KorAP: Find »[drukola/base=procesual & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...716 717 718 ...751 >

18,757 matches

Corola-website/Law/269581_a_270910

trebuie precizat că instituirea unei căi de atac, ca modalitate de acces la justiție, implică în mod necesar asigurarea posibilității de a o utiliza pentru toți cei care urmăresc apărarea unui drept sau interes legitim și au capacitate și calitate procesuală. Or, art. 250 din Codul de procedură penală lipsește persoana față de care s-a dispus instituirea unei măsuri asigurătorii de posibilitatea de a solicita, pe parcursul procesului penal, modificarea sau chiar ridicarea respectivei măsuri, pentru motive survenite ulterior luării acesteia, fiindu

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
de acces la justiție pentru ocrotirea unor drepturi sau interese pe care aceasta le apreciază a fi legitime. 6. Cu privire la încălcarea art. 24 alin. (1) din Constituție, arată că exercitarea dreptului la apărare presupune, în primul rând, existența unor drepturi procesuale ale părților din proces, care le conferă acestora posibilitatea de a-și valorifica interesele lor legitime, pe tot parcursul procesului. Aceste drepturi pot fi realizate, în mod concret, în funcție de poziția procesuală a fiecărei părți și de interesul său în soluționarea

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
la apărare presupune, în primul rând, existența unor drepturi procesuale ale părților din proces, care le conferă acestora posibilitatea de a-și valorifica interesele lor legitime, pe tot parcursul procesului. Aceste drepturi pot fi realizate, în mod concret, în funcție de poziția procesuală a fiecărei părți și de interesul său în soluționarea cauzei. Garanțiile procesuale constituie mijloace procedurale prin care părțile au posibilitatea, în concret, de a-și exercita drepturile procesuale recunoscute de lege, iar o garanție procesuală importantă o constituie posibilitatea controlului

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
din proces, care le conferă acestora posibilitatea de a-și valorifica interesele lor legitime, pe tot parcursul procesului. Aceste drepturi pot fi realizate, în mod concret, în funcție de poziția procesuală a fiecărei părți și de interesul său în soluționarea cauzei. Garanțiile procesuale constituie mijloace procedurale prin care părțile au posibilitatea, în concret, de a-și exercita drepturile procesuale recunoscute de lege, iar o garanție procesuală importantă o constituie posibilitatea controlului asupra legalității și temeiniciei atât a soluționării cauzelor, cât și a măsurilor

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
parcursul procesului. Aceste drepturi pot fi realizate, în mod concret, în funcție de poziția procesuală a fiecărei părți și de interesul său în soluționarea cauzei. Garanțiile procesuale constituie mijloace procedurale prin care părțile au posibilitatea, în concret, de a-și exercita drepturile procesuale recunoscute de lege, iar o garanție procesuală importantă o constituie posibilitatea controlului asupra legalității și temeiniciei atât a soluționării cauzelor, cât și a măsurilor procedurale, în sine. Or, în cauza de față, persoanele vizate de măsurile asiguratorii, instituite în condițiile

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
în mod concret, în funcție de poziția procesuală a fiecărei părți și de interesul său în soluționarea cauzei. Garanțiile procesuale constituie mijloace procedurale prin care părțile au posibilitatea, în concret, de a-și exercita drepturile procesuale recunoscute de lege, iar o garanție procesuală importantă o constituie posibilitatea controlului asupra legalității și temeiniciei atât a soluționării cauzelor, cât și a măsurilor procedurale, în sine. Or, în cauza de față, persoanele vizate de măsurile asiguratorii, instituite în condițiile art. 249 din Codul de procedură penală

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
legalității și temeiniciei atât a soluționării cauzelor, cât și a măsurilor procedurale, în sine. Or, în cauza de față, persoanele vizate de măsurile asiguratorii, instituite în condițiile art. 249 din Codul de procedură penală, nu au la dispoziție nicio garanție procesuală pentru a solicita, pe parcursul procesului penal, modificarea sau ridicarea acestora pentru motive ulterioare luării lor. Astfel, în măsura în care o persoană este împiedicată să exercite o cale procedurală adecvată apărării drepturilor sau intereselor sale, ea nu își poate valorifica și apăra drepturile

