19,515 matches
-
anilor 1960 urmând a fi construite aici Ministerele Finanțelor și Justiției. Stradă Na'yeb al-Saltana, cunoscută în prezent că „Davar”, cuprinsă anterior în cadrul complexului, este acum o stradă publică ce se învecinează cu Palatul Golestan în partea să vestică. Curtea Regală și Reședința regelui ocupau mai mult de o treime din „Arg” și, întocmai precum o casă tradițională iraniană, avea două sectoare interioare și două exterioare. Sectoarele exterioare au format secțiunea administrativă a curții regale și o piață publică în formă
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
Golestan în partea să vestică. Curtea Regală și Reședința regelui ocupau mai mult de o treime din „Arg” și, întocmai precum o casă tradițională iraniană, avea două sectoare interioare și două exterioare. Sectoarele exterioare au format secțiunea administrativă a curții regale și o piață publică în formă de grădină, cunoscută sub numele de „Golestan” (grădină de trandafiri). Aceste două părți erau separate de mai multe clădiri care au fost distruse în perioada Pahlavi. Sectoarele interioare au fost situate la est de
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
vechi, în anii 1950 și 1960 au fost ridicate clădiri comerciale moderne. În forma sa actuală, Palatul Golestan este rezultatul unei continue construcții și renovări de aproximativ 400 de ani. În timpul erei Pahlavi, palatul Golestan a fost folosit pentru recepții regale oficiale, dinastia Pahlavi construindu-și propriul palat la Niavaran. Cele mai importante ceremonii care au avut loc în Palat în timpul epocii Pahlavi au fost încoronările regelui Reza Shah și a fiului său, Mohammad Reza Shah. În prezent, complexul Palatului Golestan
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
între ele printr-o conducta lungă, de-a lungul clădiriilor exterioare. Sensibilitatea artiștilor iranieni, susținută de abilitățile de arhitectură, pictură, sculptură în piatră, lucru n faianța, tehnica oglinzilor, emailare, prelucrarea lemnului etc au creat capodopere de neuitat printre vechile palate regale. Shah-ul a primit oameni din diferite medii sociale în timpul ceremoniilor oficiale pe tronul acestei verande. În 1806, Fath Ali Shah le-a poruncit sculptorilor în piatră de la Isfahan să facă un tron din faimoasa marmură de Yazd. Acesta a fost
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
de la Isfahan să facă un tron din faimoasa marmură de Yazd. Acesta a fost plasat în mijlocul Iwan-ului (terasă). Tronul este realizat din șaizeci și cinci de bucăți de marmură și a fost proiectat de către Mirza Babă Naghash Bashi. Mohammad Ebrahim, însărcinatul curții regale, a supravegheat construcția acestei capodopere. Patul tronului se desfășoară pe umerii unor îngeri și demoni sculptați în piatră, iar treptele sale sunt decorate cu dragoni și doi lei. Se pare ca Iwan, mai veche decât alte părți are cetății Arg
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
Sală fotografiilor în care sunt prezentate multe fotografii din perioada Qajară, multe făcute de Naser al-Din Shah însuși. Camera corturilor este situată între Sală Turnurilor de Vânt și Sala diamantelor strălucitoare. Acesta a fost locul unde au fost depozitate corturile regale, folosite în timpul călătoriilor regilor. În prezent, această clădire este folosită pentru găzduirea expozițiilor temporare. La întoarcerea sa din Europa în 1869, după ce a vizitat mai multe galerii de artă și muzee, Nassereddin Shah a decis construirea unor săli similare și
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
este decorată cu ferestre mari cu zabrele din lemn cu sticlă colorată, cunoscute sub numele de „Orosi”. Spre sfârșitul domniei lui Nassereddin Shah, sultanul otoman Abdulhamid a trimis câteva daruri prețioase Șahului Iranului. În timp ce la acel moment aproape toate palatele regale erau decorate cu picturi și mobilier, Shahul a decis să aibă un nou palat construit în aripa de sud-vest pentru a servi drept depozit pentru cadouri. Clădirea albă din secolul al XVIII-lea în stil european, a fost numită astfel
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
a Comitetului Patrimoniului Mondial, eveniment care s-a desfășurat la Phnom Phenh în Cambogia. Conform declarației UNESCO referitoare la Palatul Golestan: „Palatul Golestan este un complex de clădiri istorice din Teheran care au slujit că reședința pentru dinastia și curtea regală a dinastiei Qajare, dinastie ajunsă la putere în anul 1779 care a transferat capitala Persiei la Teheran. Complexul istoric este format din grădini cu flori minunate, bazine cu apă și fântâni. Principala valoare a complexului este dată de minunatele decorațiuni
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
