18,068 matches
-
de construcțtii și reparații aflate la Marghera, Veneția și Pellestrina. Aici este sediul activităților Marinei Militare cu prezența fostului Arsenal Militar Maritim, acum sediul "Institutul de Studii Militare Maritime", al "Muzeului de istorie navală a Veneției" și al "Școlii militare navale Francesco Morosini". Aici se pătrunde prin porturile de intrare Lido (pentru orașul istoric) și Malamocco (pentru zona industrială). Gurile de intrare sunt în curs de reconfigurare majoră prin proiectul Mose, cu crearea de diguri noi pentru a reduce influența vântului
Portul Veneția () [Corola-website/Science/333403_a_334732]
-
Tactica haitei de lupi (în limbile germană: Rudeltaktik sau Wolfsrudeltaktik, engleză: Wolfpack) se referă la atacul în grup al convoaielor navale ale aliaților în timpul Bătăliei Atlanticului efectuat de submarinele Kriegsmarine și la atacul submarinelor United States Navy împotriva transporturilor navale Imperiului Nipon în timpul Războiului din Pacific din a doua conflagrație mondială. În timpul primului război mondial, submarinele germane care operau în Marea Mediterană
Haită de lupi (tactică navală) () [Corola-website/Science/333368_a_334697]
-
Tactica haitei de lupi (în limbile germană: Rudeltaktik sau Wolfsrudeltaktik, engleză: Wolfpack) se referă la atacul în grup al convoaielor navale ale aliaților în timpul Bătăliei Atlanticului efectuat de submarinele Kriegsmarine și la atacul submarinelor United States Navy împotriva transporturilor navale Imperiului Nipon în timpul Războiului din Pacific din a doua conflagrație mondială. În timpul primului război mondial, submarinele germane care operau în Marea Mediterană în ultimele luni ale războiului și-au schimbat tacticile de atac, renunțând la acțiunile individuale în favoarea atacurilor coordonate a
Haită de lupi (tactică navală) () [Corola-website/Science/333368_a_334697]
-
afirmat că ar mai putea rezista dacă i-ar fi repartizată baterii de artilerie de câmp. Apărătorii Calaisului primiseră sprijinul artilerie distrugătoarelor Royal Navy și a bombardierelor RAF, dar lipsa unui sistem de comunicații de încredere limita mult eficiența bombardamentelor navale și aeriene. Târziu în seara acelei zile, Guderian a primit ordinul de oprire a atacului peste râul Aa împotriva spatelui Corpului Expediționar Britanic. Cum ordinul venea direct de Adolf Hitler, Guderian, care se remarcase până atunci prin ignorarea ordinelor superiorilor
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
în Irlanda - 20 ianuarie 1928, Londra, Regatul Unit) a fost un ofițer al Marinei Regale Britanice. În primii ani ai secolului al XX-lea, a servit ca amiral de patrulă, comandând patru flotile de distrugătoare. De Robeck a comandat forța navală aliată din Dardanele în timpul Primului Război Mondial. Campania sa de forțare a strâmtorii, demarată la 18 martie 1915, a fost aproape de succes, artileria turcă de pe uscat fiind aproape de a rămâne fără muniții: minele din strâmtori au dus însă la pierderea a trei
John de Robeck () [Corola-website/Science/334674_a_336003]
-
strâmtorii, demarată la 18 martie 1915, a fost aproape de succes, artileria turcă de pe uscat fiind aproape de a rămâne fără muniții: minele din strâmtori au dus însă la pierderea a trei cuirasate aliate. Campania terestră ce a urmat, ca și cea navală, a fost un eșec și trupele de uscat a trebuit să fie evacuate de pe peninsula Gallipoli de către de Robeck în noaptea de 8 ianuarie 1916. Ulterior, el a devenit comandant al Escadrilei 3 de Luptă a Marii Flote și apoi
John de Robeck () [Corola-website/Science/334674_a_336003]
-
Crucișătoare, nava-amiral fiind crucișătorul HMS "Amphitrite" în august 1914, imediat după izbucnirea Primului Război Mondial, și a capturat vasele germane SS "Schleisen" și SS "Graecia". De Robeck a devenit apoi secundul amiralului Sackville Carden, al Escadrilei Mediteranei de Est, adică al forțelor navale aliate din Dardanele, pe vasul HMS "Vengeance", în februarie 1915. Sackville Carden a primit instrucțiuni să forțeze strâmtoarea și să împingă spre Constantinopol: a făcut o încercare de a realiza aceasta la 19 februarie 1914 după care s-a îmbolnăvit
John de Robeck () [Corola-website/Science/334674_a_336003]
-
de pe uscat fiind aproape să rămână fără muniție: minele puse în strâmtoare au dus însă la pierderea a trei cuirasate aliate. Considerând că nu mai are sens să piardă și mai multe vase, de Robeck a abandonat apoi întreaga operațiune navală. La 25 aprilie 1915, generalul Ian Hamilton și trupele sale au debarcat în Golful Suvla cu instrucțiuni de a asigura strâmtoarea de pe uscat. Turcii avuseseră timp două luni după primul atac naval serios pentru a pregăti apărarea terestră înainte de a
