19,575 matches
-
hidron. Lăpuș (din subst. lăpuș „brusture”) + suf. -el. Satul este situat în depresiunea Baia Mare, la cca. 8 km sud-vest de municipiul Baia Mare. Se află în apropierea drumului european E58. La 5 km nord-vest se situează satul Bozânta Mică, centrul comunal (Recea) este situat la 3 km în nord-est, iar la 3 km sud-vest se află lacul amenajat piscicol „Două veverițe”. În apropierea satului curge râul Lăpuș, care formează lunci și terase fertile care au impus culturile de legume în sat (dar
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
înscris aici peste 40 de copii. Școala se află în renovare, finalizarea proiectului finanțat prin Banca Mondială fiind așteptată pentru aprilie 2009. Dotarea școlii cuprinde: computere, mobilier și material didactic după cerințele ministerului de resort. Demersurile făcute pentru includerea comunei Recea în programele PHARE și SAPARD au în vedere modernizarea drumurilor, în special pe cel care leagă Lăpușelul de Bozânta Mică (cca. 5 km). Pe bază de fonduri europene, Consiliul Județean (Maramureș) urmărește instalarea unei rampe de gunoi ecologice la granița
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
35% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Iucșești", făcea parte din plasa Fundul a județului Roman și era formată din satele Cotu lui Bălan, Iucșeștii-de-Jos, Iucșeștii-de-Sus, Muncelu Durei și Recea, având în total 747 de locuitori ce trăiau în 209 case. În comună existau două biserici. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Bătrânești și Bălușești. Comuna Bătrânești, formată din satele Bătrânești
Comuna Icușești, Neamț () [Corola-website/Science/301646_a_302975]
-
1098 de locuitori ce trăiau în 281 de case; aici existau două biserici și o școală mixtă cu 45 de elevi (dintre care o fată). Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Iucșești, satele Cotu lui Bălan, Mucelu Durii și Recea trecând la comuna Brăteanu, iar satul Iucșești trecând la comuna Spiridonești (noul nume al comunei Bătrânești), formată din satele Bătrânești, Iucșeștii de Jos, Spiridonești și Rocna. Comuna Bălușești continua să existe în aceeași alcătuire și având 1987 de locuitori. O
Comuna Icușești, Neamț () [Corola-website/Science/301646_a_302975]
-
fiind declasat și transformat în drum comunal, și trece prin parcul Constantin Stere. Din punct de vedere hidrologic, Bucovul este străbătut de trei ape curgătoare: Teleajenul, Iazul Morilor și Bucovelul. Clima este de tip temperat continental, cu ierni de durată, reci, cu veri secetoase. Media anuală a precipitațiilor este de . Precipitațiile sunt frecvente, în general, primăvara și la începutul verii. Temperatura medie anuală, pe raza comunei, este de + 10 °C, iar media temperaturii iarna, este de -2 °C. Conform recensământului efectuat
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
în județul Prahova, reînființat, cu componența actuală. În comuna Cornu se află (secolul al XVIII-lea, refăcută în 1811), monument istoric de arhitectură aflat în satul Cornu de Sus. Din ruinele schitului de odinioară, peste șuvița de apă limpede și rece a râului Valea Rea, a “răsărit”, am putea spune, în mijlocul aceluiași pâlc de stejari seculari și brazi, al doilea lăcaș de cult, înscris cu aceeași slovă afumată de vremuri. Hramul “înălțarea Domnului” l-a moștenit și l-a purtat apoi
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
valorile minime și maxime înregistrate până în anul 2006 au fost de -30 grade Celsius la 25 ianuarie 1942 și respectiv de +39,4 grade Celsius la 10 august 1945. În medie pe an sunt 17 zile geroase, 26 de zile reci, 99 de zile calde, 30 de zile tropicale, restul fiind zile cu o temperatura moderată. Pe an sunt în medie 67 zile cu precipitații lichide, 26 de zile cu ninsoare, 86 zile cu cer senin, 98 zile cu cer noros
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
și Țonțești. Este situată în apropiere de orașele Câmpina și Breaza și de localitatea Brebu. Telega se află în zona deluroasă a Subcarpaților Curburii, întinsă de-a lungul văii pârâului („gârlei”) Sărata și pe dealurile dimprejur (Rotunda, Mărtin, Obârșie, Măceș, Recea, Grâușor, Câlinet, Țânțaru, Ciobu, Plai). Altitudinea medie a localității Telega este de aproximativ 550 m. Cel mai înalt deal din zonă, Măceș, are o înălțime de 815 m. Pârâul Sărata este un afluent al râului Teleajen care izvorâște din zona
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
Sovietice. În 1961, s-a turnat în Franța o coproducție franco - vest-germano - italiano - japoneză numită "Qui êtes-vous, Monsieur Sorge? - Cine sunteți dumneavoastră, Mr. Sorge?". Filmul a fost foarte bine primit și în Uniunea Sovietică. A existat un zvon în timpul războiului rece, conform căruia Sorge nu ar fi fost executat, ci ar fi fost returnat de japonezi sovieticilor. Sorge ar fi continuat să lucreze pentru KGB. Deși multe dintre misterele războiului rece au fost rezolvate după căderea comunismului în URSS, nu apărut
Richard Sorge () [Corola-website/Science/300526_a_301855]
-
și în Uniunea Sovietică. A existat un zvon în timpul războiului rece, conform căruia Sorge nu ar fi fost executat, ci ar fi fost returnat de japonezi sovieticilor. Sorge ar fi continuat să lucreze pentru KGB. Deși multe dintre misterele războiului rece au fost rezolvate după căderea comunismului în URSS, nu apărut nici o dovadă credibilă care să confirme această teorie.