formă a muzicii culte. În "Myortvye dushi" ("Sufletele moarte") aspectul folcloric este reprezentat prin momentul înlocuirii sonorității instrumentelor cu coarde cu cea a unui cor de cameră ce cântă în manieră populară. Opera "Lolita", prezentată pentru prima dată la Opera Regală din Suedia, continuă stilul postavangardist și neoromantic al compozitorului. Baletele lui Șcedrin reprezintă și ele o treaptă importantă în muzica teatrului rus. Baletul său timpuriu "Konyok-gorbunok" ("Căluțul cocoșat") reînvie imaginea basmului popular rusesc cu mici elemente de comedie. "Karmen-suita", balet
Rodion Șcedrin () [Corola-website/Science/331965_a_333294]
-
-se adesea în mișcări de protest radicaliste împotriva autorităților britanice. A ajutat la fondarea câtorva asociații și grupări, în care a ocupat diferite funcții de-a lungul timpului. Întrucât toate aceste asociații au manifestat constat o atitudine ostilă la adresa Casei Regale și a autorităților britanice, ele au fost curând interzise. s-a născut într-o familie de origine pakistaneză stabilită deja în Marea Britanie, în anul 1967. A urmat cursurile unei facultăți cu profil medical, în cadrul Universității din Southampton, fiind ulterior atras
Anjem Choudary () [Corola-website/Science/331986_a_333315]
-
1905), este o privire generală a istoriei astronomiei și rămâne o bună introducere asupra subiectului. În prezent este editată sub titlul "A History of Astronomy from Thales to Kepler" (ISBN 0-486-60079-3). El a coeditat prima istorie oficială a Societății Astronomice Regale, împreună cu Herbert Hall Turner, "History of the Royal Astronomical Society" 1820-1920 (1923, retipărită în 1987). A obținut Medalia de Aur a Royal Astronomical Society în 1916, iar un crater lunar îi poartă numele.
John Dreyer () [Corola-website/Science/331973_a_333302]
-
1966, împreună cu vărul său, Șeicul Mohammed bin Khalifa Al-Maktoum, s-a înscris la școala de limbă engleză la Bell Educational Trust din Marea Britanie. Soția cea mai în vârstă este Șeica Hind bint Maktoumbin Juma Al-Maktoum, verișoară și membră a familiei regale din Dubai, cu care Prințul Mohammed s-a căsătorit în anul 1979. Șeica Hind este mama a 12 dintre copiii Șeicului, inclusiv al moștenitorului legal, Șeicul Hamdan bin Mohammed Al-Maktoum, născut în 1982, prințul moltenitor al Dubaiului. Soția cea tânără
Mohammed bin Rashid Al-Maktoum () [Corola-website/Science/331961_a_333290]
-
fiică, Al-Jalila, născută în 02.12.2007, și un fiu, Zayed, născut în data de 07.01.2012. Șeicul Mohammed are 23 de copii recunoscuți oficial, nouă fii și 14 fiice, din care patru sunt căsătorite cu reprezentanți ai familiilor regale din Orientul Mijlociu: • Șeica Manal bint Mohammed bin Rashid Al Maktoum (născută în 1977) căsătorită cu Șeicul Mansour bin Zayed Al Nahyan de Abu Dhabi; • Șeica Hassa bint Mohammed bin Rashid Al Maktoum (născută în 1980), căsătorită cu Șeicul Saeed bin Dalmouk
Mohammed bin Rashid Al-Maktoum () [Corola-website/Science/331961_a_333290]
-
Egipt, Autoritatea Palestiniană și Yemen. Șeicul Mohammed a scris poezii în Nabati (arabă vorbită). În lumea sportului internațional, Șeicul Mohammed este cunoscut pentru cursele de cai pur-sânge, dar și pentru faptul că se ocupă cu creșterea cailor. În prezent, familia regală deține cea mai mare crescătorie de cai, Darley Stud, cu ferme în toată lumea - SUA, Irlanda, Anglia și Australia. De asemenea, prințul deține propriul iaht numit Dubai, construit de compania germană Blohm & Voss, lung de 162 de metri, cel de-al
Mohammed bin Rashid Al-Maktoum () [Corola-website/Science/331961_a_333290]
-
fondarea Universității, ca un mic muzeu in spatiul Rectoratului. Muzeul este găzduit într-o casă particulară construită la începutul secolului al XX-lea în stil neogotic cu elemente de art nouveau, clădire ce a aparținut generalului de geniu în armata Regală, Scarlat Panaitescu, străbunicul lui Oreste Teodorescu. El a fost și Conferențiar universitar la Universitatea din Iași, precum și membru al Academiei Române Casa a fost achiziționată, în 2007, de Universitatea „Al. I. Cuza” pentru muzeu și a fost restaurată și modernizată. Clădirea
Muzeul Universității „Al. I. Cuza” () [Corola-website/Science/332006_a_333335]
-
(titlu original în ) este singura operă compusă de Béla Bartók, pe un libret scris de Béla Balázs, prezentată în primă audiție în data de 24 mai 1918, la Opera Regală din Budapesta. Balázs a scris în 1910 o piesă de teatru cu același titlu, lucrarea având la bază un episod real din istoria nobilimii franceze. Barbă-Albastră îl are ca model pe mareșalul Gilles de Laval (cunoscut și ca Gilles de
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
