat activ la lupta împotriva forțelor de ocupație. Rezistența a fost sprijinită cu provizii, arme, muniții, operatori radio și instructori de principalele servicii speciale aliate - Special Operations Executive și Office of Strategic Services. Membrii rezistenței au sabotat în mod sistematic transporturile pe căile ferate, au distrus poduri rutiere și de cale ferată, au participat la dezorganizarea
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
celălalt pentru victoria decisivă împotriva Franței în Bătălia de la Gravelotte. În anul 1898, în Prusia a fost instalat un rang de Feldzeugmeister ca șef al fabricilor de arme, atelierelor de lucru pentru artilerie, turnătoriilor de tun, fabricilor de pulbere și muniții și birourilor de construcție. Acest ofițer a avut însă numai rangul de general de divizie. După unirea statelor germane în 1871, ofițerii au fost numiți definitiv generali de artilerie, deținând locul trei în ierarhie după feldmareșal și general-colonel. În Regatul
Feldzeugmeister () [Corola-website/Science/334052_a_335381]
-
la rangul de general de brigadă (Generalmajor), care a avut sediul principal în München. Așezămintele de producție au fost decentralizate: Fabrica de arme la Amberg, atelierul de construcție pentru artilerie la München, iar turnătoriile de tun, fabricile de pulbere și muniții precum laboratoriul central la Ingolstadt. De asemenea această „Feldmeisterei” a existat în Saxonia. Și acolo șeful a avut numai gradul de general de brigadă (Generalmajor). Sediul a fost la Dresda. De la începutul Republicii de la Weimar titlul a fost abolit și
Feldzeugmeister () [Corola-website/Science/334052_a_335381]
-
execuție la poligonul de tir. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, trei divizii ale Waffen-SS ("Totenkopf", "Leibstandarte Adolf Hitler" și "Das Reich") au ocupat Fortul Nou. Când au abandonat cazarma la eliberarea Parisului, au aruncat în aer depozitele de muniții de la castelul și au dat foc pavilioanelor regale, provocând daune majore. Începând cu 1948 castelul a găzduit serviciul istoric al armatei, cel al forțelor navale și cel al forțelor aeriene, care s-au întrunit în 2005 în calitate de serviciul istoric al
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
Problemele de aprovizionare și luptele grele din toamna anului 1944 au scăzut capacitatea combatantă a forțelor aliate din nord-vestul Europei, iar Grupul de Armată a 6-a SUA nu a făcut excepție. Suportul logistic limitat a impus reduceri la folosirea muniției de artilerie și la efectivele care puteau efectiv lupta pe linia frontului. Previziunile eronate cu privire la necesarul de trupe de rezervă pentru înlocuirea infanteriștilor pe prima linie a frontului a redus capacitatea de luptă a infanteriei americane. În cazul francezilor, sistemul
Punga Colmar () [Corola-website/Science/334142_a_335471]
-
foarte bun paznic al turmelor de animale și al locuinței. Este un bun câine de apărare. Mai este folosit de poliție și armată pe post de câine utilitar. În timpul celor două razboaie mondiale a fost folosit la transportul centurilor cu muniție la trupele de pe front.
