19,017 matches
-
adev]rât] în acest caz), ele nu încalc] în nici un fel autonomia logic] a discuțiilor despre arici, deoarece trebuia s] apar] în cel puțin o premis] pentru a ajunge acolo. Adev]rul sau falsitatea definiției nu afecteaz] logică problemei. În autonomia logic] este vorba despre validitate, în timp ce în autonomia semantic] este vorba de înțelesuri. Vorbim despre o doctrin] care are leg]tur] cu definițiile, iar logică nu are competența de a decide asupra adev]rului sau falsit]ții definițiilor (vezi Pigden
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în nici un fel autonomia logic] a discuțiilor despre arici, deoarece trebuia s] apar] în cel puțin o premis] pentru a ajunge acolo. Adev]rul sau falsitatea definiției nu afecteaz] logică problemei. În autonomia logic] este vorba despre validitate, în timp ce în autonomia semantic] este vorba de înțelesuri. Vorbim despre o doctrin] care are leg]tur] cu definițiile, iar logică nu are competența de a decide asupra adev]rului sau falsit]ții definițiilor (vezi Pigden, 1989). Dar atunci este adev]rât] autonomia semantic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în autonomia semantic] este vorba de înțelesuri. Vorbim despre o doctrin] care are leg]tur] cu definițiile, iar logică nu are competența de a decide asupra adev]rului sau falsit]ții definițiilor (vezi Pigden, 1989). Dar atunci este adev]rât] autonomia semantic]? Și dac] este, determin] ea autonomia ontologic] și deci falsitatea naturalismului? Aceasta ne duce înapoi la: iii. Eroarea naturalist] În celebra să oper] Principia Ethica, G.E. Moore susținea c] cei mai multi moraliști au fost naturaliști și c] toți naturaliștii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Vorbim despre o doctrin] care are leg]tur] cu definițiile, iar logică nu are competența de a decide asupra adev]rului sau falsit]ții definițiilor (vezi Pigden, 1989). Dar atunci este adev]rât] autonomia semantic]? Și dac] este, determin] ea autonomia ontologic] și deci falsitatea naturalismului? Aceasta ne duce înapoi la: iii. Eroarea naturalist] În celebra să oper] Principia Ethica, G.E. Moore susținea c] cei mai multi moraliști au fost naturaliști și c] toți naturaliștii sunt victima unei erori comune. Ei au confundat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dar a spune c] pl]cerea e bun] înseamn] sugerarea unui motiv suplimentar pentru a o promova. De aceea, „bun” nu înseamn] „pl]cut”. Argumentul poate fi din nou generalizat. Aceste argumente nu-și ating scopul. Ele nu stabilesc o autonomie ontologic] și deci aici decurge falsitatea naturalismului. În cel mai bun caz, ele stabilesc autonomie semantic] și resping astfel naturalismul semantic - teza conform c]reia faptele morale pot fi reduse la fapte amorale, deoarece cuvintele morale sunt sinonime (combinații) cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o promova. De aceea, „bun” nu înseamn] „pl]cut”. Argumentul poate fi din nou generalizat. Aceste argumente nu-și ating scopul. Ele nu stabilesc o autonomie ontologic] și deci aici decurge falsitatea naturalismului. În cel mai bun caz, ele stabilesc autonomie semantic] și resping astfel naturalismul semantic - teza conform c]reia faptele morale pot fi reduse la fapte amorale, deoarece cuvintele morale sunt sinonime (combinații) cu cuvintele amorale. Dar și în aceast] privinț] exist] loc de îndoial]. Argumentul (1) presupune c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exprime aceeași proprietate. Naturalismul semantic ar putea fi fals, dar naturalismul sintetizant ar putea fi adev]rât. Adic], propriet]țile morale ar putea fi identificate cu propriet]țile naturale prin intermediul cercet]rii empirice, măi degrab] decât prin analiza conceptual]. Astfel, autonomia semantic], pentru care cuvintele morale nu au același înțeles cu oricare altele, nu presupune autonomie ontologic] - unde propriet]țile morale nu sunt identice cu oricare altele. Mai mult chiar, argumentul (1) mai presupune c] orice vorbitor competent își d] seama
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adev]rât. Adic], propriet]țile morale ar putea fi identificate cu propriet]țile naturale prin intermediul cercet]rii empirice, măi degrab] decât prin analiza conceptual]. Astfel, autonomia semantic], pentru care cuvintele morale nu au același înțeles cu oricare altele, nu presupune autonomie ontologic] - unde propriet]țile morale nu sunt identice cu oricare altele. Mai mult chiar, argumentul (1) mai presupune c] orice vorbitor competent își d] seama dac] dou] cuvinte sau fraze sunt sinonime. Și putem recunoaște c] așa este dac] sinonimia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