de conținutul filozofic al acestuia. A compus opera pentru concursul organizat de Casinoul din Lipótváros (astăzi un cartier al Budapestei). Opera a fost prezentată în prima audiție la șapte ani după compunere, în data de 24 mai 1918, la Opera Regală din Budapesta. Regizorul a fost Dezső Zádor, iar decorul a fost realizat de Miklós Bánffy. La premieră în rolul lui Barbă-Albastră a fost Oszkár Kálmán, cel a lui Judit fiind interpretată de către Olga Haselbeck, la pupitrul dirijorul aflându-se Egisto
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
Studiul realizat de IRES ne oferă o imagine detaliată asupra percepției românilor cu privire la Casa Regală, asupra reprezentărilor pe care această instituție le are în societate și, nu în ultimul rând, asupra implicării instituției monarhiei în viața publică românească. Cum se raportează românii la Casa Regală Notorietatea Casei Regale a României este crescută, 93% dintre cei
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
ne oferă o imagine detaliată asupra percepției românilor cu privire la Casa Regală, asupra reprezentărilor pe care această instituție le are în societate și, nu în ultimul rând, asupra implicării instituției monarhiei în viața publică românească. Cum se raportează românii la Casa Regală Notorietatea Casei Regale a României este crescută, 93% dintre cei intervievați declarând că au auzit despre această instituție, proporții mai mari de respondenții informați regăsindu-se printre persoanele de gen masculin, a celor cu vârsta între 36 și 50 de
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
imagine detaliată asupra percepției românilor cu privire la Casa Regală, asupra reprezentărilor pe care această instituție le are în societate și, nu în ultimul rând, asupra implicării instituției monarhiei în viața publică românească. Cum se raportează românii la Casa Regală Notorietatea Casei Regale a României este crescută, 93% dintre cei intervievați declarând că au auzit despre această instituție, proporții mai mari de respondenții informați regăsindu-se printre persoanele de gen masculin, a celor cu vârsta între 36 și 50 de ani, a celor
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
mari de respondenții informați regăsindu-se printre persoanele de gen masculin, a celor cu vârsta între 36 și 50 de ani, a celor cu studii superioare, din mediul urban și a celor din alte regiuni decât Moldova. Încrederea în Casa Regală este prezentă pe coordonate pozitive (multă și foarte multă) în rândul a 61% dintre cei chestionați șicrește odată cu înaintarea în vârstă, iar respondenții cu studii superioare declară în mai mare măsură decât cei cu un nivel de educație mai scăzut
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
cu studii superioare declară în mai mare măsură decât cei cu un nivel de educație mai scăzut că au multă sau foarte multă încredere în această instituție; proporția celor care declară că au foarte multă sau multă încredere în Casa Regală a României este mai scăzută în Moldova, față de celelalte regiuni. Între 6 și 7 intervievați din 10 nu au dat un răspuns când au fost întrebați ce principii sau valori reprezintă, în viziunea lor, Casa Regală a României. Dintre cei
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
multă încredere în Casa Regală a României este mai scăzută în Moldova, față de celelalte regiuni. Între 6 și 7 intervievați din 10 nu au dat un răspuns când au fost întrebați ce principii sau valori reprezintă, în viziunea lor, Casa Regală a României. Dintre cei care au oferit un răspuns la această întrebare, cei mai mulți au menționat drept principii evocate de Casa Regală corectitudinea, seriozitatea, încrederea, tradiția, onestitatea, cinstea și stabilitatea. Mai puțin de un sfert (23%) dintre cei care au auzit
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
10 nu au dat un răspuns când au fost întrebați ce principii sau valori reprezintă, în viziunea lor, Casa Regală a României. Dintre cei care au oferit un răspuns la această întrebare, cei mai mulți au menționat drept principii evocate de Casa Regală corectitudinea, seriozitatea, încrederea, tradiția, onestitatea, cinstea și stabilitatea. Mai puțin de un sfert (23%) dintre cei care au auzit de Casa Regală a României cunosc activitatea acestei instituții. Procentul celor care declară că sunt la curent cu această activitate este
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
Dintre cei care au oferit un răspuns la această întrebare, cei mai mulți au menționat drept principii evocate de Casa Regală corectitudinea, seriozitatea, încrederea, tradiția, onestitatea, cinstea și stabilitatea. Mai puțin de un sfert (23%) dintre cei care au auzit de Casa Regală a României cunosc activitatea acestei instituții. Procentul celor care declară că sunt la curent cu această activitate este în creștere proporțională cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație; bărbații, persoanele care locuiesc la oraș și cele care trăiesc
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]