18,023 matches
-
1898 printr-o colaborare cu Dumitru Georgescu-Kiriac, a creat un "„Proiect de programă pentru studiul cântului în școalele secundare de băieți și fete”". A fost în 1908 autorul cărții de "„Muzică corală pentru școlile secundare. Program analitic aplicat la Seminarul pedagogic universitar din București”". După numele său și-au căpătat denumirea:
Alexandru Podoleanu () [Corola-website/Science/334434_a_335763]
-
Traviata" și "Otello" de Giuseppe Verdi, "Tosca" și "Madame Butterfly" de Giacomo Puccini, "Dama de pică" și "Evgheni Oneghin" de Piotr Ilici Ceaikovski, "Aurelia" de D. Herschfeld, "Balada eroică" de Alexei Stârcea ș.a. Începând cu anul 1952, desfășoară o activitate pedagogică intensă la Institutul de Arte în calitate de conferențiar și profesoară universitară, contribuind la pregătirea a cel puțin 30 de vocaliști, printre care Maria Bieșu, Ioan Paulencu, Svetlana Strezeva ș.a. Întreprinde turnee artistice la București, Iași, Kiev, Murmansk, Moscova, Plovdiv etc. În
Polina Botezat () [Corola-website/Science/334447_a_335776]
-
pregătit profesori de religie romano-catolică, de limba română și de limbi străine, precum și asistenți sociali. În 1991, Guvernul României autoriza Arhiepiscopia Romano-Catolică de București să înființeze Institutului Teologic Romano-Catolic din București, pentru „pregătirea personalului de cult, a specialiștilor pentru activități pedagogice și a celor de asistență socială“, ceea ce s-a concretizat, din punct de vedere ecleziastic, printr-un Decret al Î.P.S. Ioan Robu din 15 iulie, același an. După intrarea în vigoare a Legii 88/1993, , fiind înființat după 22
Institutul Teologic Romano-Catolic din București () [Corola-website/Science/335048_a_336377]
-
a născut la 24 mai 1939 în satul Colonița, lângă Chișinău, în familia Irinei și al lui Tudor Ghimpu. Tot acolo a și copilărit, alături de cei 4 frați ai săi: Gheorghe, Visarion, Valentina și Mihai. În 1957 a absolvit Școala Pedagogică din Călărași. Ulterior, a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de Istorie și Filologie (în 1964) și a făcut doctoratul la Academia de Arte din Moscova (în 1969). Simion Ghimpu a fost membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. A
Simion Ghimpu () [Corola-website/Science/335076_a_336405]
-
nou nume. (Somek înseamnă „îmbujorare”). A studiat literatura ebraica și filozofia evreiască la Universitatea din Țel Aviv,de asemenea a făcut studii de desen la Institutul de arte plastice Avni din Țel Aviv. În cadrul serviciului militar a lucrat ca instructor pedagogic în scopul reinserției sociale a unor bande de tineri certați cu legea din localitatea Beit Shemesh, continuând apoi o activitate similară în rândurile tineretului problematic din Pardes Katz, Mai târziu a devenit profesor de literatură ebraica și de media de
Ronny Someck () [Corola-website/Science/335140_a_336469]
-
Shemesh, continuând apoi o activitate similară în rândurile tineretului problematic din Pardes Katz, Mai târziu a devenit profesor de literatură ebraica și de media de comunicație la Liceul municipal nr. 11 din Țel Aviv și profesor de poezie la Seminarul pedagogic al kibuțurilor la Țel Aviv, de asemenea, el preda în cadrul unor ateliere de scris creativ, de exemplu, la Bibliotecă Beit Ariela din Țel Aviv și la bibliotecă orășeneasca din Dimona. Someck este membru în colegiul de redacție al revistei „Nanopoetica
