18,182 matches
-
a interpretat operele lui Rimski-Korsakov. Mihail Vrubel nu a fost doar pictor, el a fost un maestru creator al obiectelor din faianță din epoca Renașterii italiene denumite majolícă. Astfel, el a creat o friză majolică pentru Hotelul Metropol din Moscova. Pictorul a făcut parte din cercul de artiști care se întâlneau în tabăra de creație de la Abramțevo, grup de artiști al căror scop era definirea unei opere de artă universală. Vrubel a realizat de asemenea și unele proiecte de arhitectură, așa cum
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
Friedrich Hermann Carl Uhde (n. 22 mai 1848, Wolkenburg, Saxonia - 25 februarie 1911, München) a fost un ofițer de cavalerie și pictor saxon care a excelat în pictura de gen și în cea religioasă. Stilul său s-a situat între realism și impresionism și a rămas cunoscut sub titulatura de „ultimul dintre impresioniștii germani”. El a fost unul dintre primii pictori care
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
și pictor saxon care a excelat în pictura de gen și în cea religioasă. Stilul său s-a situat între realism și impresionism și a rămas cunoscut sub titulatura de „ultimul dintre impresioniștii germani”. El a fost unul dintre primii pictori care au introdus pictura de "plein-air" în Germania. s-a născut în data de 22 mai 1848 în Wolkenburg, Saxonia, într-o familie de funcționari publici din pătura mijlocie. Tatăl său a fost o persoană care era pasionat de artă
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
studiile de la academie pentru a se alătura armatei. A devenit mai apoi, profesor de echitație în cadrul armatei și a fost promovat în gradul de locotenent în anul 1868. Anul 1876 i-a schimbat viața și cariera datorită întânirii sale cu pictorul Hans Makart la Viena. Astfel, Uhde a părăsit rândurile armatei pentru a urma o carieră în domeniul picturii. S-a mutat la München și a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din localitate. În capitala Bavariei, a venit în principal
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
cunoscută și de admiratorii de artă din Franța, existând în acest sens o corespondență pe care Uhde a întreținut-o cu Vincent van Gogh. O caracterizare sugestivă a făcut-o criticul de artă Otto Julius Bierbaum care a spus: "... ca pictor al copiilor... Uhde se remarcă cu distincție. El nu-i înfățișează... ca pe niște păpuși amuzante sau fermecătoare, ci doar cu o naturalețe remarcabilă". Uhde a relansat reprezentarea episoadelor biblice prin tratarea lor într-un stil realist, aducându-le astfel
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
de interior, în natură, în spații urbane, toate având reprezentate elementele de detaliu în mod realist. Ca personaj principal, l-a pictat adesea pe Isus vizitând oamenii simpli din clasa muncitoare sau din familiile sărace de țărani. În mod similar pictorului Adolf Hölzel sau Ludwig Dill, el pictat scene din viața rurală, opera sa fiind caracterizată de un "naturalism rustic". Una din cele mai cunoscute picturi realizate de Fritz von Uhde este "Vino, Doamne Isuse, ești invitatul nostru" (în germană - "Komm
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
Simon Hollosy (n. 2 februarie 1857, Marmarossziget, astăzi Sighetu Marmației -- d. 8 mai 1918, Técső, astăzi Tiachiv (Teceu Mare), azi în Ucraina ) a fost un pictor maghiar de origine armeană. El este considerat unul dintre cei mai importanți pictori maghiari adepți ai naturalismului și realismului în pictura secolului al XIX-lea din Regatul Ungariei. Hollósy a fost mai important și mai influent în activitatea didactică de
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
Simon Hollosy (n. 2 februarie 1857, Marmarossziget, astăzi Sighetu Marmației -- d. 8 mai 1918, Técső, astăzi Tiachiv (Teceu Mare), azi în Ucraina ) a fost un pictor maghiar de origine armeană. El este considerat unul dintre cei mai importanți pictori maghiari adepți ai naturalismului și realismului în pictura secolului al XIX-lea din Regatul Ungariei. Hollósy a fost mai important și mai influent în activitatea didactică de profesor decât a fost ca artist. Creația sa nu a fost prea numeroasă
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