Richard Sorge () [Corola-website/Science/300526_a_301855]
-
la 220 loc. în 1966 și la 61 loc. în 1992. Satul este împărțit în următoarele zone: "Deal", "Groapă", "Devale". Terenurile aparținând acestui sat poartă următoarele denumiri: "Calea Beului", "Coasta", "Pădurice", "Ochiuri", "Rupturi", "Codona", "După Garduri", "Dâlma", "Apărat", "Lazuri", "Uric", "Recea", "Rât", "Lab", "Niergheș". Păduri: "Pădurea de după garduri", "Pădurea gropii", Pădurea Șardului", "Biher". Între satele Veța și Acățari există urme de drum roman.
Veța, Mureș () [Corola-website/Science/300598_a_301927]
-
care era nevoie pentru a arăta că încă din vechime oamenii au înțeles că ceva ciudat se petrece aici. Astfel, există acolo Bandul, Drăculea Bandului, Fanatele Mădărașului, Sanesag, Madaras, Mărășești, Negrenii de Câmpie, Oroiu, Pețea, Țiptelnic, Valea Oroiului și Valea Rece, nume care induc o stare de neliniște și înfrigurare. Cel mai important punct turistic și care, dacă ar exista în altă țară europeană, ar fi exploatat la maximum, este lacul Istan Tău sau „Lacul lui Dumnezeu” ori „Tăul fără fund
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
din județul Bistrița-Năsăud, are o lungime de 59 kilometri, cu o suprafață a bazinului hidrografic de 643 kilometri pătrați și un fond forestier de 2465 hectare. Afluenții care ne interesează ai acestui pârâu sunt: Pârâul Ascunsa, Pârâul Sub Teiuș, Pârâul Recea, Pârâul Sec, Valea Șarchii, Pârâul Daho și Pârâul Zăpozie. Valea Șarchii, pârâul cel mai inportant de pe raza comunei, după Valea Câmpiei, are o lungime de circa 10 kilometri, o suprafață a bazinului hidrografic de 40 kilometri pătrați, un fond forestier
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
în apropierea gării C.F.R. din Sânger în Valea Câmpiei. Are numeroși afluenți, atât de stânga cât și de dreapta, unii fiind permanenți, alții temporari. Printre cei mai importanți afluenți se numără Pârâul Satului, Pârâul Bârza (De sub Coastă), Pârâul Cânetelii, Pârâul Recea. Deși în ultimii ani seceta prelungită a dus la scăderea considerabilă a nivelului apei până la uscarea albiei, aceste pâraie pot oricând să producă mari pagube prin revărsare, așa cum s-a întâmplat nu o dată în trecut. Inundații cu destule pagube s-
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
în partea de sud-vest a localității. Cele mai cunoscute fântâni au primit numele locului sau al locuitorului pe pământul căruia au fost sau sunt. Așa sunt cunoscute fântânile Buna, Buna Bătrână, Bodor, Cânetele, Largu, Măgheran, Sub Teiuș, Samoilă, La Plopi, Recea, Fântâniță etc. Există și câteva izvoare sărate în satul Bârza, cătunul Vale, cel mai cunoscut fiind cel de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăureni, satul Moara de Jos, pe albia Pârâului de Câmpie, s-a
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
care sunt amenajate și utilizate pentru agrement în sezonul estival. Așezată între masivele muntoase ale Munților Călimani și Gurghiu, comuna se încadrează în sectorul de climat continental, în zona climei de munte. Sunt caracteristice verile călduroase și iernile lungi și reci cu inversiuni de temperatură în văi. Temperatura medie anuală se menține între 4-6 ° C. Umezeala aerului este ridicată, determinată de prezența râului Mureș și a pădurilor dese. Regimul precipitațiilor în linii multianuale are valori de 780-820 mm/an. Valorile maxime
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Recea este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Deagu de Jos, Deagu de Sus, Golească, Orodel și Recea (reședința). Comună are o populație de 3272 locuitori (recensământul 2002) și este situată în valea râului Teleorman. Comună Recea
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
