18,847 matches
-
este nurul) din care voi cita primele și ultimele versuri: „Ah, nurule, Împărate a podoabelor firești, Ființă necunoscută priceperii omenești. Tu ce țîi Împărăția Într-un cuprins de obraz Și stăpînești lumea toată numai prin plac și prin haz Cu duhul și cu sîmțîrea pururea Într-aripat Dai ființă la ființa În care ești răvărsat. ...................................................................... Ah, nurule, Împărate, ție numai mă Închin, Pentru tine slăvesc lumea, pentru tine eu suspin.” Termenul apare, de regulă, la plural: nurii. A avea nuri, a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sintagmă eminesciană?: „Ah, te-ai dus, dulce minune, din zarea ochilor mei.” Poetul care descoperă, cu 40 de ani Înaintea lui Eminescu, aceste formule lirice este preocupat de definiția feminității, socotind că forma ei ideală este aceea ce unește spiritul (duhul) cu grația. El oferă mai multe combinații, din nici una nu lipsesc Însă nurii: „Tu numai supt cer ești una, Care ai luat cununa De duh, de grai, de blîndeță, De nuri și de frumuseță”... sau: ... „duhul, nurii și vorba cea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este preocupat de definiția feminității, socotind că forma ei ideală este aceea ce unește spiritul (duhul) cu grația. El oferă mai multe combinații, din nici una nu lipsesc Însă nurii: „Tu numai supt cer ești una, Care ai luat cununa De duh, de grai, de blîndeță, De nuri și de frumuseță”... sau: ... „duhul, nurii și vorba cea drăgălașă”... sau: „Avînd cu desăvîrșit Darul cel mai iscusit Nurii uniți cu sîmțîre”... Femeia să fie, dar, nurlie, Înaltă la fire, să aibă duh, vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aceea ce unește spiritul (duhul) cu grația. El oferă mai multe combinații, din nici una nu lipsesc Însă nurii: „Tu numai supt cer ești una, Care ai luat cununa De duh, de grai, de blîndeță, De nuri și de frumuseță”... sau: ... „duhul, nurii și vorba cea drăgălașă”... sau: „Avînd cu desăvîrșit Darul cel mai iscusit Nurii uniți cu sîmțîre”... Femeia să fie, dar, nurlie, Înaltă la fire, să aibă duh, vorba-i să fie mereu drăgălașă, simțirea puternică. Pentru ca frumusețea să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
De duh, de grai, de blîndeță, De nuri și de frumuseță”... sau: ... „duhul, nurii și vorba cea drăgălașă”... sau: „Avînd cu desăvîrșit Darul cel mai iscusit Nurii uniți cu sîmțîre”... Femeia să fie, dar, nurlie, Înaltă la fire, să aibă duh, vorba-i să fie mereu drăgălașă, simțirea puternică. Pentru ca frumusețea să fie desăvîrșită mai trebuie și hazul, pe care Conachi Îl amintește mereu În reveriile lui erotice: „frumuseță, nur și haz”. Nu-i place femeia „ciudoasă”, cu umoarea schimbătoare. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rabde În chinuri. Nu cunoaște decît foarte rar exuberanța, bucuria simțurilor. O singură formă de exuberanță Îi este accesibilă: aceea a durerii. Pentru ca toate acestea să fie posibile, trebuie ca femeia să fie puțin Îndărătnică și crudă, dar cu Înțelepciune (duh) și grație (nuri). Afectînd pasiunea lui Tristan, stihuitorul nu are În realitate gustul morții, perspectiva neantului nu-l seduce. Moartea nu-i adevăratul său scop. El vrea mereu să moară, fiind sigur că la sfîrșitul poemului Înviază. Moartea este o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dependență. Ochii, dar, dintre părțile corpului sînt mai des invocați, slăviți. Ei varsă foc, robesc, ucid. E suficientă o privire și poarta infernului se deschide: „căci mă perd cînd cat la tine Și-mi ies cu totul din sîne, Pentru că duh nu-mi rămîne. Au nu știi, dulce lumină, Ochii mei că ți să-nchină Și că la a ta ivire, Tulburați de-a lor răpire, Ca oglinda drept soare Cipind plină de-nfocare, Cu gene Înlăcrămate Spui că inima să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fire, De te văz, mă perd și-mi ies din sîmțire. Gurița deschizi, ceriul să deschide, De mînă mă iai, foc sîmt că m-aprinde. În brață-ți mă jîi, fulgeră văzduhul, La sînu-ți mă strîngi, caz și Îmi dau duhul.” Este, poate, poezia În care se concentrează toate forțele infernului amoros, poezia, În fine, În care universul dinăuntru și universul dinafară comunică sub puterea unei energii extraordinare. O energic de natură erotică, un univers totalmente erotizat: pămîntul se pustiește, cerul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