realismului în pictura secolului al XIX-lea din Regatul Ungariei. Hollósy a fost mai important și mai influent în activitatea didactică de profesor decât a fost ca artist. Creația sa nu a fost prea numeroasă dar ca profesor a influențat pictorii care au activat în tabăra de creație artistică intitulată Școala de pictură de la Baia Mare, al cărui membru fondator a fost împreună cu pictorii István Réti, János Thorma și Károly Ferenczy în anul 1896. Activitatea lor la Baia Mare a fost una semnificativă
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
profesor decât a fost ca artist. Creația sa nu a fost prea numeroasă dar ca profesor a influențat pictorii care au activat în tabăra de creație artistică intitulată Școala de pictură de la Baia Mare, al cărui membru fondator a fost împreună cu pictorii István Réti, János Thorma și Károly Ferenczy în anul 1896. Activitatea lor la Baia Mare a fost una semnificativă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Muzeul Național al Ungariei a organizat în anul 1966 o
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
cu opera pedagogică. Încurajat de István Réti și János Thorma, elevii și prietenii săi, Hollósy a deschis în vara anului 1896 o tabără de creație artistică intitulată Școala de pictură de la Baia Mare, al cărui exponent de mai apoi a fost pictorul Károly Ferenczy. a deschis calea spre noi abordări în pictură bazându-se pe propria personalitate și pe evidențierea meritelor pictorilor francezi, așa cum a fost de exemplu Gustave Courbet. S-a situat permanent pe o poziție contrară stilului academic și i-
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
1896 o tabără de creație artistică intitulată Școala de pictură de la Baia Mare, al cărui exponent de mai apoi a fost pictorul Károly Ferenczy. a deschis calea spre noi abordări în pictură bazându-se pe propria personalitate și pe evidențierea meritelor pictorilor francezi, așa cum a fost de exemplu Gustave Courbet. S-a situat permanent pe o poziție contrară stilului academic și i-a admirat pe Jules Bastien-Lepage, Jules Breton, Emile Zola, Henri Murger, Lev Tolstoi și Feodor Dostoievski. Simon Hollósy nu a
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
artistic german. Ca urmare, școala pe care a înființat-o a cucerit o poziție dominantă pe piața învățământului particular din Munchen. Școala s-a aflat la mare concurență cu atelierele în care se studia până atunci și care aparțineau unor pictori celebrii în epocă, așa cum au fost cele a le lui Franz Lembach, Anton Ażbe, Anton von Knirr, etc. Astfel, școala lui Hollósy a depășit cu mult limita culturală germană, devenind unul dintre factorii de educație instituționalizați cei mai importanți din
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
secolului al XIX-lea se poate vedea în lucrările sale eforturile acestuia pentru depășirea tarelor academiste, ale picturii de salon müncheneze. Compozițiile din acei ani au o tematică exclusiv rurală și sunt caracterizate de un stil pictural naturalist cu care pictorul a încercat să exprime un amestec de frământări existențiale și căutări artistice care-l măcinau. Aceste compoziții au dat formă unor caractere umane și a unor tipologii de subiecte și tematici prin care intelectualitatea contemporanetății lui și-a construit propriile
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
umane și a unor tipologii de subiecte și tematici prin care intelectualitatea contemporanetății lui și-a construit propriile imagini despre sine și societate. Cea de a doua etapă a fost cea a realismului prezent în lucrările de "plein-air" în care pictorul a alternat tematica compozițiilor de gen cu peisagistica, mai ales în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. În mod particular se remarcă în această etapă perioada taberelor băimărene a școlii pe care a înfințat-o în anul 1896. În acești
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
(n. 18 septembrie 1928, Locarno) este un sculptor, pictor și profesor elvețiano-italian. El este actualmente sculptorul ticinez cel mai cunoscut pe plan mondial. S-a format pe plan artistic în atelierul din Lugano format din Mario Chiattone, Antonio Chiattone, Carlo Cotti, Giuseppe Foglia și Filippo Boldini. Începând din 1954
Nag Arnoldi () [Corola-website/Science/336727_a_338056]
-
nobilime europeană până în secolul al XVIII-lea. Numeroși artiști celebri au trăit pe teritoriul actualei Belgii: Jan van Eyck, Pieter Bruegel cel Bătrân, Peter Paul Rubens sau Antoon van Dyck. În secolul XIX și XX au apărut o serie de pictori belgieni importanți romantici, expresioniști sau suprarealiști ca Egide Wappers, Constant Permeke sau René Magritte. În arhitectură Victor Horta și Henry van de Velde au fost printre principalii promotori ai stilului Art Nouveau. Printre cei mai cunoscuți scriitori belgieni pot fi