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]
-
a armatei de către decidenții politici. După cum arăta Ion G. Duca: „"Expediția din Bulgaria din anul precedent ne dovedise că puterea noastră militară era fictivă, că armata noastră n-avea cadre suficiente, că rezervele ei nu erau organizate, că lipseau echipamentul, munițiile, armamentul, artileria grea, serviciile dinapoi, medicamentele"”. Sub impactul acestor lecții identificate, noul guvern liberal instalat la începutul anului 1914 a decis demararea unui program masiv de recuperare a întârzierilor și întărirea capacității de luptă a armatei, aflată într-o situație
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
cărui titular era chiar premierul Ion I.C. Brătianu - și Marele Stat Major au elaborat patru planuri de reformă a armatei având ca obiectiv general creșterea capacității combative a acesteia, printre care și „"Planul de completare, transformare și reparare a armamentului, munițiilor și materialelor de război"” și „"Planul pentru completarea echipamentului de toate categoriile și acela pentru hotărârea subzistențelor oamenilor și animalelor la toate eșaloanele de luptă și studierea înființării centrelor mari de aprovizionare de nutriment si echipament"”. Pentru punerea în practică
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
luptă fiind reticente atunci când era vorba de onorarea comenzilor statului român. De asemenea, diversitatea de tipuri de calibre a armamentului a avut un impact negativ asupra instruirii trupelor, nepermițând o uniformizare a instrucției și a adus greutăți în aprovizionarea cu muniții în timpul războiului mondial. Rezultatul eforturilor din anii neutralității au avut ca efect transformarea armatei române într-un instrument de luptă, având însă două mari limitări: o inferioritate a înzestrării tehnice - ca rezultat al greutăților în asigurarea cu armament și muniție
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
muniții în timpul războiului mondial. Rezultatul eforturilor din anii neutralității au avut ca efect transformarea armatei române într-un instrument de luptă, având însă două mari limitări: o inferioritate a înzestrării tehnice - ca rezultat al greutăților în asigurarea cu armament și muniție ca urmare a izbucnirii războiului - și o lipsă de pregătire și instruire privind noile metode, tactici și procedee de ducere a luptei utilizate pe fronturile de război. În perioada imediat următoare cuceririi independenței s-a desfășurat o primă etapă a
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
una de calibru 6,5 mm), cunoscut sub denumirea de „Mannlicher model românesc - 1893”. Până în 1902 au fost comandate un număr de 150.000 de astfel de puști și carabine. Odată cu intrarea acestor arme în dotare s-a introdus și muniția cu pulbere fără fum, care asigura o viteză inițială a glonțului de peste 700 m/s. După 1910 au fost comandat primele arme automate, mitralierele "Maxim", Md. 1909, cal. 6,5 mm (modificate special pentru a folosi aceeași muniție ca și
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
introdus și muniția cu pulbere fără fum, care asigura o viteză inițială a glonțului de peste 700 m/s. După 1910 au fost comandat primele arme automate, mitralierele "Maxim", Md. 1909, cal. 6,5 mm (modificate special pentru a folosi aceeași muniție ca și puștile Mannlicher), din Germania, respectiv mitralierele "Schwarzlose", Md. 1907/1912, 6,5 mm, din Austro-Ungaria. Cantitățile livrate până la izbucnirea războiului au fost mici, asigurând doar înzestrarea unei companii cu patru piese pentru fiecare regiment de infanterie (160 de
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
din înzestrarea Armatei României cuprindea: 474 036 puști, 39.231 carabine, 413 mitraliere și 61.189 pistoale și revolvere, de o mare diversitate de tipuri și calibre, ceea ce avea să influențeze negativ atât calitatea instruirii trupelor cât și aprovizionarea cu muniție pe timpul războiului. Trupele de cavalerie erau înzestrate cu același tip de armament ca și cel al infanteriei, cu specificația că era varianta carabină a armelor respective. Situația înzestrării trupelor de cavalerie la începutul războiului este prezentată în tabelul următor. La
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
