18,636 matches
-
că apreciezi gestul. Întâmpină-ți musafirii în haine curate și îngrijite, iar casa aerisește-o din timp. Atunci când oferi musafirilor mâncare, tu servește-te ultimul. Nu-ți găsi alte ocupații, lăsând prea mult timp musafirii singuri. Nu te agita fără rost prin fața musafirilor și nu încerca să fii mereu în centrul atenției. Nu uita să-ți conduci musafirii când aceștia vor să plece Dacă ești musafir: Când ajungi la ușa gazdei, suni ușor la sonerie și aștepți să ți se deschidă
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
pe o schemă încă larg răspîndită de înțelegere contribuie la conștientizarea modului în care analogiile istorice, adesea foarte contestabile, ne influențează înțelegerea și ne pot împinge la acțiune. De aceea, o astfel de analiză conceptuală nu este o cercetare fără rost, ci o condiție prealabilă pentru a putea lua în considerare o varietate mai largă de opțiuni politice și de a face față unor profeții lipsite de simț critic. CONCLUZIE Acest capitol a prezentat trei argumente cu privire la actuala dezvoltare a realismului
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cea mare a fost violent atacată cu obiecții în totul exterioare literaturii. Erau în general pretexte sub care se ascundeau nemulțumiri personale. Autorul a fost urmărit în viața lui profesională cu o stăruință sălbatecă, suportată cu dispreț și indiferență. Ce rost are acum a destăinui, în ton patetic, toate aceste mizerii inerente existenței? Ar fi să mă răzbun, iar răzbunarea e o vorbă lipsită de sens în câmpul artei. Timpul rămâne nepăsător la micile noastre lupte, ochiul lui nu îmbrățișează decât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Doma e într-un loc fund lacustru de piramidă, în altul Valhallă oceanică, în altul, în fine, castel selenar. Când toate aceste vise triste au fost risipite rămâne sentimentul propriului deces: Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost, De-mi țin la el urechea - și râd de cîte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult. Eminescu e un poet de concepție și asta stânjenește pe unii critici. Dar poetul nu filozofează ci construiește vizionar. Bolta e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
până la anarhie a solemnității, simulîndu-se pierderea șirului ideilor, pretenția de filozofie, declarația absurdă, intervenția prozaică. Această simulație dă naștere unui fel de ermetism care în poeziile din urmă, din exces de naivitate, duc la un manierism insuportabil: . - O! corb!Ce rost mai are-un suflet orb... . Ce vine singur în pustiu - . Când anii trec cum nu mai știu, . O, corb! . Ce rost mai are-un suflet orb... . . - Chiar! Cu toate acestea poetul e capabil de reânnoire și e remarcabilă încercarea de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de ermetism care în poeziile din urmă, din exces de naivitate, duc la un manierism insuportabil: . - O! corb!Ce rost mai are-un suflet orb... . Ce vine singur în pustiu - . Când anii trec cum nu mai știu, . O, corb! . Ce rost mai are-un suflet orb... . . - Chiar! Cu toate acestea poetul e capabil de reânnoire și e remarcabilă încercarea de folclor în stil ermetic, cu o întîlnire absurdă de mitologii și geografii disparate, într-un cântec amestecat și himeric: Și parcă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care a stârnit la întîiele reprezentații o vie discuție e comedia tragică Patima roșie, remarcabilă prin siguranța tehnică, repeziciunea acțiunii, simplificarea personificației. Sunt numai cinci eroi (Sbilț, Castriș, Rudy, Tofana, Crina), care vin mereu pe scenă și au toți un rost fundamental. Acțiunea e limpede formulată în trei acte. Castriș, student bogat și om de treabă, vestește pe concubina lui Tofana că are învoirea de a o lua în căsătorie. Tofana (pretenții de intelectuală, aspirații de femeie) refuză. Rudy, cuceritor ieftin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
interesul creșterii progeniturii, d-na Herdelea e mama, impulsivă, nesocotită, cu repulsie de ideile generale. Laura e fata de măritat întîi, Ghighi fata de măritat pe urmă, Titus, în conflict temporar cu generația părinților, nu-i decât tânărul în căutarea rostului în viață care va repeta în curând cazul tatălui. Laura a trecut prin criza idealistă, dezamăgită s-a căsătorit cu un altul, pentru a cădea în orgoliul casnic. Ghighi reia întocmai aceleași ipostaze ale fetei de toate zilele. Tot romanul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