alți ochi lor căta, Să te pui drept fața sa, Că tu, umbreluță, știi Că Îl tem și de stihii.” Există, totuși un obiect-fetiș În poezia lui Conachi: veriguța. Împreună cu cele trei mărgăritărașă, ea simbolizează trei elemente ale seducției feminine: duhul, nunii și limbajul blînd și fermecător: „Veriguța ce mi-ai dat-o cu trei mărgăritărașă Însămnează duhul, nurii și vorba cea drăgălașă, Iar verigile de aur pe care stau pusă ele SÎnt unite, ca s-arăte că tu le ai pe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și de stihii.” Există, totuși un obiect-fetiș În poezia lui Conachi: veriguța. Împreună cu cele trei mărgăritărașă, ea simbolizează trei elemente ale seducției feminine: duhul, nunii și limbajul blînd și fermecător: „Veriguța ce mi-ai dat-o cu trei mărgăritărașă Însămnează duhul, nurii și vorba cea drăgălașă, Iar verigile de aur pe care stau pusă ele SÎnt unite, ca s-arăte că tu le ai pe tustrele”. Poezia este scurtă și nota de senzualitate absentă. Conachi merge nu spre fetișizare, ci spre alegorie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
observat un poem În care ibovnica slăvită să fie confundată cu Fecioara. Că există o tendință de idealizare a femeii nu mai Încape discuție, Însă nota spirituală nu pătrunde În această adorație. Cultul privește nurul și, din cînd În cînd, duhul femeii. Însă duhul este o Însușire care nu invită la asceză. Este doar o formă de seducție a feminității. SÎnt unele caracteristici ale eroticii trubadurești care apar și la Conachi, Văcărești și la poeții veniți după ei. Părul blond și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În care ibovnica slăvită să fie confundată cu Fecioara. Că există o tendință de idealizare a femeii nu mai Încape discuție, Însă nota spirituală nu pătrunde În această adorație. Cultul privește nurul și, din cînd În cînd, duhul femeii. Însă duhul este o Însușire care nu invită la asceză. Este doar o formă de seducție a feminității. SÎnt unele caracteristici ale eroticii trubadurești care apar și la Conachi, Văcărești și la poeții veniți după ei. Părul blond și pielea albă a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prieteșugul. Simpatia, mila și credința. „Muncile” lui Don Conachi. Un Don Juan care se ia drept un Tristan. Umilința, arma seducătorului moldo-valah. Impaciența năvălitorului erotic. Cele patru culori ale dragostei. 4. Imaginea obiectului erotic la primii noștri poeți. Nurul și duhul „ibovnicii slăvite”. Moartea, un șantaj sentimental. 5. Lirismul corporal. Tirania ochilor În poezie. Răbdarea inimii. Dublul record al lui Conachi. Atributele feminității după Anton Pann. 6. Chinurile amorului. „Un potop de tînguire”. Figura catastrofei. 7. Vasalitatea sentimentală. 8. Dreptul de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Într-o zi am primit la redacția ziarului “Seara” unde lucram cartea sa proaspăt tipărită “Ghicește-mi în cafea”, carte pe care el mi-a scris: “Bârlădeni amîndoi, de pe aceeași stradă cu salcâmi, cu gâște și cu copii, cartea are duh net de Podeni, de Podul Pescăriei și de șoseaua Prutului”. “Nu-i frumos desigur cuprinsul ei (adică al cărții, scria cu modestie autorul n.n.) dar e adevărat și, mai ales, e al nostru”. Cum tocmai redactam “pagina a doua” a
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
a mai înapoiat. Acum Broscoiul insistă să fie acceptat coproprietar al prăvăliei. Refuzând, sub cuvânt că băiatul trăiește, văduva ia contact cu toți cei năpăstuiți de omul infernal și, la momentul oportun, împinge pe unul dintre ei, un fel de duh al pustiei, Alimandru, soț al unei „strigoaice”, să-l împuște. Istorisirea curge sobru, într-un climat de existență ardelenească patriarhală, fără pitoresc și, în genere, fără descripție, ritmată de patru „întâmplări”, ultima constând în revederea de către narator a lui Alimandru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
Servier, Magia (Editura Institutul European, Iași, 2001, pp. 5-20). Mitologia și simbolistica divinității a apărut și el ca prefață la lucrarea lui Paul Diel, Divinitatea. Simbolul și semnificația ei (Editura Institutul European, 2002, Iași, pp. 7-17). Cu un titlu schimbat (Duhul Marii Mame în mitologiile sud-est europene), dar cu aproximativ același conținut, Mitologia Marii Mame a constituit prefața unei importante cărți scrisă de Adrian Poruciuc, Sub semnul Pământului Mamă. Rădăcini preistorice ale unor tradiții românești și sud-est europene (Editura Universității ,,Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
dezvăluie în ultimă instanță ceva din misterul prezenței divine în lume. Dumnezeu este omniprezent și atotputernic. Lucrează pe căi neștiute sau total neașteptate. Mecanismele subtile ale psihicului uman expuse în această carte sunt doar câteva dintre ele. Mitologia Marii Mame "Duhul Marii Mame preistorice ajunge la noi asemenea unui râu care, după ce a izvorât din tainice și îndepărtate tărâmuri, a curs o vreme (din motive geologice) printr-o albie supbământeană, pentru a reveni la lumină în locuri neașteptate, posibil și sub