John de Robeck () [Corola-website/Science/334674_a_336003]
-
vase, de Robeck a abandonat apoi întreaga operațiune navală. La 25 aprilie 1915, generalul Ian Hamilton și trupele sale au debarcat în Golful Suvla cu instrucțiuni de a asigura strâmtoarea de pe uscat. Turcii avuseseră timp două luni după primul atac naval serios pentru a pregăti apărarea terestră înainte de a se face debarcarea, și au folosit timpul eficient. Comodorul Roger Keyes, șeful statului major al lui de Robeck, a susținut o a treia tentativă de a forța strâmtoarea, dar de Robeck a
John de Robeck () [Corola-website/Science/334674_a_336003]
-
șeful statului major al lui de Robeck, a susținut o a treia tentativă de a forța strâmtoarea, dar de Robeck a recomandat să nu se facă aceasta, iar Amiralitatea a acceptat sfatul lui de Robeck. Campania terestră, ca și cea navală, a fost în cele din urmă un eșec și, deși de Robeck a fost decorat cu Ordinul Bath în grad de Cavaler Comandor pentru serviciul prestat în campania Gallipoli la 1 ianuarie 1916, Trupele lui Hamilton a trebuit să fie
John de Robeck () [Corola-website/Science/334674_a_336003]
-
și surori și a făcut clasele primare la Iași, unde s-a mutat cu familia. În perioada 1919 - 1921 a urmat cursurile Școlii de Artilerie, Geniu și Marină din București și un an mai târziu după descentralizarea instituției, la Școala Navală din Constanța (în Muzeul Marinei Române) unde a fost absolventul primei promoții a acesteia. După absolvire este avansat la grad de aspirant și a fost repartizat la bordul monitorului „Alexandru Lahovary”. A mai ocupat funcții în Marina Militară și a
Dimitrie Știubei () [Corola-website/Science/334695_a_336024]
-
lucrat în atelierul lui Jean Alexandru Steriadi, a surprins marea în toate ipostazele sale, de la valurile agitate la transparența apei. Având în plus cunoștințe de ofițer de marină, peisajele sale marine au o mare valoare documentară prin minuția detaliilor ambarcațiunilor navale pictate. El a pictat marea în toată splendoarea sa, în zile liniștite, pe furtună, nervoasă sau calmă, de la bord sau de pe țărm, pe timp de pace sau de război. Dimitrie Știubei a fost considerat un inegalabil poet al talazurilor. Artistul
Dimitrie Știubei () [Corola-website/Science/334695_a_336024]
-
într-un timp relativ scurt și-a dezvoltat capacități artistice importante. Trumm a mai spus că opera lui Știubei, în întregimea ei, prezintă o personalitate foarte puternică ce s-a exprimat plenar, în special în tematica marinelor și a portretelor navale. Abordând un stil realist al motivului, Dimitrie Știubei dorea ca marinele sale să fie redate cât mai veridic, mai ales cele care redau peisaje cu nave comerciale sau de luptă. Pânzele sale au un caracter evident descriptiv chiar dacă artificiile stilistice
Dimitrie Știubei () [Corola-website/Science/334695_a_336024]
-
23 de ani. A urmat lupta împotriva francezilor în Războiul de Nouă Ani. În 1695 a fost trimis de împărat în Spania ca șef al armatei unite de 2000 de soldați germani pentru a ajuta Catalunia împotriva trupelor și forțelor navale franceze. În 1697 el a apărat Barcelona care era sub asediul condus de Ducele de Vendôme pe uscat și amiralul D’Estrées pe mare. În cele din urmă, orașul s-a predat după un asediu care a durat 52 de
Georg de Hesse-Darmstadt () [Corola-website/Science/334740_a_336069]
-
disponibilă pe 5 octombrie, exclusiv pentru platforma Xbox 360. Această versiune conținea o hartă și un singur mod. Cu toate acestea, jucătorii aveau acces la fiecare dintre cele șase clase. Versiunea s-a încheiat pe 15 octombrie. Șapte membri ai Naval Special Warfare Development Group (DEVGRU), care au lucrat ca și consultanți ai jocului, au fost disciplinați pentru că au vorbit despre informații secrete cu dezvoltatorii jocului. Ei au primit o scrisoare de mustrare și nu și-au mai primit salariul în
Medal of Honor: Warfighter () [Corola-website/Science/334716_a_336045]
-
astronomii amatori. Celelate sunt folosite mai ales de profesioniști, dar unele lucrări și reviste destinate amatorilor fac uneori mențiunea astrelor din aceste cataloage. În plus, unele softuri astronomice destinate amatorilor conțin unele din aceste cataloage. Creat în 2005, catalogul NOMAD ("Naval Observatory Merged Astrometric Dataset") grupează cataloagele Hipparcos, Tycho-2, UCAC2, USNO-B1.0 și 2MASS. Reunește circa 1,1 miliarde de stele până la magnitudinea aparentă 21, ceea ce reprezintă circa 80 de gigaocteți de date. Serviciul VizieR de la CDS repertoria de cataloage la
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