analiz] X a „binelui” astfel încât întrebarea: „Sunt lucrurile X bune?” s] r]mân] o intrebare deschis] (pe care un vorbitor competent ar putea s] o formuleze) chiar dac] X a expus înțelesul cuvântului „bine”. Aceasta pune sub semnul întreb]rii autonomia semantic]. Argumentul (2) sprijin], de asemenea, concluzia c] „bine” nu are sinonime sau parafraze naturaliste (amorale). Dar aceasta este autonomie semantic] și nu autonomie ontologic] care contrazice naturalismul. În plus, argumentul este suspect. El se bazeaz] pe ideea c] noțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
competent ar putea s] o formuleze) chiar dac] X a expus înțelesul cuvântului „bine”. Aceasta pune sub semnul întreb]rii autonomia semantic]. Argumentul (2) sprijin], de asemenea, concluzia c] „bine” nu are sinonime sau parafraze naturaliste (amorale). Dar aceasta este autonomie semantic] și nu autonomie ontologic] care contrazice naturalismul. În plus, argumentul este suspect. El se bazeaz] pe ideea c] noțiunea de „bine” transmite o cerinț]. Dac] cineva gândește ceva bun, de obicei, lucrul acesta îl face s] se hoț]rasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o formuleze) chiar dac] X a expus înțelesul cuvântului „bine”. Aceasta pune sub semnul întreb]rii autonomia semantic]. Argumentul (2) sprijin], de asemenea, concluzia c] „bine” nu are sinonime sau parafraze naturaliste (amorale). Dar aceasta este autonomie semantic] și nu autonomie ontologic] care contrazice naturalismul. În plus, argumentul este suspect. El se bazeaz] pe ideea c] noțiunea de „bine” transmite o cerinț]. Dac] cineva gândește ceva bun, de obicei, lucrul acesta îl face s] se hoț]rasc] s] continue său s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
era cerut în vreun fel. Scopul ar fi mai degrab] exprimarea cerințelor conținute în predicatul „bun” și explicare ideii potrivit c]reia a numi un lucru „bun” sugereaz] de obicei un motiv pentru a promova acel lucru. S] recapitul]m. Autonomia logic] (nici un trebuie nu deriv] din este) poate fi demonstrat] într-o form] amendat], f]r] a pune în pericol naturalismul. Autonomia semantic] poate fi și ea adev]rât]. Probabil, cuvântului „bun” și celorlalte cuvinte morale le lipsesc sinonimele sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a numi un lucru „bun” sugereaz] de obicei un motiv pentru a promova acel lucru. S] recapitul]m. Autonomia logic] (nici un trebuie nu deriv] din este) poate fi demonstrat] într-o form] amendat], f]r] a pune în pericol naturalismul. Autonomia semantic] poate fi și ea adev]rât]. Probabil, cuvântului „bun” și celorlalte cuvinte morale le lipsesc sinonimele sau parafrazele naturaliste sau amorale - cel puțin sinonime sau parafraze cu care ele sunt strict sinonime. Este demontat astfel naturalismul semantic, celelalte tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evaluativ sau, la primii scriitori, cel emotiv care nu este determinat, ci exprim] prescripții, evalu]ri, atitudini la care consimțim f]r] a fi constrânși de condiții de adev]r. Kant spunea același lucru cu alte cuvinte când vorbea de autonomia voinței: „proprietatea pe care o are voința de a fi o lege în sine (independent de alt] proprietate aparținând obiectelor actului de voinț])” (Kant, 1785, BA87 = 440). Pentru a adopta o atitudine, evaluarea sau prescrierea este o funcție a voinței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] le-am înțelege cu adev]rât semnificația? În absența unei asemenea înțelegeri, cum putem presupune c] un devotament fâț] de scopurile și de principiile morale pe care le asociem îndeaproape cu simțul nostru despre ceea ce conteaz] este compatibil cu autonomia și compatibilitatea pe care vrem s] ne-o atribuim nou] că agenți raționali? Și ce fel de viat], individual] sau colectiv], ar exista f]r] moral]? Cum arăt] (în frază fascinant] a lui Nietzsche) acel teritoriu care se întinde dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai degrabă de importanța pe care o atribuie anumitor valori față de altele, decât de prezența sau absența acestora în sistemul lor de orientări. Cele zece valori de bază despre care Schwartz spune că pot fi identificate în toate societățile sunt: autonomie, stimulare, hedonism, autorealizare, putere, securitate, conformitate, tradiție, benevolență, universalism. Acestea sunt structurate pe două dimensiuni: deschidere la schimbare versus conservatorism și concentrare asupra sinelui versus transcendența sinelui (Schwartz, 1994, 2006). Modelul lui Hofstede propune cinci dimesiuni ale culturii: distanța socială
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Arts ș.a. (2003:23-48). Acești autori identifică, pe baza datelor EVS, două dimensiuni ale universului axiologic (similare atât la nivel social, cât și la nivel individual): o dimensiune care ar reprezenta orientarea social-liberală (ale cărei trăsături-cheie sunt libertatea individuală și autonomia 15, ce sunt legate de postmaterialism) și o dimensiune care ar reprezenta orientarea normativă (printre ale cărei trăsături se reliefează: suportul pentru familia tradițională, religiozitatea, aprecierea puternică a normelor sociale ș.a, ce sunt legate de materialism). Așadar am căutat