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
magico-religioase - aparent demult apuse. Este exact ceea ce reușește în mod profesionist, documentat, interesant, reconfortant și provocator Adrian Poruciuc în această admirabilă carte scrisă parcă Sub semnul Pământului Mamă. Iată cum, într-o formulă demult așteptată, sub un nume livresc nou, duhul Marii Mame preistorice ajunge până la noi ca un râu ,,izvorât din tainice și îndepărtate tarâmuri...". Citind cartea, niciodată nu vom face aceeași baie culturală în apele aceluiași râu. Mitologii telurice camuflate în romanul Dealul. Un exercițiu de mitanaliză literară ,, Cineva
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cel diafan al amintirilor. Timpul sărbătorilor este exemplificat în această carte de Mirel Bănică cu filipii de iarnă. Analiza poate fi continuată și cu alte sărbători, astăzi frecvent desacralizate și vulgar mercantilizate. Secularizarea lor sparge deseori canoanele tradiționale și omoară ,,duhul sărbătorii" încă bine păstrat la invocatul Muzeu al Țăranului Român. Iată câteva exemple. În afara muzeului, trăim frenetic intervalul sacru al celor 12 zile, de la Crăciun la Bobotează. Având mai multe clipe de răgaz e firesc să ne întrebăm: ce (mai
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
profunzimea lui, să judece echidistant, să reacționeze echilibrat și responsabil. Ar mai fi strigat atât de mulți creștini europeni ,,Je suis Charlie!" dacă, de exemplu, ar fi cunoscut monstruoasa și oribila caricatură la adresa creștinismului în care Dumnezeu-Tatăl, Fiul și Sfântul Duh apar într-o ,,orgie homosexuală,, fiind vorba de ,,sex în grup cu cele trei persoane ale Sfintei Treimi?" Întrebarea este departe de a fi una retorică. Dimpotrivă. Bibliografie Augé, Marc, Colleyn, Jean-Paul, Antropologia, traducere de Camelia Grădinaru, Editura Institutul European
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
poșta și telefoanele să funcționeze cu destulă regularitate, ziarul la care ești abonat să-ți vină (aproape) în fiecare zi etc. etc. ! Ce ideal meschin, mic-burghez, profund minor și detestabil, într-adevăr ! Ce lipsă lamentabilă de... spiritualitate, de trăire întru duh și ființare... Visez doar un modest, foarte modest, umil de modest, întru (vorba lui C. Noica) civilizație și cultură, definitiv pătruns de astfel de aspirații profund mediocre... Aceasta este, în linii mari, imaginea Europei în conștiința individuală a românului obișnuit
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1836, p. poenaru, deschizând anul școlar la Sf. Sava, făcea la o distanță de peste jumătate de veac declarații identice în spirit și literă: Măria Sa vă încurajează a vă face vrednici de o nouă epocă, străduindu-vă a vă pătrunde de duhul veacului de acum, care este duhul științei, al liniștei, al iubirei de oameni, al supunerii către pravilă și oblăduitori etc. Noua definiție este plină de urmări și ea duce la modificarea tuturor noțiunilor fundamentale și chiar la răsturnarea întregii scări
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
la Sf. Sava, făcea la o distanță de peste jumătate de veac declarații identice în spirit și literă: Măria Sa vă încurajează a vă face vrednici de o nouă epocă, străduindu-vă a vă pătrunde de duhul veacului de acum, care este duhul științei, al liniștei, al iubirei de oameni, al supunerii către pravilă și oblăduitori etc. Noua definiție este plină de urmări și ea duce la modificarea tuturor noțiunilor fundamentale și chiar la răsturnarea întregii scări de valori tradiționale. Una este să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
limba maicii sale, ci să se lase mai slab, mai scăzut și mai batjocorit decât toate celelalte limbi și popoară ale feții pământului. Motivația psihologică a emulației culturale este deci limpede. școala academicească de la Sf. Sava este deschisă de acele duhuri românești, care nu mai pot mai încolo suferi ocara neamului lor. Cum răspund ele acestei umilințe, acestei provocări, tot Gh. Lazăr ne-o spune: Luând pildă de la celelalte popoare luminate. Este însăși esența politicii școlare a lui I. Caragea, care
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
rămânem apururea departe de neamurile cele luminate, departe de frații noștri europeni? Oare noi, pe lângă cele puține ce știm, n-am pute să ne împrumutăm de la dânșii procesul de deșteptare implică deci o convingere și un program unitar de acțiune: Duh îndemnător de a năzui cătră dreapta luminare, cu care se îndulcește neamurile celelalte ale Europei. Să ne punem deci la lucru și să ne rușinăm să fim mai jos decât pleava celorlalte neamuri, luptând și pășind către luminarea noastră pe
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]