Ronny Someck () [Corola-website/Science/335140_a_336469]
-
satul Cușelăuca din raionul Șoldănești (pe atunci județul Soroca), RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. A terminat școala generală din satul Cotiujenii Mari (raionul Florești). A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, secția ziaristică (1966-1968), apoi la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, Facultatea de Pedagogie și Psihologie (1969-1973). După absolvire, timp de un an a predat psihologia copilului la aceeași instituție, un an a lucrat la Institutul de Cercetări știintifice în domeniul pedagogiei, iar apoi, timp de trei
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
Medalia revistei «Sămănătorul Tismana». Radiodifuziunea Română (1967-1969); redactor, „Colocvii” (1969-1971); inspector, Ministerul Învățământului (1971-1976); lector universitar, Facultatea de Ziaristică, București (1976-1977); lector/professor visiting, Universitatea din Delhi (1977-1984; 2002-2003); director, Biblioteca Centrală a Institutului Politehnic București (1984-1987); director general, Biblioteca Pedagogica Națională „I.C. Petrescu” (din 1988); profesor asociat, Universitatea din Oradea; conferențiar, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, actualmente pensionar, implicat în numeroase asociații, fundații, uniuni de creație.<br> Membru Uniunea Scriitorilor din România; președinte, Asociația Culturală Româno-Indiană; președinte fondator, Academia Internațională „Mihai
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
AIME), 2005; Ibsenienii (7 volume), Ed. Oscar Print, 2005-2006; Tangoul Tigrului, Ed. AIME, 2005; Sanskritikon, Ed. AIME, 2002; Manuscrisele de la Marea Vie, Majadahonda, 1996; Haos, temniță și exil la Eminescu, Cotruș, Gyr și Stamatu, Majadahonda, 1995; Articles on Education, Biblioteca Pedagogică Națională/Consiliul Europei, 1995 Indoeminescology , AIME, 1994<br> Poezie:<br> Invocații,1968, Dodii, 2002, Finish Romania, 2006<br> Proză:<br> Eres, 1970, La Gioia, 2003, Zăpezi hawaiiene, 2006<br> Traduceri:<br> Din Kalidasa, Jayadeva, Milarepa, Tagore, Gianni Rodari<br> A
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
1925, Perloja, județul Alytus - d. 11 mai 2011, Vilnius) a fost o dramaturgă și traducătoare lituaniană. A urmat studiile secundare la Utena, Biržai și Alytus, apoi a lucrat la școala din Perloja (1943-1945). A studiat apoi limba lituaniană la Institutul Pedagogic din Vilnius (1945-1949), apoi a predat la Institutul Pedagogic din Šiaulių (1949-1953), la Institutul de limbă și literatură lituaniană (1953-1963) și la Universitatea din Vilnius (1963-1988). În 1959 a obținut titlul științific de candidat în filologie.
Petronėlė Česnulevičiūtė () [Corola-website/Science/335347_a_336676]
-
a fost o dramaturgă și traducătoare lituaniană. A urmat studiile secundare la Utena, Biržai și Alytus, apoi a lucrat la școala din Perloja (1943-1945). A studiat apoi limba lituaniană la Institutul Pedagogic din Vilnius (1945-1949), apoi a predat la Institutul Pedagogic din Šiaulių (1949-1953), la Institutul de limbă și literatură lituaniană (1953-1963) și la Universitatea din Vilnius (1963-1988). În 1959 a obținut titlul științific de candidat în filologie.
