KorAP: Find »[drukola/base=rom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...716 717 718 ...774 >

19,336 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

1986 62 ? eicaru, op. cît. , p.�30 63 N. Iorga, ��n amintirea lui Eminescu�, �Neamul rom�nesc literar�, 1909, pp.�503-507, ? i Mihai Eminescu, Operă politic? , vol.�I (1880-1883), passim 64 �n timpul r? zboiului din 1877-1878, Eminescu a descris �ntoarcerea unor osta? i rom�ni r? ni? i din Bulgaria. Ajun? i noaptea, au cerut ad? post la un conac boieresc. Au fost insultă? i murdar de c? tre servitori ? i alunga? i �n ciuda r? nilor lor s�nger�nde. �Timpul�, 28 decembrie 1877

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe Eminescu de �filogermanism�, dob�ndit datorit? educa? iei sale ? i a �procesului s? u formativ spiritual�. Vezi Zoe Dumitrescu-Bu? ulenga, Eminescu ? i romantismul german, Bucure? ți, 1986. ?tefan Zeletin �l consideră pe Eminescu cea mai mare figur? a reac? iei rom�ne? ți �mpotriva clasei burgheze rom�ne�. Zeletin, Neoliberalismul, Bucure? ți, 1927, p.�127 66 Caragiale a imortalizat tipul, cre�nd personajul fictiv �Ric? Venturiano� 67 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, p.�208 68 Op.

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
datorit? educa? iei sale ? i a �procesului s? u formativ spiritual�. Vezi Zoe Dumitrescu-Bu? ulenga, Eminescu ? i romantismul german, Bucure? ți, 1986. ?tefan Zeletin �l consideră pe Eminescu cea mai mare figur? a reac? iei rom�ne? ți �mpotriva clasei burgheze rom�ne�. Zeletin, Neoliberalismul, Bucure? ți, 1927, p.�127 66 Caragiale a imortalizat tipul, cre�nd personajul fictiv �Ric? Venturiano� 67 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, p.�208 68 Op. cît. , p.�209 69 �n 1890 (? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
și�cle, Paris, 1896 95�Colec? ia de Eudoxiu de Hurmuzaki, vol.�X, �Rapoarte Consulare Prusiene din Ia? i ? i Bucure? ți, 1763-1844�, plus volumele�XI-XII ? i p? r? i din volumele�XIV-XV, Bucure? ți, 1897. �Acte ? i fragmente cu privire la istoria rom�nilor�. Adunate din depozite de manuscrise ale Apusului ? i publicate cu sprijinul Ministerului de Instruc? ie Public?. Primul volum (1895) se ocup? de documentele din perioada 1389-1772; cel de al doilea (1896) de documentele din perioada 1768-1839, iar cel de-

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Primul volum (1895) se ocup? de documentele din perioada 1389-1772; cel de al doilea (1896) de documentele din perioada 1768-1839, iar cel de-al treilea (1897) de documentele din perioada 1367-1497. Plus Manuscripte din biblioteci str? ine relative la istoria rom�nilor, Bucure? ți, 1899 96 Studii istorice asupra Chiliei ? i Cet?? îi Albe au fost publicate la Bucure? ți �n 1899 97 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, pp.�302-303 98 Op. cît. , vol.�I, p.�307 99 Ibidem 100

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
G�nduri ? i sfaturi ale unui om că oricare altul, Bucure? ți, 1905 3 La vie intellectuelle des roumains en 1899, Bucure? ți, 1905 4 Iorga �? i amintea c? , odat? , �n Transilvania, a avut necazuri cu jandarmi secui, care, de altfel, �i m�nca pe rom�ni de vii�, a dat repede �napoi, afl�nd c? Iorga este profesor universitar. �Un profesor universitar e o persoan? important? , nu te po? i juca cu el�, a spus el. O via?? de om a? a cum a fost

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i-a declarat lui Iorga c? inten? ioneaz? s?-? i trimit? fiii la Potsdam ? i �n Royal Navy. Iorga a replicat c? o astfel de educa? ie ar fi potrivit? pentru fiii regelui Annamului, nu pentru fiii prin? ului mo? tenitor al Rom�niei. Ace? tia trebuiau educa? i �n Rom�nia. Op. cît. , vol. ÎI, p. 179. �n studiul s? u asupra lui Iorga, Oldsen, subliniind faptul c? Iorga a fost educat �n universit?? i str? ine, �i repro? a c? vrea s? le refuze altor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s?-? i trimit? fiii la Potsdam ? i �n Royal Navy. Iorga a replicat c? o astfel de educa? ie ar fi potrivit? pentru fiii regelui Annamului, nu pentru fiii prin? ului mo? tenitor al Rom�niei. Ace? tia trebuiau educa? i �n Rom�nia. Op. cît. , vol. ÎI, p. 179. �n studiul s? u asupra lui Iorga, Oldsen, subliniind faptul c? Iorga a fost educat �n universit?? i str? ine, �i repro? a c? vrea s? le refuze altor rom�ni acest avantaj (Oldsen, op. cît