evreimii din București, determinând în chipul acesta și o varietate de mahala românească, intransplantabilă. Lumea lui Peltz, văzută mai mult sociologic, e alcătuită din mici negustori stabili ori ambulanți, din prostituate, actori de bâlci, oameni fără căpătâi în căutarea unui rost. Notele lor tipice sunt o nostalgie de prosperitate, personificată îndeosebi în America, și într-o stare de nevroză și anemie atavică, atingând mai cu seamă viscerele și deci indirect sistemul nervos, de unde o exagerare a mizeriei și frica. Romanele sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zările că nu-i pe lume Cetate dulce după nume Mai dârză decât e Florența. Iat-o Cum se clădește dinspre San Miniato. Critucul s-a dedicat aproape exclusiv preocupărilor de estetică în care e un fundator, arătîndu-se sceptic în ce privește rostul articolului analitic. A scris totuși câteva eseuri (Eminescu, I. Barbu, Al. Macedonski) într-un spirit de înaltă cultură, preferând personalității prea subliniate considerațiile sistematice. D. I. SUCHIANU Un amator care dizertează inteligent și volubil despre toate (amor, tinerețe, cinematograf, prostie, moarte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lumii lui Dostoievski ori a determina gândirea eroilor lui, nueste deloc o lucrare în afara esteticii, ci critica literară însăși. Căci orice fel de considerație este un fel de a afirma vitalitatea operei de artă și întîi de toate existența ei." Rostul criticului este de a stabili valori, ceea ce e totuna cu a recunoaște structuri, organizații, forme, sensuri. Istoricul literar ar urma să privească valorile artistice într-o succesiune, însă cum valorile estetice nu se repetă, istoricul literar creează el însuși raporturi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a învățat a ceti și scrie”, acestea fiind „lucruri care i-au venit de la sine”, el mărturisea că la șase ani citise în original pe Champfleury, Amédée Pichot, Émile Souvestre, parcursese letopisețele editate de Mihail Kogălniceanu, adăugând: „Știam pe de rost fabulele din Florian, care nu-mi ziceau nimic, deși erau pentru mine, și Orientalele lui Hugo, care, deși nu erau pentru mine, îmi dădeau visuri de lupte crâncene și de locuri depărtate.” Ca student la Iași, la Facultatea de Litere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Secțiuni (1974), Aspecte ale poeziei de azi (I-III, 1977-1984), Prezența criticii (1982), eseurile, însemnările și cronicile jalonează traseul unei istorii a poeziei românești contemporane, criticul fiind implicat cu exemplară probitate în fluxul creației și al meditației despre temeiurile și rosturile ei. Același sens, al asumării unui traiect existențial devotat valorilor, se deslușește din Jurnalul unui poet leneș (2000), document personal și document pentru cunoașterea anilor 1955-1993. Marile emoții, dacă există, se consumă în afara poemului. În spațiul poemului nu pătrund decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
prin scris gândurile celor de la Nistru cu cei de la Tisa, cei din Hotin cu cei de la Mare și din Pind”, periodicul propunându-și „să arate tuturora forța intelectuală și gradul de cultură către care tinde tineretul” și să împlinească un rost educativ. Primele numere sunt tematice: Literatura religioasă, Pindul, Despre literatură. Publică versuri Leonida Secrețeanu, Demostene G. Nolla, George Meniuc, Pavel P. Belu, Petru Sfetca, Mircea Georgescu, proză trimit Mihail Lungianu, Aurel D. Bugariu, George Meniuc, Nacea Varsani, Dinu Pillat (Înmuguriri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289527_a_290856]
-
Eu noaptea nu dorm, ca roua să poată-nflori”), îngăduindu-și numai bucuriile simple, care precum în descântecul magic sporesc lumea, poeta vădește o anume pudoare, vrând parcă să disimuleze sentimentele care pot fragiliza legătura cu ritmurile și miracolul firii. Rostul i se precizează în versurile din Melancolia trandafirului albastru (1982), unde textul intitulat Roată în cuvânt născută spune despre devenirea ființei celei care scrie, actul poetic fiind calea de acces la lucrurile învăluite în mister: „Sunt olarul,/ Roată în cuvânt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
conturarea abordării sale. Chiar dacă alcătuirea unei liste exhaustive de posibile influențe asupra unui gânditor complex de talia lui Baudrillard pare a fi din start o idee greșită, punctarea unor repere pe scena intelectuală a timpului său nu este lipsită de rost. O întreprindere de acest tip a fost realizată de Douglas Kellner, care, fără a alcătui un "inventar" de nume sau titluri, enumeră câteva dintre "forțele intelectuale" care s-au impregnat în scrierile sale, precum: "discutarea deconstrucției lui Jacques Derrida, arta
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