Petronėlė Česnulevičiūtė () [Corola-website/Science/335347_a_336676]
-
în prezent în raionul Hîncești al Republicii Moldova), fiind fiul comerciantului Vladimir Fridman și al Sarei (născută Grossman). A urmat studii la Liceul Casei Corpului Didactic din București (1933-1939) și la Liceul „Alecu Russo” din Chișinău (1939-1940), apoi a urmat Institutul Pedagogic din Chișinău (1940-1941). A fost mobilizat în Armata Roșie și a făcut parte dintr-o formație de geniu. Părinții și sora au murit în ghetoul Chișinău. Pleacă în 1945 la o rudă din Moscova și își continuă studiile la Institutul
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
din Chișinău (1940-1941). A fost mobilizat în Armata Roșie și a făcut parte dintr-o formație de geniu. Părinții și sora au murit în ghetoul Chișinău. Pleacă în 1945 la o rudă din Moscova și își continuă studiile la Institutul Pedagogic de Stat, absolvind Facultatea de Limba și Literatura Rusă (1948) și devenind profesor de limba și literatura rusă la școala medie nr. 31 din Moscova (1948-1953), apoi profesor de limba și literatura română la Catedra de limbi străine a Academiei
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
an, din 1920 până în 1932 devine liderul, pe rând, al unei colonii de delicvenți minori vagabonzi, respectiv al unei colonii pentru minori. Principiile pe care le-a folosit în educația acestor copii au fost enunțate ulterior în lucrările sale "Poemul Pedagogic", respectiv "Marșul Anului '30". Pedagogia lui Makarenko se mulează practic ideologiei comuniste. În primul rând, se bazează pe colectiv, o noțiune centrală a pedegogiei sovietice, și nu pe individ. Aceasta se situează în contrast cu pedagogia capitalistă, burgheză, centrată pe individ. Colectivul
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
latină și greacă și de istorie antică (1914). A luptat în Primul Război Mondial și a fost luat prizonier, reîntorcându-se acasă abia în 1921. A lucrat ca profesor la Gimnaziul reformat de fete din Cluj (1922-1940), director al Liceului Pedagogic din Cluj (1940-1944), profesor la Colegiul Reformat din Cluj și la Institutul de formare a cadrelor didactice (1944-1951), apoi redactor la Academia Română pentru elaborarea dicționarului româno-maghiar (1951-1953) și corector la Editură Științifică (1953-1955). A obținut titlul științific de doctor cu
Lajos Kántor (filolog) () [Corola-website/Science/335562_a_336891]
-
3-4, 1938), ca și despre educație cetățeneasca a lui Platon (EME, 1939). A publicat mai multe ediții ale manualelor de limbă latină pentru clasele a III-a și a IV-a de liceu (1930, 1935, 1947). A editat revista Liceului Pedagogic din Cluj (1941-1944). A contribuit cu articole la "Magyar Nép", "Ellenzék", "Újság", "Erdélyi Iskola", "Tanáregyesületi Közlöny", "Református Szemle", "Pásztortűz", "Erdélyi Szemle", "Keleti Újság" etc.
Lajos Kántor (filolog) () [Corola-website/Science/335562_a_336891]
-
de cântări religioase - compozitori români din sec. XV-XVIII," Edit. Muzicală"," 2002 Ediții "Timotei Popovici - Coruri". București, ESPLA, 1957 (ediția I); idem, București, Edit. Muzicală, 1970 (ediția a II-a) "Lieduri și arii din opere și operete". București, Edit. Didactică și Pedagogică, 1957 (în colaborare cu Gherase Dendrino) "Simeon Nicolescu - Cântece și coruri". București, Edit. Muzicală, 1958 "Cântece și coruri pentru copii". București, Edit. Muzicală, 1958 "Coruri pentru copii și tineret". București, Edit. Muzicală, 1959 "Coruri pentru școlari și tineret". București, Edit
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
criticul Ioana Pârvulescu, evidențiază contrastul între trăsăturile de „prost-isteț” ale protagonistului și cele de „prost-prost” ale diavolului. Constatând că Prepeleac este capabil să-l manipuleze cu ușurință pe diavol cu mitul existenței unor creaturi lunare, Pârvulescu identifică o posibilă intenție pedagogică a naratorului: „superstiția e pentru proști, iar prostia e diavolul însuși sau, viceversa, diavolul e prostia întruchipată”. Acumularea de trăsături negative la Dănilă Prepeleac este contrabalansată de caracteristicile altor personaje, inclusiv bunătatea sufletească afișată de soția sa. Constatând un contrast