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iei. Ace? tia trebuiau educa? i �n Rom�nia. Op. cît. , vol. ÎI, p. 179. �n studiul s? u asupra lui Iorga, Oldsen, subliniind faptul c? Iorga a fost educat �n universit?? i str? ine, �i repro? a c? vrea s? le refuze altor rom�ni acest avantaj (Oldsen, op. cît. , p. 96). Oldsen nu sesizeaz? �nten? ia lui Iorga. Iorga nu s-a �nstr? inat deloc de rom�ni primind educa? ie str? în? , folosind cuno? țin? ele dob�ndite pentru revigorarea culturii rom�ne

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? Iorga a fost educat �n universit?? i str? ine, �i repro? a c? vrea s? le refuze altor rom�ni acest avantaj (Oldsen, op. cît. , p. 96). Oldsen nu sesizeaz? �nten? ia lui Iorga. Iorga nu s-a �nstr? inat deloc de rom�ni primind educa? ie str? în? , folosind cuno? țin? ele dob�ndite pentru revigorarea culturii rom�ne. Dar avea pu? ine motive s? cread? c? acela? i lucru li s-ar �nt�mpla ? i altor rom�ni veni? i �n contact

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
altor rom�ni acest avantaj (Oldsen, op. cît. , p. 96). Oldsen nu sesizeaz? �nten? ia lui Iorga. Iorga nu s-a �nstr? inat deloc de rom�ni primind educa? ie str? în? , folosind cuno? țin? ele dob�ndite pentru revigorarea culturii rom�ne. Dar avea pu? ine motive s? cread? c? acela? i lucru li s-ar �nt�mpla ? i altor rom�ni veni? i �n contact cu cultura occidental? 14 �Sodoma ? i-a pierdut acum puterea, dar c�nd va st? p�ni

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
str? inat deloc de rom�ni primind educa? ie str? în? , folosind cuno? țin? ele dob�ndite pentru revigorarea culturii rom�ne. Dar avea pu? ine motive s? cread? c? acela? i lucru li s-ar �nt�mpla ? i altor rom�ni veni? i �n contact cu cultura occidental? 14 �Sodoma ? i-a pierdut acum puterea, dar c�nd va st? p�ni iar Gomora... �, scria Iorga. �Neamul rom�nesc�, 25 iunie 1906 15 Supt trei regi, pp. 9-21, ? i O via?? de om

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
motive s? cread? c? acela? i lucru li s-ar �nt�mpla ? i altor rom�ni veni? i �n contact cu cultura occidental? 14 �Sodoma ? i-a pierdut acum puterea, dar c�nd va st? p�ni iar Gomora... �, scria Iorga. �Neamul rom�nesc�, 25 iunie 1906 15 Supt trei regi, pp. 9-21, ? i O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, p. 11 16 O via?? de om a? a cum a fost, vol. I, pp. 159 ? i 180 17 Op. cît

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i 180 17 Op. cît. , vol. ÎI, p. 1 18 Iorga a r? spuns cererii lui că evreii s? fie asimilă? i cu for? a �n num? rul din 4 mai 1903 al �S? m?n? torului�, �Cu prilejul dispari? iei �Tribunei��, scriind despre maltratarea rom�nilor ardeleni care, �n plus, erau invită? i s? participe la alegeri frauduloase, ceea ce ei au refuzat. �Rom�nii din Transilvania au o singur? datorie: s? lase apele �nvolburate s? treac? pe l�ng? ei ? i peste marmură neclintit? a existen

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fie asimilă? i cu for? a �n num? rul din 4 mai 1903 al �S? m?n? torului�, �Cu prilejul dispari? iei �Tribunei��, scriind despre maltratarea rom�nilor ardeleni care, �n plus, erau invită? i s? participe la alegeri frauduloase, ceea ce ei au refuzat. �Rom�nii din Transilvania au o singur? datorie: s? lase apele �nvolburate s? treac? pe l�ng? ei ? i peste marmură neclintit? a existen? ei lor na? ionale ? i s? nu participe la o astfel de comedie�, spunea Iorga. Iorga nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
apele �nvolburate s? treac? pe l�ng? ei ? i peste marmură neclintit? a existen? ei lor na? ionale ? i s? nu participe la o astfel de comedie�, spunea Iorga. Iorga nu admitea o compară? ie �ntre evreii din Moldova ? i rom�nii din Transilvania. Rom�nii află? i acolo de dou? milenii aveau drepturi organice, �n timp ce recent veni? îi evrei nu aveau nici un drept. Dar dac? se vrea asimilarea unei na? ionalit?? i, trebuie că aceast? asimilare s? fie atr

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe l�ng? ei ? i peste marmură neclintit? a existen? ei lor na? ionale ? i s? nu participe la o astfel de comedie�, spunea Iorga. Iorga nu admitea o compară? ie �ntre evreii din Moldova ? i rom�nii din Transilvania. Rom�nii află? i acolo de dou? milenii aveau drepturi organice, �n timp ce recent veni? îi evrei nu aveau nici un drept. Dar dac? se vrea asimilarea unei na? ionalit?? i, trebuie că aceast? asimilare s? fie atr? g?toare 19 �Neamul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ii află? i acolo de dou? milenii aveau drepturi organice, �n timp ce recent veni? îi evrei nu aveau nici un drept. Dar dac? se vrea asimilarea unei na? ionalit?? i, trebuie că aceast? asimilare s? fie atr? g?toare 19 �Neamul rom�nesc�, 20 aprilie 1914 20 �n privin? a afirma? iei doctorului Gaster, vezi num? rul din 2 aprilie 1907 al publică? iei �London�s Morning Post�. Opiniile lui Iorga s�nt expuse �n �Neamul rom�nesc� din 24 iunie 1909 21 Iancu, op. cît. , p.