era un om cu puțină carte, invitându-l la el i-a dat o predică bine pregătită pe care să o învețe în timpul nopții și apoi s-o recite. Însă, în momentul expunerii, a uitat tot ce învățase pe de rost și, neștiind ce să spună, a deschis Psaltirea și a găsit acest verset: Toată ziua chipul meu a fost acoperit de rușine (Ps 43,16). Pe urmă, a demonstrat cu eleganță că aceia în care ar trebui să strălucească frumusețea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
exclamat: «Vai mie săracul, m-au mințit!», și nu a mai voit să le vadă. De asemenea, doi frați au ajuns într-o zi foarte obosiți la un convent al Ordinului; deoarece lipsea berea, guardianul, la sfatul bătrânilor, a făcut rost de o ploscă pe datorie, însă frații conventului, care le făceau companie oaspeților, nu beau din ea, chiar dacă din dragoste se prefăceau că beau. 9. Adăugire. Înainte de constituirea definitivă a Ordinului, frații obișnuiau să se adune în fiecare zi pentru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
angajaților), care să simtă că rolul lor are o mare Însemnătate, veți Începe să vă dați seama cât este de important să evitați Capcana de față. Recâștigarea demnității Pe când eram adolescent, tatăl meu m-a pus să Învăț pe de rost o poezie de O.S. Marden. Chiar dacă versurile Îmi scapă acum, mesajul poeziei a devenit o parte a filosofiei mele de viață de când i-am memorat prima dată strofele. Mesajul era că orice om are dreptul de a fi tratat
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
le-a dat subalternilor porecle care lăsau să se Înțeleagă că aceștia nu prea și-au făcut treaba („Larry Târâie-Brâu”, „Carol Hoinara”, „Sam Adormitul”). „Dacă lucrul cel mai bun la care te poți aștepta este o insultă”, spuneau angajații, „ce rost are să te mai chinui?”. În căutarea unei vorbe de Încurajare Bunica mea era o femeie deosebită. Venită din Germania, compensa lipsa de cunoștințe de limba engleză prin prezența sa impunătoare. În familia noastră, obișnuiam să glumim Întrebând-o În fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
În decursul câtorva ani, am primit mai multe măriri de salariu. Totuși, fiecare mărire Îmi era oferită ca și cum ar fi fost un cadou din partea managerului. Acesta mă chema În biroul lui și-mi spunea: „Uite, am reușit să mai fac rost de niște bani pentru tine”. Niciodată nu făcea vreo legătură Între munca mea și mărirea de salariu. El credea că doar banii mă vor menține motivat, dar nu s-a Întâmplat așa. Înăuntrul meu, aveam nevoie de recunoaștere pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
că aceia care Își stabilesc și urmează scopuri semnificative pentru ei realizează mult mai multe decât cei care nu o fac. Nu uitați, excelența nu poate fi dobândită fără dedicație. 2. Asigurați-vă că țelurile dumneavoastră corespund celorale companiei. Faceți rost de o copie a declarației de obiective a companiei și a valorilor ei esențiale, astfel Încât să vă dați seama unde intenționează să-și aloce resursele. Întâlniți-vă cu șeful dumneavoastră pentru a vă asigura că țelurile dumneavoastră sunt compatibile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ori: prima dată a fost exilat la Creta; a doua oară, în anul 24, i s-au impus confiscarea bunurilor și relegarea la Serifo, unde muri într-o sărăcie lucie 295. Cassius Severus se lăuda că a învățat pe de rost istoria recentă scrisă de Labienus (= Rabienus "turbatul", din cauza sentimentelor sale anti-Cezariene) pe care Augustus o condamnase la ardere. De cele mai multe ori, se identifică ca destinatar al lui Ovidiu nu Cassius Severus, ci Cornelius Severus 296. Și Cornelius Severus, însă, nu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
dintr-o nucă, București, 1966; Ulciorul nu merge de multe ori la apă..., București, 1975; Alungarea balaurului, București, 1971; Ora albă, Petroșani, 1971; Spre ziuă, București, 1972; Valea bucuriei, București, 1972; O faptă de un milion, București, 1975; Care-i rostul tău..., București, 1979; Țupa-Țup și prietenii săi, București, 1982; Cavaleri ai meritului pioneresc, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1984; Un milion de mulțumiri, București, 1985; Cea mai frumoasă, București, 1989; Țupa-Țup se întoarce, București, 1991; Iepurașii lui Moș Crăciun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
vorbesc de Însemnătatea lor culturală, puțini Însă cred În valoarea lor estetică. Cititorul obișnuit se separă de ele Îndată ce procesul lui de instruire s-a Încheiat. Rareori se Întoarce la poemele pe care le-a Învățat În școală, pe de rost, să le recitească și să le examineze acum cu altă stare de spirit: aceea pe care o creează o lectură liberă, lentă, avizată. Scepticul Paul Zarifopol, care prețuia versurile lui Dosoftei pentru savoarea arhaismului, contestă actualitatea estetică a poeziei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]