Recea este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Deagu de Jos, Deagu de Sus, Golească, Orodel și Recea (reședința). Comună are o populație de 3272 locuitori (recensământul 2002) și este situată în valea râului Teleorman. Comună Recea este situată în Câmpia Găvanu-Burdea, în sudul județului Argeș, la 45 km de municipiul Pitești. Are în componență cinci sate: Recea
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
Recea este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Deagu de Jos, Deagu de Sus, Golească, Orodel și Recea (reședința). Comună are o populație de 3272 locuitori (recensământul 2002) și este situată în valea râului Teleorman. Comună Recea este situată în Câmpia Găvanu-Burdea, în sudul județului Argeș, la 45 km de municipiul Pitești. Are în componență cinci sate: Recea, Deagu de Sus, Deagu de Jos, Golească și Orodel. Satele Deagu de Sus și Deagu de Jos se află
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
Recea (reședința). Comună are o populație de 3272 locuitori (recensământul 2002) și este situată în valea râului Teleorman. Comună Recea este situată în Câmpia Găvanu-Burdea, în sudul județului Argeș, la 45 km de municipiul Pitești. Are în componență cinci sate: Recea, Deagu de Sus, Deagu de Jos, Golească și Orodel. Satele Deagu de Sus și Deagu de Jos se află pe valea pârâului Băidana, un afluent al râului Teleorman. Băidana este aproape secat în perioadele secetoase dar provoacă inundații atunci când plouă
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
122 Cornățel -Deaguri, DC 123 Deagu de Sus - Bârlogu (comună Negrasi), DC 126 Orodelu -Goia (comună Ungheni). Sursa principala de venit este agricultură. Este cunoscută ca și comuna cu cele mai multe fântâni din Argeș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Recea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,79%), cu o minoritate de romi (2,84%). Pentru 2,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
79%), cu o minoritate de romi (2,84%). Pentru 2,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,63%). Pentru 2,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Satele Recea și Orodel au fost atestate documentar la 1559, iar Deagu de Sus, Deagu de Jos și Golească la 1520. Biserică "Adormirea Maicii Domnului" din Recea a fost construită în anul 1805, iar biserică din Deagu de Sus datează din 1765
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
sunt ortodocși (97,63%). Pentru 2,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Satele Recea și Orodel au fost atestate documentar la 1559, iar Deagu de Sus, Deagu de Jos și Golească la 1520. Biserică "Adormirea Maicii Domnului" din Recea a fost construită în anul 1805, iar biserică din Deagu de Sus datează din 1765.
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
urmărit eliminarea fizică a conducătorilor Uniunii Sovietice prin otrăvire, complotiștii fiind în majoritate doctori evrei. După moartea lui Iosif Vissarionovici Stalin, în martie 1953, noua conducere sovietică a declarat că acest caz a fost fabricat de serviciile secrete. În timpul războiului rece, după proclamarea Statului Israel și alierea acestuia cu puterile capitaliste occidentale, regimul sovietic a eliminat Comitetul antifascist evreiesc în 1948 și a lansat o campanie antisemită împotriva așa-numiților „cosmopoliți fără rădăcini”. În noiembrie 1952, în timpul conferinței publice cu privire la Procesele
Complotul doctorilor () [Corola-website/Science/300650_a_301979]
-
dealri înalte. Acestea sunt bogate în păduri de fag și de stejar, și în animale sălbatice. Fiind o zonă de deal, Curița conține mai mult soluri argile-calcaroase. Ținutul este împânzit de numeroase ape curgătoare și izvoare asemeni celor de munte, reci și limpezi. La ieșirea din sat, la o distanță de vreo 5km, există un izvor de salamură la care vin și locuitori ai satelor vecine. Acest izvor are o întrebuințare foarte mare pentru locuitorii comunei Cașin, salamura fiind foarte folosită
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]