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Damian din Zlatna, fost tribun în oastea lui Avram Iancu. A urmat școala elementară în localitatea natală (1862-1866), clasele I-IV de gimnaziu la Brad (1866-1870) și clasele V-VIII la Gimnaziul romano-catolic din Alba Iulia (1870-1874), Seminarul Teologic și Pedagogic „Andreian” din Sibiu (1874-1877), iar între 1978-1881 a studiat filosofia la Universitatea din Viena, pe care a absolvit-o cu calificativul „summa cum laude”. La Viena a fost secretar și apoi președinte al societății România Jună. În 1881, după terminarea
Vasile Damian () [Corola-website/Science/335627_a_336956]
-
folosirea rațională a animalelor. s-a născut în 22 iulie 1926 la Soroca, un oraș cu tradiție istorică seculară. În 1936-1940 a urmat studiile secundare la Liceul Tehnic din Soroca. Apoi a absolvit Facultatea de Biologie și Chimie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1948). După absolvirea Institutului Pedagogic din Chișinău în 1948, a fost lector superior la Institutul Pedagogic din Bălți (1948-1954) și la Institutul Pedagogic din Tiraspol (1954-1956). Din 1956 activează în cadrul Secției de Zoologie a Filialei Moldovenești
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
iulie 1926 la Soroca, un oraș cu tradiție istorică seculară. În 1936-1940 a urmat studiile secundare la Liceul Tehnic din Soroca. Apoi a absolvit Facultatea de Biologie și Chimie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1948). După absolvirea Institutului Pedagogic din Chișinău în 1948, a fost lector superior la Institutul Pedagogic din Bălți (1948-1954) și la Institutul Pedagogic din Tiraspol (1954-1956). Din 1956 activează în cadrul Secției de Zoologie a Filialei Moldovenești a Academia de Științe a URSS în calitate de cercetător științific
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
1936-1940 a urmat studiile secundare la Liceul Tehnic din Soroca. Apoi a absolvit Facultatea de Biologie și Chimie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1948). După absolvirea Institutului Pedagogic din Chișinău în 1948, a fost lector superior la Institutul Pedagogic din Bălți (1948-1954) și la Institutul Pedagogic din Tiraspol (1954-1956). Din 1956 activează în cadrul Secției de Zoologie a Filialei Moldovenești a Academia de Științe a URSS în calitate de cercetător științific inferior (1956), apoi ca cercetător științific superior (1963). În 1976-1993 este
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
Tehnic din Soroca. Apoi a absolvit Facultatea de Biologie și Chimie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1948). După absolvirea Institutului Pedagogic din Chișinău în 1948, a fost lector superior la Institutul Pedagogic din Bălți (1948-1954) și la Institutul Pedagogic din Tiraspol (1954-1956). Din 1956 activează în cadrul Secției de Zoologie a Filialei Moldovenești a Academia de Științe a URSS în calitate de cercetător științific inferior (1956), apoi ca cercetător științific superior (1963). În 1976-1993 este șef al Laboratorului de Ornitologie al Institutului
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
În anul 1818 publică Antoine Texier La Boëssière "Le Traité des armes" ("Tratatul armelor"), care reprezintă un pas important spre scrima actuală. Cuprinde 58 de lecțiuni despre gărzi, parade, degajamente, atacuri pe fier, șamd. Conținutul tehnic este însoțit de considerații pedagogice, în pildă despre instruirea copiilor, și de indicații pentru teatru.
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
spații de afirmare profesională prin care va rămâne legată de învățământul muzical timișorean sunt învățământul preuniversitar și cel universitar, reprezentate prin instituțiile sale Liceul de Muzică și Facultatea de Muzică din Timișoara. I-au marcat existența și profilul artistic și pedagogic profesorii de la Timișoara și București între care pot fi amintiți :Ella Phillipp, Florica Musicescu, Cella Delavrancea, Sofia Cosma, Theodor Bălan, Dagobert Bucholz, Miriam Marbé, George Bălan, Dumitru Bughici, Emilia Comișel, Miron Șoarec și Ion Românu. Profesoară de pian la Liceul
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]