Cultura Belgiei () [Corola-website/Science/336777_a_338106]
-
(n. 26 februarie 1962, Petrești, Bacău) este un pictor român contemporan. s-a născut pe 26 februarie 1962 în localitatea Petrești, județul Bacău. În anul 1985, a absolvit Facultatea de Arte din Iași, secția pictură, clasa profesorului Dan Hatmanu. În anul 2006, obține titlul de doctor în arte vizuale
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
Artă Bacău - Muzeul de Artă Suceava - Muzeul de Artă Galați - Muzeul Vrancei - Muzeul de Artă Târgoviște - Sinteze contemporane - artă românească, Editura Brumar, Timișoara, 2011 - Corpul uman în arta balcanică, Editura Brumar, Timișoara, 2012 - Nudul, Editura Terra, Focșani, 2014 Constantin Prut: „Pictorul dezvoltă un bogat evantai de procedee plastice, adaptate comunicării unor urgențe ale orizontului profund și, în același timp, unui proiect conceptual care răspunde unor exigențe culturale pe care și le asumă. Existența unui nivel profund al senzației, care poate atinge
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
într-o frumoasă vilă cu arhitectură tradițională românească, unde părinții Irinei reușiseră să găsească un mic spațiu locativ printr-un prieten al tatălui, Col. Radu Miclescu. Lutfi a suferit la vestea că această casă, monument istoric (architect Ion Mincu, atelierul pictorului Ion Mirea, care-i devenise foarte dragă, a fost lasată dupa plecarea lui din tară să devină o ruină.http://reptilianul.blogspot.com/2012/01/casa-miclescu.html În soția lui, Lutfi își găsește un prieten de nădejde cu care poate
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
III. Notă: Interesantă este pasiunea arhitectului Lutfi Shefki Sait pentru acuarele. Pictura fiind adesea o preocupare a arhitectiilor paralelă cu meseria, confirmată de existența asociației “Ligne et Couleur” cu sediul principal la Paris, Franța. Cum mulți dintre arhitecți sunt și pictori sau graficieni, această asociație se adresează lor, si organizează anual expoziții la Paris și în diverse orașe europene unde sunt expuse opere de artă făcute de arhitecți. Lutfi pare să aibe în artă o predispoziție pentru acuarele cu subiecte arhitecturale
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
sovietic, rămâne o figură de primă importanță în procesul de reflecție asupra filosofiei politice. Născut în Rusia într-o familie foarte înstărită (mama lui va trimite o lungă perioadă de timp bani după revoluția din 1917), având ca unchi pe pictorul Kandinsky. Student la Berlin încă din 1920, îi întâlnește acolo pe Alexandre Koyré, Leo Strauss, și o mulțime de alți studenți care, mai târziu, vor deveni intelectuali de primă mână. După o teză de doctorat despre Soloviev cu Karl Jaspers
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
din ) este o figură desenată, pictată sau sculptată care arată mușchii corpului în mod normal, fără piele, ca o figură de studiu pentru anatomiști sau ca un exercițiu de antrenament. Arhitectul și teoreticianul renascentist Leon Battista Alberti recomanda ca atunci când pictorii intenționează să descrie un nud, aceștia ar trebui să deseneze în primul rând mușchii și oasele, și apoi să descrie aspectul pielii. Unele dintre primele binecunoscute studii de acest gen au fost efectuate de Leonardo da Vinci. Studiile sale includ
Ecorșeu () [Corola-website/Science/337154_a_338483]
-
a diseca corpul uman a fost interzisă timp de multe secole, datorită convingerii că trupul și sufletul sunt de nedespărțit. După ce a fost ales papă Bonifaciu al VIII-lea, practicile de disecție au fost din nou permise pentru observații. Mulți pictori și artiști au efectuat disecții ei înșiși, efectuând observații atente ale corpului uman. Printre ei au fost Leonardo da Vinci și Andreas Vesalius, doi dintre cei mai influenți artiști în ilustrații anatomice. Leonardo da Vinci, în special, a fost foarte
Ecorșeu () [Corola-website/Science/337154_a_338483]
-
(n. 3 mai 1880, Eger, Ungaria - d. 8 septembrie 1962, Baia Mare) a fost un pictor român activ în prima parte a secolului al XX-lea. A fost fiu al învățătorului Eduard Ziffer și curând după naștere familia se mută la Ujpest, orășel înglobat în capitala Budapesta. Copil precoce, la 5 ani termină clasa întâi, dovedind
Alexandru Ziffer () [Corola-website/Science/337191_a_338520]