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
normelor sociale ș.a, ce sunt legate de materialism). Așadar am căutat ca valorile prinse în analize să se distribuie teoretic pe o axă tradiționalism deschidere la schimbare. Mai precis, avem în vedere suportul pentru: religiozitate, ideea de autoritate versus autonomie, intoleranță (față de devianți), (in)egalitate de gen (ca valori de tip tradițional) și modele alternative de familie, echitate, permisivitate, modelul de societate liberal versus egalitar (ca valori de tip deschidere la schimbare)16. Diverse studii arată că religiozitatea este nu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe baza neacceptării ca vecini a unor persoane aparținând unor grupuri considerate în mod clasic deviante: alcoolicii, homosexualii și dependenții de droguri. Indicele pe care-l vom numi de aici înainte "autoritate" apare în literatură frecvent sub denumirea "autoritate versus autonomie" și are mai multe modalități de construcție. Diversele variante au în spate de fapt teoria weberiană a raționalizării societăților. Pe această bază, Inglehart 17 (1997) propune ca valoarea sa să fie dată de diferența dintre suma a doi indicatori ce
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
modelul utilizat și de Arts et al. (2003:53). Indicele este tot de tip aditiv, itemii care se referă la suportul pentru autoritate și anume hărnicie, cumpătare, credință și obediență, sunt adunați, iar cei care se referă la suportul pentru autonomie, și anume independență, sentiment de responsabilitate, perseverență și imaginație, au fost scăzuți. Celelalte valori incluse în analiză acceptarea unor modele alternative de familie, (in)egalitatea de gen, echitate, acceptarea / neacceptarea modelului de societate egalitară sunt bazate pe răspunsurile la câte
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cei 21), câte unul corespunzător fiecărei valori. În continuare vom încerca așadar să surprindem pe aceeași axă teoretică tradiționalism (conservatorism) deschidere la schimbare intensitatea identificărilor valorice, cu ajutorul itemilor tip Schwartz de care dispunem. Conform lui Schwartz (2006), pe această axă autonomia și stimularea (adică deschiderea la schimbare) sunt opuse tradiției, conformității și securității (tradiționalismului). Această asumpție teoretică a segregării între cei doi poli este confirmată și pe datele noastre prin analiză cluster 19 (Figura 10). Figura 10. Gruparea valorilor pe axa
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tendința de a se situa valori de tip tradițional. Cu alte cuvinte, am observat că tinerii se identifică în general mai degrabă cu valori etichetate drept tradiționale (tradiție, conformitate și securitate), decât cu valori etichetate de tip deschidere la schimbare (autonomie și stimulare). Analizând în mod diacronic identificările cu aceste categorii de valori, am constatat că în general se poate vorbi de o creștere relativ constantat (adică atât din 1993 în 1999, cât și din 1999 în 2005) a suportului pentru
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tendința de a se situa valori de tip conservator. Cu alte cuvinte, am observat că tinerii se identifică în general mai degrabă cu valori etichetate drept conservatoare (tradiție, conformitate și securitate) decât cu valori etichetate de tip deschidere la schimbare (autonomie și stimulare). Analizând în mod diacronic identificările cu aceste categorii de valori, am constatat că în general se poate vorbi de o creștere relativ constantă (adică atât din 1993 în 1999 cât și din 1999 în 2005) a suportului pentru
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Grad de acord față de diferențierea în câștiguri a două persoane cu același statut organizațional, dar a căror performanță de rol diferă Diferențele între venituri trebuie să fie mai mici sau mai mari pentru a încuraja efortul individual Tradiție Securitate Conformitate Autonomie Stimulare Putere Hedonism Benevolență Autorealizare Universalism să respecte obiceiurile transmise în familie sau religioase; să trăiască în zone liniștite, sigure; să evite orice ar putea fi periculos; să se poarte mereu frumos; să evite să facă ceva despre care ceilalți
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
orice ar putea fi periculos. securitate să se poarte mereu frumos; să evite să facă ceva despre care ceilalți ar putea spune că e greșit. conformitate să găsească idei noi, să fie creativ; să facă lucrurile cum le gândește el. autonomie aventura și asumarea de riscuri; să aibă o viață captivantă. stimulare să fie bogată; să aibă mulți bani și lucruri scumpe. putere să se distreze; să se răsfețe. hedonism să-i ajute pe cei din jur; să se preocupe de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]