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
fundamental de proprietate privată, cu afectarea însăși a substanței acestui drept. Subliniază că, potrivit art. 168 din Codul de procedură penală din 1968, măsurile asigurătorii puteau fi contestate oricând în cursul procesului penal pe calea unei plângeri adresate, în funcție de momentul procesual al formulării acesteia, procurorului, în cursul urmăririi penale, respectiv instanței de judecată, în cursul judecății. 8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
de Casație și Justiție - DIICOT - Structura Centrală, spre competentă soluționare. Pentru a pronunța această soluție, judecătorul de drepturi și libertăți, în aplicarea principiului simetriei actelor juridice - potrivit căruia, în lipsa unor dispoziții contrare, organul judiciar care a dispus luarea unei măsuri procesuale este cel în măsură să revină asupra acesteia -, a apreciat că cererea de ridicare a măsurii asigurătorii a popririi trebuie, în prealabil, analizată și rezolvată de către procurorul de caz, ca organ judiciar cu atribuții de decizie, specific fazei procesuale în

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
măsuri procesuale este cel în măsură să revină asupra acesteia -, a apreciat că cererea de ridicare a măsurii asigurătorii a popririi trebuie, în prealabil, analizată și rezolvată de către procurorul de caz, ca organ judiciar cu atribuții de decizie, specific fazei procesuale în care se află cauza la momentul formulării cererii. Prin aceeași încheiere, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București - Secția I penală a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 din Codul de procedură penală, susținând

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
similare. Astfel, prin Decizia nr. 20 din 19 ianuarie 2016 , nepublicată în Monitorul Oficial al României la data redactării prezentei decizii, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile precitate, reținând, în paragrafele 33-39 ale deciziei, că normele procesual penale în materia măsurilor asigurătorii înființate de organele penale - cu privire la cazul particular al desființării (ridicării/încetării) măsurilor asigurătorii - se completează cu dispozițiile procesual civile, în temeiul art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dispozițiile procesual civile constituind izvor

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
respins excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile precitate, reținând, în paragrafele 33-39 ale deciziei, că normele procesual penale în materia măsurilor asigurătorii înființate de organele penale - cu privire la cazul particular al desființării (ridicării/încetării) măsurilor asigurătorii - se completează cu dispozițiile procesual civile, în temeiul art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dispozițiile procesual civile constituind izvor de drept procesual penal în măsura în care Codul de procedură penală nu cuprinde dispoziții contrare. 19. Astfel, Curtea a constatat că normele procesual civile, spre deosebire de

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
deciziei, că normele procesual penale în materia măsurilor asigurătorii înființate de organele penale - cu privire la cazul particular al desființării (ridicării/încetării) măsurilor asigurătorii - se completează cu dispozițiile procesual civile, în temeiul art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dispozițiile procesual civile constituind izvor de drept procesual penal în măsura în care Codul de procedură penală nu cuprinde dispoziții contrare. 19. Astfel, Curtea a constatat că normele procesual civile, spre deosebire de normele procesual penale în materia măsurilor asigurătorii, reglementează atât desființarea de drept a sechestrului

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
materia măsurilor asigurătorii înființate de organele penale - cu privire la cazul particular al desființării (ridicării/încetării) măsurilor asigurătorii - se completează cu dispozițiile procesual civile, în temeiul art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dispozițiile procesual civile constituind izvor de drept procesual penal în măsura în care Codul de procedură penală nu cuprinde dispoziții contrare. 19. Astfel, Curtea a constatat că normele procesual civile, spre deosebire de normele procesual penale în materia măsurilor asigurătorii, reglementează atât desființarea de drept a sechestrului asigurător [art. 955 din Codul de

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
cu dispozițiile procesual civile, în temeiul art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dispozițiile procesual civile constituind izvor de drept procesual penal în măsura în care Codul de procedură penală nu cuprinde dispoziții contrare. 19. Astfel, Curtea a constatat că normele procesual civile, spre deosebire de normele procesual penale în materia măsurilor asigurătorii, reglementează atât desființarea de drept a sechestrului asigurător [art. 955 din Codul de procedură civilă, în caz de nedepunere a cauțiunii în ipotezele reglementate de art. 953 alin. (1) și (3

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
în temeiul art. 2 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dispozițiile procesual civile constituind izvor de drept procesual penal în măsura în care Codul de procedură penală nu cuprinde dispoziții contrare. 19. Astfel, Curtea a constatat că normele procesual civile, spre deosebire de normele procesual penale în materia măsurilor asigurătorii, reglementează atât desființarea de drept a sechestrului asigurător [art. 955 din Codul de procedură civilă, în caz de nedepunere a cauțiunii în ipotezele reglementate de art. 953 alin. (1) și (3) din același cod], cât

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
procedură civilă. Așadar, potrivit art. 957 alin. (1) din Codul de procedură civilă, "dacă debitorul va da, în toate cazurile, o garanție îndestulătoare, instanța va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurător." În aceste condiții, Curtea a reținut că legea procesual civilă reglementează pentru debitor un remediu eficient pentru ridicarea măsurii sechestrului asigurător, și anume în cazul în care dă o garanție - reală sau personală - îndestulătoare. Așa încât, dacă se va constitui la dispoziția creditorului o asemenea garanție, debitorul este îndreptățit să