Aleksandr Kolceak în același an, arătând că a simțit imediat o puternică atracție pentru el. Totuși, ei nu s-au revăzut decât la 6 ianuarie 1915, în timpul călătoriei cu trenul spre Helsingfors, unde Timiriov și Kolceak fuseseră repartizați la baza navală. Cei doi îndrăgostiți nu și-au declarat dragostea reciprocă decât în timpul războiului când Timiriov și Kolceak erau staționați în baza navală de la Helsingfors. În 1916 amiralul Kolceak este transferat la Sevastopol. Anna rămâne însă în corespondență regulată cu el, cei
Anna Timiriova () [Corola-website/Science/332368_a_333697]
-
decât la 6 ianuarie 1915, în timpul călătoriei cu trenul spre Helsingfors, unde Timiriov și Kolceak fuseseră repartizați la baza navală. Cei doi îndrăgostiți nu și-au declarat dragostea reciprocă decât în timpul războiului când Timiriov și Kolceak erau staționați în baza navală de la Helsingfors. În 1916 amiralul Kolceak este transferat la Sevastopol. Anna rămâne însă în corespondență regulată cu el, cei doi declarându-și în scris puternica lor dragoste. În 14 februarie 1918 tatăl ei moare la Kislovodsk. În 1918 pleacă cu
Anna Timiriova () [Corola-website/Science/332368_a_333697]
-
Bătălia navală de la insula Hansan, denumită deasemenea a avut loc pe data de 8 iulie 1592 lângă insula coreeană Hansan și a fost una dintre cele mai importante bătălii ale războiului Imjin. Amiralul coreean Yi Sun-sin a distrus cel puțin 47 de
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
a distrus cel puțin 47 de nave japoneze și a capturat alte 12. Succesul amiralului Yi în această bătălie a reprezentat un punct de cotitură în timpul Primei campanii a lui Hideyoshi. Aceasta a fost prima luptă din A treia campanie navală a amiralului Yi și unii istorici o consideră a treia cea mai mare bătălie navală din istoria lumii după Bătălia de la Salamis și Bătălia de la Gravelines. Amiralul Yi Sun-sin împreună cu cele șapte nave conduse de Won Gyun au luptat în
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
Yi în această bătălie a reprezentat un punct de cotitură în timpul Primei campanii a lui Hideyoshi. Aceasta a fost prima luptă din A treia campanie navală a amiralului Yi și unii istorici o consideră a treia cea mai mare bătălie navală din istoria lumii după Bătălia de la Salamis și Bătălia de la Gravelines. Amiralul Yi Sun-sin împreună cu cele șapte nave conduse de Won Gyun au luptat în două campanii de-alundgul coastei sudice a peninsulei coreene. Yi Eok Ki s-a alăturat amiralului
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
de forțele coreene neregulate numite Armata Drepților (의병, 義兵). Numărul luptătorilor coreeni din această armată crescuse pe parcursul războiului. După bătălia de la Hansando și bătălia de la Angolpo care a avut loc la scurt timp, Hideyoshi și-a dat seama că operațiunile navale japoneze sunt inutile și a ordonat încetarea oricărei operațiuni navale în afara împrejurimilor portului Busan. El a spus comandanților săi că va veni personal în Coreea pentru a conduce forțele navale dar nu a fost capabil să mai facă aceasta deoarece
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
luptătorilor coreeni din această armată crescuse pe parcursul războiului. După bătălia de la Hansando și bătălia de la Angolpo care a avut loc la scurt timp, Hideyoshi și-a dat seama că operațiunile navale japoneze sunt inutile și a ordonat încetarea oricărei operațiuni navale în afara împrejurimilor portului Busan. El a spus comandanților săi că va veni personal în Coreea pentru a conduce forțele navale dar nu a fost capabil să mai facă aceasta deoarece starea sa de sănătate s-a deteriorat rapid. a fost
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
la scurt timp, Hideyoshi și-a dat seama că operațiunile navale japoneze sunt inutile și a ordonat încetarea oricărei operațiuni navale în afara împrejurimilor portului Busan. El a spus comandanților săi că va veni personal în Coreea pentru a conduce forțele navale dar nu a fost capabil să mai facă aceasta deoarece starea sa de sănătate s-a deteriorat rapid. a fost cea mai importantă bătălie din războiul Imjin. Toate luptele din războiul Imjin au avut loc în Coreea și nu a
Bătălia de la Hansando () [Corola-website/Science/332397_a_333726]
-
sunt grupate în scopul de a facilita o mai bună comunicare între câmpul de luptă și punctul de control (comandamentul), precum și pentru a asigura dispersia echipajele constitutive de artilerie și a sistemele lor. Termenul este utilizat, de asemenea, în contextul naval pentru a descrie grupurile de arme de foc amplasate pe navele de război. Din punct de vedere istoric termenul de „baterie”, se referă la un grup/sistem de artilerie (de obicei tunuri, obuziere sau mortiere) în acțiune, utilizat în calitate de artilerie
Baterie de artilerie () [Corola-website/Science/332437_a_333766]