de câmp era înzestrată cu tunuri germane din oțel „Krupp”, model 1880, calibrul 75 mm și 87 mm (tunuri cu tragere înceată). Începând cu 1905 au intrat în dotare tunurile „cu tragere repede”, „Krupp”, model 1904, calibru 75 mm, cu muniție care folosea pulberea fără fum. În afară de tunuri artileria de câmp mai avea în dotare și obuziere de mare calibru „Krupp” model 1901, calibru 120 și model 1912, calibru 105 și „Schneider-Creusot”, model 1912 calibru 150 (importate din Franța). Artileria de
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
au început să deschidă cu explozivi drumuri de acces pentru blindate prin desișul pădurii. În ciuda tuturor eforturilor, comunicațiile și transporturile au rămas o problemă pentru americani, iar un nou atac al aliaților a trebuit să fie oprit din cauza crizei de muniție și pentru evacuarea răniților. Germanii au primit întăriri din partea Diviziilor de infanterie 344 și 353, defensiva devenind și mai puternică. În această situație, conducerea operațiunilor a fost trecută din nou pe 21 noiembrie Corpului V, iar Divizia a 8-a
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
mai mare (anunțuri publicitare ale vremii de la firma Winchester afirmau o cadență de două focuri pe secundă) decât o pușcă cu zăvor, în general puștile cu levier sunt reîncărcate dintr-un încărcător tubular situat sub țeavă, ceea ce limita cantitatea de muniție ce pot duce. Cartușele cu percuție centrală care au glonțuri cu vârf ascuțit tip „Spitzer”, de exemplu, pot produce explozii în interiorul unui încărcător tubular, deoarece vârful glonțului a fiecare cartuș se susține peste capsa următorului cartuș (firma Hornady produce cartușe
Pușcă cu levier () [Corola-website/Science/335100_a_336429]
-
100 grăniceri români conduși de nobili români din părțile Caransebeșului, câțiva unguri, iar restul, deci cea mai mare parte din trupe, mercenari spanioli sub conducerea lui Gaspardo Castelluvio. Losonczy, comandantul cetății, a aprovizionat garnizoana cu alimentele necesare, a adus suficientă muniție. La 22 aprilie 1552 o armată de 160.000 de oameni sub comanda lui Ahmed-pașa a plecat de la Adrianopol spre Timișoara. Avangarda trupelor turcești a ajuns sub zidurile Timișoarei la 24 iunie, iar la 28 iunie a venit, dinspre Belgrad
Asediul Timișoarei (1552) () [Corola-website/Science/335110_a_336439]
-
populare pe platforma moscheilor de pe Muntele Templului, la începerea festivităților de Nabi Musa. Au fost permise numai ceremonii limitate la zona mormântului lui Nabi Musa. Sanctuarul a fost folosit până în 1967 de armata iordaniană ca bază militară și depozit de muniții, arme și combustibil După cucerirea Muntelui Templului și a sanctuarului Nabi Musa de catre Israel in cursul Războiului de Șase Zile pelerinajul a continuat sa fie interzis. Cel dintâi „Mausim” permis la 50 de ani dupa interdicția de către britanici, a avut
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
Afetul ușor permitea atât tractarea tunului ZiS-3 de către camioane și de către mașini de teren puternice (precum Dodge 3/4 americane obținute prin actul Lend-lease), cât și împingerea de către echipaj. ZiS-3 avea performanțe bune împortiva blindajului în general, și putea, cu ajutorul muniției antitanc, scoate din acțiune orice tanc ușor sau mediu german. Însă apariția tancurilor Tiger I și Panther au creat probleme grave echipajelor tunurilor ZiS-3, deoarece blindajul frontal al acestor vehicule era impenetrabil pentru muniția tunurilor ZiS-3, cu excepția unor mici puncte
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
blindajului în general, și putea, cu ajutorul muniției antitanc, scoate din acțiune orice tanc ușor sau mediu german. Însă apariția tancurilor Tiger I și Panther au creat probleme grave echipajelor tunurilor ZiS-3, deoarece blindajul frontal al acestor vehicule era impenetrabil pentru muniția tunurilor ZiS-3, cu excepția unor mici puncte slabe. ZiS-3 a fost utilizat de către forțele nord-coreene în Războiul din Coreea (1950-1953).
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
Mad Max" conține o varietate de arme pe care Max le poate obține pentru a-și învinge inamicii. 'Thunderstick'-ul este o armă explozivă ce poate fi înfiptă în pieptul inamicului, făcând victima să explodeze. Cu toate că Max are un shotgun, muniția este puțină, deci luptele corp-la-corp sunt întâlnite mai des. Jocul folosește un sistem de luptă în genul luptelor de wrestling, amestecat cu tehnici de box, fiind similar cu seria de jocuri "", tot a celor de la Warner Bros, în care sunt
Mad Max (joc video) () [Corola-website/Science/335280_a_336609]