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
efectua potrivit dispozițiilor art. 954-959 din același cod, care se aplică în mod corespunzător, așa încât condițiile înființării popririi asigurătorii, ca și cele privind ridicarea acesteia sunt cele prevăzute la sechestrul asigurător, anterior menționate. 20. Curtea a constatat, totodată, că normele procesual civile reglementează și un alt mijloc legal prin care debitorul sau terțul garant poate obține desființarea măsurilor asigurătorii, împiedicând valorificarea bunurilor la care acestea se referă, și anume "depunerea cu afectațiune specială". Potrivit art. 721 alin. (1) din Codul de

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
Practic, pentru ca debitorul să evite o pagubă în patrimoniul său, legiuitorul i-a recunoscut posibilitatea de a consemna cu afectațiune specială întreaga valoare a creanței la dispoziția executorului, înmânându-i acestuia dovada consemnării. 23. Așadar, având în vedere că normele procesual civile precitate reglementează cu privire la desființarea măsurilor asigurătorii, la cerere, în ipotezele în care debitorul dă o garanție -reală sau personală îndestulătoare, face depunerea cu afectațiune specială ori plătește creanța, inclusiv accesoriile, Curtea a constatat că, în măsura în care se face aplicarea acestora

DECIZIE nr. 28 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269581_a_270910]
Corola-website/Law/269594_a_270923

cu condiția ca, prin reglementarea la nivel legal a principiilor constituționale referitoare la procedura de judecată, legiuitorul să asigure atât dreptul părților de a avea un parcurs procedural previzibil și dreptul acestora de a-și adapta în mod rezonabil conduita procesuală în conformitate cu ipoteza normativă a legii, aspecte care se constituie în garanții indispensabile ale dreptului la un proces echitabil, cât și crearea premiselor constituționale în vederea realizării de către instanțele judecătorești a unei justiții unice, egale și imparțiale. 13. Prin urmare, din această

DECIZIE nr. 838 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), art. 346 alin. (1) şi (4) şi art. 374 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269594_a_270923]
instanțelor judecătorești nu este absolută, ea putând fi structurată prin instituirea unor termene, condiții legale ori competențe limitate. În acest sens, prin Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 , Curtea a reținut că instituirea de către legiuitor a unor termene procesuale asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât și a drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora statul este ținut, în egală măsură, să le acorde ocrotire (a se vedea în

DECIZIE nr. 838 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), art. 346 alin. (1) şi (4) şi art. 374 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269594_a_270923]
dispoziții secvențiale ale instituției camerei preliminare, constatând că aceasta a fost concepută, în accepțiunea legiuitorului, "ca o instituție nou�� și inovatoare" care are ca scop "înlăturarea duratei excesive a procedurilor în faza de judecată", fiind, în același timp, un remediu procesual menit "să răspundă exigențelor de legalitate, celeritate și echitate a procesului penal" (a se vedea Expunerea de motive la Proiectul de Lege privind Codul de procedură penală - PL-x nr. 412/2009). În prezent, instituția camerei preliminare este reglementată în cuprinsul

DECIZIE nr. 838 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), art. 346 alin. (1) şi (4) şi art. 374 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269594_a_270923]
instituția camerei preliminare este reglementată în cuprinsul Codului de procedură penală la art. 342-348, unde se găsesc elementele referitoare la obiectul și durata, măsurile premergătoare, procedura, soluțiile ce pot fi pronunțate și contestația împotriva acestor soluții. Astfel, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare potrivit textului de lege menționat anterior, Curtea a tras concluzia că acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată și că, în concepția legiuitorului, această

DECIZIE nr. 838 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), art. 346 alin. (1) şi (4) şi art. 374 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269594_a_270923]
de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare potrivit textului de lege menționat anterior, Curtea a tras concluzia că acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată și că, în concepția legiuitorului, această nouă instituție procesuală nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Procedura camerei preliminare a fost încredințată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător - judecătorul de cameră preliminară -, a cărui activitate se circumscrie

DECIZIE nr. 838 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), art. 346 alin. (1) şi (4) şi art. 374 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269594_a_270923]
preliminare a fost încredințată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător - judecătorul de cameră preliminară -, a cărui activitate se circumscrie aceleiași competențe materiale, personale și teritoriale a instanței din care face parte, conferindu-i acestei noi faze procesuale un caracter jurisdicțional (a se vedea Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragraful 25 și paragraful 27). 20. Totodată, cu acele ocazii, Curtea a eliminat

DECIZIE nr. 838 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), art. 346 alin. (1) şi (4) şi art. 374 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269594_a_270923]