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
aceast? asimilare s? fie atr? g?toare 19 �Neamul rom�nesc�, 20 aprilie 1914 20 �n privin? a afirma? iei doctorului Gaster, vezi num? rul din 2 aprilie 1907 al publică? iei �London�s Morning Post�. Opiniile lui Iorga s�nt expuse �n �Neamul rom�nesc� din 24 iunie 1909 21 Iancu, op. cît. , p. 135 ? i �Neamul rom�nesc�, 18 ianuarie 1908. Opiniile lui Iorga despre evreii sefarzi pot fi g? site frecvent �n �Neamul rom�nesc� p�n? la 16 martie 1939 22 O via?? de om

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
1914 20 �n privin? a afirma? iei doctorului Gaster, vezi num? rul din 2 aprilie 1907 al publică? iei �London�s Morning Post�. Opiniile lui Iorga s�nt expuse �n �Neamul rom�nesc� din 24 iunie 1909 21 Iancu, op. cît. , p. 135 ? i �Neamul rom�nesc�, 18 ianuarie 1908. Opiniile lui Iorga despre evreii sefarzi pot fi g? site frecvent �n �Neamul rom�nesc� p�n? la 16 martie 1939 22 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 104 ? i 113 23 Generalit?? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ondon�s Morning Post�. Opiniile lui Iorga s�nt expuse �n �Neamul rom�nesc� din 24 iunie 1909 21 Iancu, op. cît. , p. 135 ? i �Neamul rom�nesc�, 18 ianuarie 1908. Opiniile lui Iorga despre evreii sefarzi pot fi g? site frecvent �n �Neamul rom�nesc� p�n? la 16 martie 1939 22 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 104 ? i 113 23 Generalit?? i cu privire la studii istorice, Bucure? ți, 1911; republicat? �n 1944. Am folosit edi? ia din 1944, identic? cu cea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cre? ține, este mai pu? în universal? �n privin? a concep? iilor ei asupra umanit?? îi dec�ț Catolicismul sau alte religii cre? tine. Conform conceptelor ortodoxe, na? iunile fac parte dintr-o ordine ierarhic? stabilit? de Dumnezeu. Iorga �? i exprimă �ntruna �n �Neamul rom�nesc� credin? a �n faptul c? na? iunile s�nt indestructibile. �n anii de criz? (1938-1940), pus �n fă? a preten? iilor lui Hitler ? i Stalin, Iorga �? i repeta dictonul cu ? i mai mult? emfaz?. S-ar p? rea c? bisericile sau m�n? știrile

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
surs? de inscrip? îi istorice care trebuiau descifrate, de imagini care trebuiau apreciate ? i de documente istorice care a? teptau s? fie descoperite ? i transcrise. 25 Le mont Athos et leș Pays Roumains, Bucure? ți, 1914 26 �ntr-un articol despre rom�nii �neliberi� din Transilvania, Iorga f? cea o compară? ie �ntre �eroicul� Inocen? iu Micu ? i nepotul lui, Samuel Micu. �n ciuda eroismului s? u, Inocen? iu Micu nu a reu? it s? -i ajute pe iobagii rom�ni. V?rul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
un articol despre rom�nii �neliberi� din Transilvania, Iorga f? cea o compară? ie �ntre �eroicul� Inocen? iu Micu ? i nepotul lui, Samuel Micu. �n ciuda eroismului s? u, Inocen? iu Micu nu a reu? it s? -i ajute pe iobagii rom�ni. V?rul lui nonrevolu? ionar, Samuel Micu, a contribuit cu r? bdare ? i perseveren?? la p? strarea con? tiin? ei culturale ? i a identit?? îi dispre? ui? ilor iobagi rom�ni. Politică ? i cultură la Rom�nii neliberi, �S? m

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu a reu? it s? -i ajute pe iobagii rom�ni. V?rul lui nonrevolu? ionar, Samuel Micu, a contribuit cu r? bdare ? i perseveren?? la p? strarea con? tiin? ei culturale ? i a identit?? îi dispre? ui? ilor iobagi rom�ni. Politică ? i cultură la Rom�nii neliberi, �S? m?n? torul�, 20 iulie 1903 27 Dispre? ul lui Charles de Gaulle dep?? ea orice limite atunci c�nd se referea la partidele politice. El a interzis tuturor mi? c?rilor care �l sprijineau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]